Page 28 - 1876-04

Eegea de comerciu. 6menii lui au processu cu neingrigire culpabila, Halmagiului m. la Aradu, a Oravitiei si a Versie-
(Urmare). atunci carausiulu va compensa iutrbg’a dauna. tiului la Beseric’a-Alba, s. a.
§ 400. Carausiulu va fi responsabilu de dau­ — 500 puscaturi in minuta făcu nduele
TITLULU V. Despre carausia.
n’a provocata prin intardiarea tempului de consem­ mitralese ale armatei anglice acum inventate si
C a p u I . D e s p r e c a r a u s i u i n g e n e r a l u. nare stipulatu sdu usitatu, dâca nu va potd proba, depuse in Yoolvich vro cateva sute. —
§ 393. Se va considera de carausia acea o- ca intardiarea nu se potea deturna prin aplicarea
— S e q u e s t r a r e a f i d e i • c o m i s s u l u i
per&tiune de comerciu, care se inchia cu scopulu ingrigirei unui carausiu cura se cade.
după baronu Hermann B r u c k e n t h a l . Tribuna-
transportam de mărfuri pe uscatu sâu pe fluvii' si
§ 401. Candu pentru intardiarea consemna* lulu din Sibiiu decise după mortea baronului Her­
pe ape interne. Carausiu este acela, care din ec-
rei se va fi stipulatu retienerea unei certe parti mann Bruckenthal a respunde fidei-comissulu bar.
sercitiulu asemenoru întreprinderi face professiunea
din chiria sdu a intregei chirie, sdu candu se va Bruckenthal presbiteriului evangelicu din Sibiiu, o
sa habituala.
fi stipulatu ver-o alta clausa penala, atunci, in avere de milibne. La reclamarea unui descendentu
§ 394. Inscrisulu de caratu (frachtu) serva casu de dubiu, se va potb reclama compensarea si din famili’a Bruckenthal, Iuliu Bruckenthal, curtea
de proba despre conventiunea intre carausiu si in­ acelei daune ocasionate din intardiarea consemna- de cassatiune din Budapest’a a anulatu resolutiunea
tre destenatore. tiunei, care ar’ trece preste sum’a stipulata in clau- tribunalului si la cererea reclamentelui s’a delegatu in
Carausiulu p6te ecsige facerea unui inscrisu de s’a penala. afacerea acdst’a tribunalulu din M.-Yâsârhely. Tribuna*
caratu. Candu carausiulu va proba, ca prin ingrigirea lulu acest’a a si decisu in 27 Martiu seque&trarea fidei-
§ 395. Inscrisulu de caratu coprinde: unui carausiu cum se cade, nu ar’ fi potutu de­ comis8ului si in 8 Aprile a si venitu o comissiuna
1. Indicatiunea marfei, aratandu-se natur’a, turna intardiarea, atunci penalităţile se voru potâ judecatorbsca carea se ocupa acum cu sequestrarea.
catatimea si mărcile ei; reclama numai, ddca astfeliu s’ar’ fi stipulatu in — I n s t r u c ţ i u n e a s u p r a s e r v i t i u l u i
2. numele si domiciliulu carausiului ; contractu. i n c a m p a n i a pentru infanteria. Traductiune
3. numele destinatorelui; § 402. Carausiulu este responsabilii de toti de N i c h i t a I g n a t u , maioru in Rpg. Nro. 3
4. numele persânei, cărei va trebui se se stradb aceia, de cari se serva la ecseCutarea transportului infanteria de linia. După editiunea a 82 a a u-
marf’a; intreprinsu de elu. vrajului locot. generalulu F. G. conte de W a 1 d e r-
5. loculu de destinatiune alu marfei; (Y a u r m â.) s e e. Bucuresci 1876 8° portativu, pag. 116.
6. dispositiunile in privinti’a chiriei; Pretiulu 1 leu nou (= 40 cr. arg.) Acbsta carte
7. stipulatiunile speciale ce voru fi urmatu % tradusa s’a supusu mai antaiu la revisiunea unei
inca intre parti in privinti’a altoru puncte,, mai cu Montati diverse. comissiuni compusa din 4 membrii si 1 presiedente
sdma in privinti’a rutei, a epocei de consemnare colonellu, examinata cu profunditate, auctorisata
*j* Br. S i m e o n e S i n a, fostu membru ca­
si -in privinti’a consemnarei intardiate; prin decretulu ministeriului bellicu Nr. 854 din
8. loculu si diu’a facerei inacrisului. sei magnatiloru in Ungari’a si solu Greciei la Yie- 6/18 Febr. 1876 a se introduce la tâta armat’a
n’a, mai antierti, repausâ in 15 1. c. in Yien’a, fora
§ 396. Destinatorele este obligatu a preda a laşa eredi bărbăteşti la milibnele de avere, de- romanbsca spre a se prepara pentru casu de expe*
carausiului charthiele de conducere peutru acele ditiune bellica.
catu 4 fete. Câ unui romanu macedonbuu sei di-
mărfuri, cari, înaintea consemnarei loru, voru fi cemu: Fia-i tieren’a usidra! — D i c ţ i o n a r i u l u u n g u r e s c u - r o m a -
supuse unei manipulatiuni de vama sdu de per-
— Cea mai b u n a b e r e se facea la Or- n e 8 c u , compusu de Georgiu Baritiu, Brasiovu
ceptiune.
latu. Barari’a mare o avea una societate de acţio­ 1869, form. 8° mare, 41 c61e, se afla depusu spre
Elu este responsabile catra carausiu, — afara nari. A cadiutu si aceea in concursu si se vendiare la librariele dein Brasiovu, Sibiiu, Clusiu,
Candu i se va potd imputa acestui’a ver-o culpa — Lugosiu, Temisiâr’a Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu
vende. Se vede ca au omorit’o cele siese mii de
de tbte amendele si daunele, de cari ar’ suferi din originale ficsu 3 fl. 20 cr. v. a. leg. usioru.
vinarsarii din tidra.
caua’a neregularitatiei sdu din caus’a insuficientiei
charthieloru de conducere. — Br. Franciscu Reichenstein fostu v. can-
cellariu alu Transilvaniei, mare inaintatoriu alu in­
§ 397. In lips’a unei stipulatiuni ecspresse, dustriei patriotice, partasiu principale la fabricele Nr. 2689/1876. 3-3
sdu candu in acbsta privintiâ nu va ecsiste verunu
dela Sabiiu, după lupte mari ce avii pe acestu ter-
usu localu, transportulu va incepe amesuratu cir- renu, in fine vediendu-se si cu sauetatea ruinata, Publicatiune.
cumstantieloru.
se decise a-si vende chiaru si realităţile immobili,
Candu începerea transportului sdu continuarea si a se trage la repausu. Cu privire la aprinderile de p ă d u r i , ce se
călătoriei se va impedeca tempurariu prin accidente ivescu adese-ori cu deosebire tdmn’a si primavbr’a,
— In Monitorulu Ungarei („Kbzlony*) se
naturali sdu prin alte caşuri fortuite, atunci desti­ publica mereu vendiijrea prin licitatiune a unui i-se aduce aminte fia-carui, ce prescriu §§-ii 44—
natorele nu va fi obligatu a ascepta pana la sus-
mare numeru de moşii de a le grafiloru si baroni- 48 ai legii pentru păduri, care s’au publicatu prin
pensiunea impedecarei, ci din contra elu va fi au- loru. Cine le cumpera? Hebreii si germanii din patent’a r. din 24 Iuniu 1857 (t. de t. r. 1857.
torisatu a resiliâ contractulu, indemnisandu inca pe
afara. Desp. I. Nr. 148) si se sustiene in potere prin
carausiu — candu nu i se va potâ imputa nice o
culpa — de spesele de iucarcare si de descărcare, — Din t i e n u t u l u T u r d e i ni se scriu emisulu înaltului Ministeriu r. de agronomia, in­
lucruri infricosiate despre progressele executiuniloru
si de drepturile asupra chiriei pentru drumulu dejâ dustria si negotiu din 10 Octobre 1872 Nr. 12581
facutu. Candu părţile nu voru potfi se se invoiâsca si despre neauditele suferintie ale poporului. Dâra 1872.
pentru Ddieu, incai invetiati pe poporu, câ se nu
si candu in acdsta privintia nu va ecsiste nice unu
ib bani pe asia numite politie, (cambiu, Wechsel, B r a s i o v u , 31 Martiu 1876.
usu localu, atunci va decide tribuualulu despre mă­
rimea indemnisarei. Yaltd), ca poporulu nu are de unde se scia, ce Magistratulu cetatii si alu districtului.
diavolu impelitiatu, ce focu ardietoriu, ce ciuma si
§ 398. Carausiulu este responsabile de t6ta colera omorit6ria este politi'a. Nu’i lasati se se
daun’a, de care a aufaritu marf’a prin perire sbu
incurce nici in processe pentru tOte secaturele.
prin vatamare in tempulu dela primirea si pana la Cercaţi a-i impaca in totu modulu asia precum fa­ E d I c t u.
consemnarea ei, afara candu va proba, ca daun’a
cea părinţii voştri, ca anume preoţii midiulocea pace B u c u r a C o c i a din Buholtiu, câ una necre-
s’a ocasiouatu prin fortia majora, sdu in urm’a con- dinti6sa, ce si-au parasitu pre barbatulu ei legi-
ditiuniloru naturali, la cari marf’a era supusa mai intre 6meni si -i reconciliâ. Feriti-i de lipitorile
satului din t6te poterile vâstre, ca apoi nu voru timu I o a n u P o p u totu de acolo, trecutu de 2
cu sdma prin stricatiune interna prin secare, prin
cadb nici intre lipitorile cetatiloru. Tieneti foile ani, se provâca a se infaciosia in antea forului ma­
scurgere obiciuuita sdu prin defectuositatea nela­ (
popularie „Economulu" dela Blasiu, Cărţile satbnu- j trimoniale de I luat. alu Cichindealului in unu anu,
tenta a imbalagiului. De obiecte pretidse, bani si
lui romanu dela Desiu, „FoisiOr’a Telegraf, rom/ j la din contra, in sensulu canâneloru basericesci si
charthii de valbre, carausiulu numai atunce va fi dela Sabiiu, „SiedietâriV lui Ios. Vulcanu dela pravilnice, fora ea se va pertracta caus’a.
responsabile, candu i se va fi aratatu natur’a sdu
Pest’a (buna si fârte eftina, numai 1 fl. pe anu)! Cichindealu 12 Aprile 1876.
valdrea marfei.
si le deschideţi capetele, câ se se dedb a cugeta
§ 399. Candu se va da despăgubirea pentru si a j u d e c a d e s p r e s t a r e a l o r u ; bra dv. in- D e m e t r i u A r o n u ,
perirea sdu vatamarea marfei, atunci spre calcularea 2 — 3 adm. protopopu gr. cath.
tr’aceea urmaţi cu cea mai încordata attentiune
daunei va servi de base obicinuit’a valbre de co­ mersulu celu fatale alu evenimenteloru din d i a -
merciu a marfei, care la casu de necessitate se va
r i a l e n d s t r e p o l i t i c e , câ se n u ve afle ne-
evalora de ecsperti; dr’ candu obiectulu nu va avd preparaţi, ca altumentrea va fi vai de capulu no­
valdre de comerciu, atunci se va lua valârea co­ stru alu toturoru. Au nu vedeţi voi nimicu, nu Cursurile
muna. ia bursa in 25 Apriliu 1876 st& asia
auditi nimicu? Puneţi urechi'a la pamentu si as­
In casu de perdere, carausiulu va restitui din cultaţi la acele tunete depărtate, la acelu murmuru Gaibini imperateaci — — 5 fl. 72 CV. v. a,
regulat’a valâre de comerciu, pe care o marfa de subteranu asemenea clocoteloru din sinulu muntiloru Napoleoni — — — 9 P 73 1» p
acelasiu soiu si de aceasi calitate o avea in lo­ Ethna si Yesuvu. Dedati-ve odata cu invetiatur’a Augsburg — — — 105 5?50 li
culu de destinatiune pe acelu tempu, candu marf’a psalmistului, a nu aştepta dela nimeni mai multu Londonu — — — 121 n 75 V n
ar’ fi trebuitu se se consemneze, in casu de strica­ nici unu bine, decatu numai dela neadormit’a vdstra Imprumutulu nationaltt —■ 67 V 25 19
tiune se va compensa diferinti’a intre val6rea de conlucrare. Obligaţiile metalice vechi de 5% 63 r 70 19 P
comerciu, ce marf’a fara acea stricatiune ar’ fi 19 p
— «S de curţi judecatoresci suntu desfăcute Obligaţiunile rurale ungare 70 r> — 19 P
avutu in loculu de destinatiune pe tempulu con­ si se incorpordza cu alte vecinasie dela 1 Iuniu „ „ temesiane 70 — P
semnarei. resp. 1 Iuliu a. c. inco'o. Intre aceste curtea „ „ transilvane 68 19 19 50 79
In fia-care casu siugulariu se va scadd cea ce judecat, dela Aiudu trece la cea din Alba-Iuli’a, „ „ croato-slav. 83 19 P
V — V n
in urm’a perdei'ei sbu a stricatiunei s’a economisatu cea din Sighisidra si cea din Mediasiu la (Ibasfaleu) Acţiunile bancei — — 864 19 — 19 p
din drepturile vamale sbu din alte spese. Elisabetopole. Jud. dela Siomcuta mare la cea din „ creditului — —< 137 fl —■ 19 p
Candu se va potd proba, ca carausiulu sdu Deesiu, a Simleului la Zilâh, a Borosineului si a

Redactorii respundietoriu si Editoru Editiunea: Cu tip ar iulu lui
l  C O B t J M U B E S I A N 0. IOANU GOTT si fiin HKNKICU.