Page 29 - 1876-04
P. 29
Qazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8o prermraera Ia poştele c. sî p., 6Î pe 1®
F6i'a, eendu concedu ajatdriale. — Pretialu: Annlu Ulii DD. corespondenţi. — Pentru seria 6 or.
pe 1 snn 10 fl., pe Vi 3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fi. Tacs’e timbrala s 30 cr. de flaeare pu
1
v. a. pe trau ano sân 2 /* galbini mon. snnatdria. blicare.
Ir. 30 Brasiovu 30|i8 Aprile 1376.
--------------------------------- .--------------------------------------
.,. . i
Sinodala Archldiecesauu gr. or. ] j după legea loru, musulmanii suntu dispensaţi in celoru taiati impregiuru se concentra mai alesu in
80 deschise de Exel. sa d. Metropolitu Mironu ' mai multe caşuri dela împlinirea parolei date si punctulu, ca mohamedanii ar’ fi mai civilisati si
Romanulu in dumineca Tomei la 11 6re, după cele chiaru dela tienerea juramentului. La acea dogma chiaru mâi honesti de catu creştinii supusi loru.
sânte si sinodulu procese la lucrările sale. mohamedana creştinii conlocuitori s’au dedatu din Pretestu miserabile acesta, de care tirani’a se mai
f l* Ul î * ' . ' • - . Ijii* • , ( •
secuii a respunde cu asemenea perfidia si a insiela folosesce si pe airea. Bandiţii si toti insielatorii
pe mohamedanu ori-unde si ori-cumu potu. In a- cati inaltia baserice, scâle, spitale din averile ră
Bosni’a si părţile adncxe.
cestu punctu alu corruptiunei morale creştinii din pite si subtrase dela alţii, din sudârea crunta de
(Capetu.)
Turci’a inaintara asia departe, in catu ei applica sânge a săracului si a veduvei, n’au nici-unu dreptu
Provinciile din trianghiulu illiricu au venitu adesea aceeaşi perfidia, acelasiu perjuriu tocma si a se numi civilisati si honesti. Aceia, cari dicu
1
sub domiuatiunea Romei antice multu mai înainte asupra crestiniloru de coDfessiuni si nationalitati poporului crestinu: „Pung’a tierei este in man’a
s
decatu Daci’a, si au stătu sub influinti’a ei poli diverse. Acea gangrena a trecutu si Dunarea; de nâstra, noi câ domni ai voştri dispunemu de ea
tica si militaria mai tardiu si eclesiastica inca se aceea officiarii de armata, cari au servitu pe la re numai in favârea nâstra, voi se ve civilisati cu re
cuii întregi după-ce Daci’a fusese rupta cu totulu gimentele slave, sciu se ne spună fârte multe e- sturile averei cate v’au scapatu de înaintea ochiloru
dela imperiulu apusânu. ' Resturile coloniiloru latine xemple de aceste. In fine se mai reflectamu si la noştri,* — aceia dicemu, suntu si remanu inemici
si urmele lasate de legionarii Romei, cate nu se v e n d e t t a , acelu productu climaticu veninosu alu declaraţi ai moralitatiei si civilisatiunei, prin ur
mai potu descoperi in istoria, se descopere iu sân Italiei meridionale, carele s’a propagatu in massele mare necumu se merite a fi recunoscuţi de tutori
gele, in natur’a locuitoriloru moderni. Maurovlachii poporului la slavii meridionali, in catu nici pedep ai civilisatiunei christiane, catu mai vertosu se fia
si valacbii suntu martori vii, dâra si marea diffe- sele cele mai aspre capitali applicate de jurisdic- cu totulu departati diu Europ’a, dâca nu le place
rentia ethnografica intre slavii meridionali si intre tiunile militarie la serbii austriaci nu au fostu in- a se assimila ei, si a sbea iu sinesi institutiunile
celelalte popdra slave, considerate din acestu punctu stare se extermine dela ei veudett’a (resbunarea pe acesteia.
de vedere, este fârte instructiva. Marea maiori- mârte), asia catu, dâca n’au altu obiectu de ura si Bosni’a este tiâra asia binecuventata dela na-
\)‘\!
'• i
yj
t
tate a popâraloru slave nu este bellicâsa dela na vindicta, se impusca ei intre sine, adesea numai tura, in catu dâca ar’ scapa de sub jugulu tur-
tura; ele semena a fi făcute mai multu pentru lu după cate una cârta de nimicu. Din diu’a in care cescu, in dâue generatiuni — 50—60 de ani —
crări de pace. Numai in tierile illirice portarea -si amerintia cu mârte, unulu din ei trebue se ar’ potâ face progresse din cele mai frumâse.
armeloru este lucru tradiţionale din moşi de stră mâra, pentru-ca dup» aceea cauta t6te ocasiunile Tier’a de si muntâsa, are inse clima blanda si sa-
moşi, precum in Serbi’a, asia ai in celelalte pro de a se pândi, a-si pune curse, pana ce unulu cade netâsa, este udata de mai multe riuri, Unna, Yer-
vincii slave meridionali. Ur’a cea mai intensiva intrens’a si remane fiiulu mortiei. Cu atata inse nu bas, Ocrina, Bosna, Drina, si cea mai de frunte
domina asupra turciloru, dâra si pe alţi străini a scapatu contrariulu, ca-ci acuma -lu iau la gâna Sava, in parte Narenta si Boiana. Cerealii, vinuri
slavi meridionali nu suntu. dedaţi a-i primi in mâ consângenii celui ucîsu, si asia vendett’a se propaga bune si pometu produce in cantitati mari, care la
nuşi albe. Caletorii spuuu, ca acea ura se manifesta prin generatiuni înainte. sârele libertatiei s’aru intrei si impatra. La tâte
mai vertosu la maurovlachi, barbati si femei, in Aceste impregiurari luate la unu locu, unde animalele domestice priiesce clim’a, mai vertosu
acâeasi mesura. Nu le place se vâdia „străini in mai p6te fi vorba de impacarea sincera si durabila inse oi si porci se prasescu in nurneru fârte mare.
# i
tiâr’a loru.* Iu acestu punctu ei differu de daco a mobamedaniloru si crestiniloru iu Bosni’a câ si Lucrarea mineloru este părăsită cu totulu, afara de
români, a caroru hospitalitate adesea fârte inpru- pe airea? Unulu din ei trebue se âsa din tiâra, feru si plumbu si ceva argintu viu; adica totu câ
denta, a fostu si mai este inca, anume in classile precum au esitu in sec. tr. din Ungari’a si Banatu, in Serbi’a. Iudustri’a si comerciulu se afla in stare
midiulocii si boieresci, proverbiala. Numai la po- Croati’a austriaca etc. din Crime’a, âra in secululu primitiva, atatu pentru-ca nimeni nu cutâdia se faca
porulu tieranu din Munteni’a, Moldov’a, si din păr nostru din Greci’a, din Serbi’a, Munteni’a, Moldov’a sub domni’a turcâsca comerciu mai intinsu, catu si
ţile meridionali ale Transilvaniei mai intimpini mare si in anii mai din c6ce mobamedanii Cercassiani din lips’a de drumuri aşternute.
prepusu si recâla catra totu ce i se pare lui stra- din tierile Caucasului ocupate de Russi’a. Unulu Cu tâta acea fertilitate a tierei este ceva fio-
inu, si mai avemu regiuni, in care cuventulo stră din preceptele Islamului este: „Cu gbiaurii (cu rosu a contempla starea poporului din Bosni’a si
ina este aprâpe sinonimu cu inemicu *). Ce e creştinii) nu se p6te inchieâ pace perpetua, decatu Hertiegovin’a. Preste totu fisionomi’a tierei semena
dreptu, la turci inca nu pâte fi vorba de hospita numai armistiţiu pe timpu anumitu.* Dâca loru le cu una care este supusa la devastatiuni permanente,
litate asia precum se intielege aceea pe la noi, ca este interdisa incbiarea de pace perpetua, cumu mai precum se si intempla in adeveru, ori este revolu-
adeca se primesci pe strainu intru ale tale, câ si p<5te cineva spera concivilitate pacifica intre moha tiune ori-nu. Acea stare a lucruriloru trebue se
cumu ar’ fi acaaa la elu; dâra la densii se pâte
medani si creştini, precum se pare, ca ar’ cercă incetedie cu ori-ce pretiu.
esplica lucrulu acesta atatu din religiunea loru, unii diplomaţi? Unii romani, cari se uita tare in gurile un-
care câ si talmudulu jidovescu comanda ura in Ce e dreptu, vedemu chiaru din cateva pro- gureniloru, se temu, ca dâca slavii meridionali se
contra toturoru cati suntu de alta religiune, catu clamatiuni a le comandantiloru slavi, preuti si se voru emancipa de totu, elementulu nostru naţionale
si din relatiunile loru familiarie de poligamia, care
culari, ca ei s’au adressatu nu numai catra slavii inca va veni in periculu din partea acelora. Noi
nu sufere nici chiaru visit’a fratelui la frate, cu
r. catholici, câ se apuce si aceştia armele alaturea suntemu de alta opiniune. Pericululu din partea
singur’a esceptiune de unele dile mari serbatoresci
cu cei de legea resaritâna, ci au invitatu si mai slaviloru meridionali este celu mai micu din tâte
a le anului. Cu atatu mai pucinu pâte se sufere
invita pe serbii bosniaci mohamedani la infratire, cate amerintia existenti’a natiunei romanesci. A-
nnu mohamedanu câ se calce uuu strainu iu locu-
la conlucrare sincera si devotata, câ se-si scape câsta inse este una tbema, care ârasi merita, câ se
inti’a, in baremulu seu; asemenea cutediare este tiâr’a loru de jugulu celu terribile alu turciloru fia tractata in adinsu. JB.
alaturea cu viâti’a. Dâra chiaru se voiâsca moha- bizantini, âra după ce o voru scapa, se-si asigure
medanulu, nu suferu consângenii femeiloru, pe care unii altora libertate religi6sa perfecta. Acâsta me
le tienu a fi desonorate prin venirea la casa a vre sura a bosniaciloru este prea intielâpta si nemerita, Keflexinui la polemiile sihilene.
unui altu barbatu. De casatorii intre mohamedani cu care au se câştige iu ochii Europei, ori-catu un Suntu cati-va ani, decandu diariulu acesta duse
si creştini nu p6te fi vorba, de catu numai de ră gurenii se oppunu din resputeri la emanciparea po rola de spectatoru p a s s i v u la multele dissensiuni
pirea de femei creştine din partea turciloru. Exem pâraloru cbristiaue de turcii cei taiati impregiuru. escate mai vertosu iu Sibiiu, anume dela intrarea
ple de asemenea răpiri au fostu si in Bosni’a fârte Toţi cari cunoscu acele doctrine ale Coranului, cate Basericei orthodoxe romane din Transilvani’a, Ba
dese. Omenii cari se vedu îd viâti’a loru numai se ocupa cu popârale christiane si le alatura la natu si Ungari’a in viâtia n6ua constituţionale, pe
candu stau se se bata unii cu alţi, nici-odata nu
doctrinele evangeliei asia precum suntu ele scrise, temeiulu statutului organicu. Ne-amu impusu acâ-
voru fi in stare de a se impaca. Mai adaugemu âra nu falsificate, suntu cu totulu de acordu, ca sta rola de buna voia, inse din raţiuni grave, pe
ai impregiurarea de importantia fârte mare, ca totu cei cari se oppunu la emanciparea crestiniloru de care toti romanii luminaţi si prevedietori ni le
•____________ _ sub turci, commitu adeverata infamia in contra sciura appretia in totu tempulu acesta. Am mersu
*) Filologii latini aciu ce însemnă mai de ch.ristianismului si a bumanitatiei. Argumentele ceva si mai de parte in abstinenti’a nâstra. Amu
multu Hospes si Hostis. turciloru botezaţi aduse iţi favârea dominatiunei curmatu ori-ce discussiuni chiaru si pe terrenulu
