Page 3 - 1876-04

miniştrii maghiari, vr o trei la numefu, au plecatu In F r a n c i ’ a Camer’a dela Versailles votă in persâna grata in regiunile supreme din Yien’a, nu-
y
la Yien’a, spre a suscepe de nou negotiatiunile de 24 redicarea stării de asediu si unde se mai sus^ mesce Dualismulu unu m o n s t r u * ) . Asemenea
noua impacatiune dualistica. IqjB iamfh tienea, indata după ce se constitui si după ce mi- un’a miie alţii dela Yien’a si Prag’a declara pe
In un’a din siedintiele ultime ministrulu de nisteriulu -si facil cunoscutu programulu de a sus­ fia-care di susu si tare, ca acâsta systhema duali­
comerciu a respunsu la interpellatiunea deputatului tienâ susu si tare republic’a cu libertăţile ei, după stica nu pâte se aiba viâtia lunga, ca autonomi’a
Irânyi referitâria la oprirea fâiei beletristice „Gar- convincerea marei maioritati republicane, alese cu tieriloru din care este compusu imperiulu, trebue
tenlaube." Ministrulu dise, ca in acâsta fâia a a- votulu universalu. . se fia restaurata, si anume ca autonomi’a Transil­
parutu unu articlu, care pre langa aceea, ca cu­ vaniei are dreptu si mai mare de a fi restabilita,
prinde mai multe mintiuni grâsâ, manifesta inca decatu avă r e g a t u l u t r i u n i t u (Croati’a), ca
si ura si dispreciu facia de Ungari’a si yorbesce in Dela Ousla 17—20 Martiu. Diariale limb’a romanâsca trebue se reintre in drepturile
unu modu necuriintiosu de regin’a Elisabeth’a. — maghiare de aici, in fruntea loru aristocraticulu sale, ca institutiunea de armata naţionala maghiara
Ya se dica, guvernulu maghiaru pedepsesce pre fâia „Kelet" (Orientele), continua a discuta cestiunile trebue se cadia, ca trei miniştri de finantie este
străină, care — deşi in tonu cam ironicu — scrise a g r a r i e si preste totu cele e c o n o m i c o-n a t i o- unu lucru si absurdu, si preste mesura periculosu,
1
liumai atat’a despre regin’a, ca petrece mai bucu- n a l i s â u s o c i a l i cu zelu si Îngrijire, ce de pa­ care ruinâdia creditulu si chiaru pe stătu.
rosu in GodOLlO, decatu in Schânbrunn, si ca este tru luni merge totu crescundu. Nu incape nici-o Si acei tiranuti renegaţi dela „Kelet" voru
o calarâtia vestita si passionata, — inse pe foile iudoiâla, ca escessele si omorurile comisse de catuva avâ neaudit’a inpertinentia de a pretende, câ toti
maghiare, cari vorbescu in modu necuviintiosu si timpu incâce in Secuime, mai totu pentru cause cati scriu si vorbescu asia, se fia condamnaţi la
făcu obiectiuni neertate chiaru regelui domnitoriu, asia numite urbariali, au inceputu se insufle grija temnitia? Atunci incepeti mai antaiu cu ai voştri,
le trece cu vederea si le laşa impunite. Asiâ ceva mare inca si celoru mai impetriti. Mai pre susu câ se ne daţi si nâue exemplu bunu.
este compatibilu -numai cu conştitutionalismulu si de tâte a insuflatu terrâre crancenulu omoru-assa- Diariului „M. Polgâr" i s’a subtrasu debitulu
cu libertatea hngurâsca. 17 m ' 1 sinatu, commissu asupra boieriului secuiescu G. poştei in provinciile austriace, din causa, cumu se
Din strainetate avemu se comunicamu in prim’a T h u r y in nâptea din 14 spre 15 Ianuariu a. c. arata in decretulu ministeriale dela Yien’a, ca cu
linia o soire de. mare gravitate. Imparatorele totu- in locuinti’a sa din comun’a Mâlnâs, asia dicundu, ocasiunea inmormentarei lui Deâk, rapitu de fana-
roru Russiloru, sub pretestu, ca s’a saturatu de in midiuloculu familiei sale. Unii locuitori ame- tismulu propriu renegatiloru, avh rar’a neruşinare
necasurile si greutăţile domnirei, voiesce a se re­ rintiasera de mai inainte lui Thury cu m6rte in de a infrunta pe monarchu, ca-ci nu-si paraşi cele
trage la o clima mai dulce si anume in Malt’a, casu candu elu .ar’ castiga processele intentate sa- mai grele afaceri de stătu in Yien’a, câ se mârga
âra in âcelu restempu va lasă de reginte in loculu teniloru. Unu secuiu din acea comuna, anume la ingropatiuue **). Mare lucru e fanatismulu.
seu pre principele de tronu, fiiulu seu, despre cafe Kocsis Pista, diaeae lui Thury curatu: Domnule, Ne vomu mai intârce la cestiune.
se dice, ca are mari simpathii pentru naţiunea dta ai patroni mari, poţi se câştigi processele;
francesa, âra pre nemţi i-ar sorbi bucurosu intr’o dâra de le vei castiga, se sci, ca voiu face din
lingura de apa. Unu corespondinte alu diariului pielea ta c i u r u . Unu processu se pertractase la Sabiiu in 23 Martiu 1876.
„Allg. D. Ztg." scrie din Petrupole, ca acâsta tribunalulu din K. Yâsârhely in acea di din 14 Onorate d-le redactoru! In diurn. „Gazet’a
scire nu numai ca se auatiene, ci pre di ce merge Ian. candu s’a infaciosiatu si Thury. Sâr’a elu se Transilvaniei", ce binevoiţi a redacta, a-Ti publi-
se intaresce. Pre la ministeriu in Petrupole se ob- intOrse la famili’a sa. După 10 Ore se culcă in catu unu tractatu intitulatu: „Expositiunea romana
sârva dejâ o activitate mai mare si lumea a ince- alta camera. Demaneti’a pe la 7—8 Ore soci’a sa in Transilvani’a," scrisu cu multa precepere si cu-
putu dejâ, se respire mai liberu. — Dâca acâst’a vediendu ca barbatu-seu nu se mai scOla, intră la noscientia de causa. In acestu tractatu suntu des-
scire se va adeveri, atunci nu mai .incape nice o deusulu, dâra -lu află invescutu in sângele seu si fasiurate cu o deosebita claritate pe de o parte pe-
indoiela despre aceea, ca Russi’a voiesce resbelu. mortu. Indata si puseră man’a pe patru secui din decile si greutăţile ce se opunu la araugearea unei
Affacerea supra-locotenentului Ertel, .care a cei mai cumpliţi *). Scirea acelui asasinatu se latf expositiuni, âr’ pe de alta parte imensele prepara­
tradatu Russiei planulu de mobilisare alu Austriei, câ fulgerulu in tOta Secuimea si respandi terrOre tive ce se receru pentru a potâ realisa cu successu
inca preocupa opiniunea publica in Russi’a. Impre- intre mulţimea familiiloru incurcate in processe u r- o astfeliu de intreprindere.
giurarea, ca colonelulu rusescu Molostwoff, care erâ b ari a i i , de care după „Kelet" ar’ mai fi pen-
atasiatu la curtea de Yien’a, si-a perdutu urm’a dente vreo diece mii. (Ou tâte aceste, unoru prea Pe basea acestoru premise apoi se condamna
indata după ce a pusu man’a pe planulu de mobi­ intielepti cărturari romani nu le place, ca „Gazet’a" procederea subcomitetului Sabiianu, sâu mai bine
lisare alu Austriei, inca nu dovedesce alfa, decatu inca au inceputu a se ocupa de cestiunile agrarie, disu a unoru membri „tineri" din acestu subcomi­
ca amiciti’a intre Petrupole si Yien’a n’are se du­ care stau alaturea cu viâti’a nOstra). tete, cari ar’ fi voitu a arangea in 5—6 luni, in
reze lungu tempu, deârace mai curendu sâu mai Omorurile comisse asupra catoruva evrei ca- ruptulu capului, o expositiune de manufacte si pro­
tardiu aceste doue staturi voim avâ se se ciocnâsca matari cumpliţi in Ungari’a, si mai de curendu in ducte romanei Zelulu, ce l'au aratatu „tinerii" cu
in capete. comitatele Maramuresiu, Solnocu etc. inca au trasu acâsta ocasiune pâte deveni fârte usioru periculosu
Pacificatiunea insurrectiunei in provinciele tur- tare attentiunea publica asupra loru. — si stricatiosu căuşelor» nâstre comune. Deci se a-
prâba procederea comitetului centrale alu Associa-
cesci nu arâta nice unu progressu. Generalulu au- — Asia dâra acuma scimu căuşele pentru care se
tiunei, care a stemperatu incatuva foculu si iutiâl’a
striacu Rodiciu, allandu-se in Castelnuovo, a chia- arunca atatea insulte in faci’a dlui Dr. Grig. Si-
tinerimei, candu a respinsu proiectulu***).
matu la sine pre mai mulţi dintre siefii insurgenti- lasi professorului de limb’a si literatur’a romana la
Suntu convinsu, ca auctorulu tractatului n’ar’
loru si spuuendu-le ca si in venele sale curge universitatea din Clusiu, precum si pentru ce so­
sânge serbescu si ca prin urmare nu le voiesce cietatea de lectura de acolo numita J u 1 i a trebue fi esprimatu asprulu seu verdictu, dâca ar’ fi fostu
decatu binele, i-a consiliatu, câ se depună armele se fia înjunghiata. Acuma se potu esplica prea bine informatu despre nefericit’a causa, ce a pro-
dusu in timpulu din urma atata turburare, atata
si se primâsca reformele turcesci, deârace Austri’a bine si dissensiunile produse in modu arteficiosu
nu va mai suferi multu tempu, câ insurrectiunea de mana lunga intre studenţii de acolo. Nu face patima si atata jalba; cu atatu mai pucinu nu Tar’
se grasseze la spatele ei. Inse capii insurgentiloru nimicu.. Nemesis veghiâdia. De altumentrea celu fi esprimatu, cu atatu si ola pâte contribui la mai
i-au respunsu, ca p6te se faca Austri’a ce va voi, care vrea se scia mai multe, citâsca in „M. Polgâr" mare iritare a spiriteloru.
dâr ei armele nu le voru depune, deârace cu aju- nr. 64 din 18 Mart., de unde va descoperi, ca mi­ Credu a nu fi nemodestu dâca viu eu, auto-
toriulu aceloru arme voiescu a. sparge catenele nistrulu Trefort avuse mare trebuintia de toporisce rulu proiectului de espositie, prin aceste pucine şi­
sclaviei seculari, a-si câştigă libertatea si apoi a- la secure; si ca i s’a datu. De aici incolo tene- ruri a îndrepta incatuva opiniunea greşita si a a-
tunci voru sci dinsii, ce reforme voru avâ se in­ rimea romana se intre in societăţi maghiare de le­ para — nu persân’a mea — ci caus’a.
troducă. — De aici se vede, ca pacea numai asiâ ctura. Tocma asia facea clerulu serbercu cu juni­ Condusu fiindu de acelesi principia si idei, ce
se va potâ restabili deca o parte sâu alta va mea romana pana catra a. 1 8 6 0 ; acei teneri, cari le am aflatu acum desfasiurate in tractatulu amin-
triumfă. se ocupâ da âresicare lectura romanâsca, era fOrte titu din diurn. D-Yâstre, i n c a i n A u g u s t u an.
Guvernulu serbescu cu tâta dechiararea data reu vediuti si insultaţi. Mai camu asia le merge tr. inainte de adunarea generala a Associatiunei,
agentului Austro-ung. ca nu va face resbelu, totu si clericiloru romani, „predestinaţi" a invetia in tienuta la Reghinu, am avutu o convorbire cu d.
n’a renunciatu inca la ide’a de resbelu. Noulu or- seminariele unguresci. Si tOte aceste se intempla vice-presiedinte de pe atunci, actualulu presiedentu
dinu de bataia este dejâ pusu in lucrare, Serbi’a in secululu vaporului si alu electricitatiei. Mai pu­ alu Associatiunei, despre arangearea unei expositii
numai asiâ crede ca se va impacâ insurrectiunea, neţi si vama pe idei, câ se ve ajungeţi scopulu si de manufacte si producte in Sabiiu. Dn. vice-pre-
dâca Turci’a va cede Serbiei provinci’a Bosni’a pre mai curendu. siedente a primitu cu mare bucurie acâsta idea si
lunga conditiunea de a plaţi Turciei unu tributu Articlulu din nr. 18 alu „Gazetei" scrisu de­ promitiendu-mi totu sprijinulu seu m’a rogatu a
anualu. Inse guvernulu turcescu nice nu vrâ se spre alegerea lui I. A x e n t e la diet’a Ungariei, face indata paşii necessari pentru a invita ad. gen.
scia de asemeni idei. a irritatu pe redactiunea lui „Kelet" asia de multu, a Associatiunei la Sabiiu.
In parlamentulu anglesu s’a primitu si in a in catu ea in nr. 64 din 18 Mart. nu cere nici In siedinti’a subcomitetului din Augustu a. tr.
trei’a cetire legea, prin care regin’a Angliei pri-
mai multu nici mai pucinu, decatu câ procurorulu am facutu eu propunerea, m o t i v a t a p r i n i n ­
mesce si titlulu de imperatrice a Indiei. Gladstone se caute auctorului aceluia locu in temniti’a cea t e n ţ i o n a t ' a a r a n g e a r e a u n e i e x p o s i t i i
a atacatu cu vehementia acâsta lege, inse Disraeli rea a statului din fortarâti’a dela Gherl’a. Sciţi i n S a b i i u , câ subcomitetuln se binevoiâsca a in­
o aperă cu cuvintele: Locuitorii Indiei, vediendu dv. cine este redactorulu numitului diariu? Oarolu vita adunarea generala a Associatiunei pe anulu
ca Russi’a a inaintatu cu cuceririle sale in Asi’a Bekesy alias Friedmann, ca-ci câ israiltânu asia viitoriu la Sabiiu.
pana in apropiarea loru, voru intielege, ca regin’a l’au chiamatu mai inainte. DOca scriitoriulu din In siedinti’a subcomitetului diai SepteiU-
Angliei, prin primirea titlului de imperatrice, da „Gazeta" ar’ trebui se mârga in temnitia pentru lirc a. tr. amu facutu eu propunerea pentru
cea mai solemna dechiaratiune, de a sustienâ intacta acelu articlu, atunci toti membrii oppositiuniloru arangearea unei expositii de manufacte si producte.
integritatea imperiului indianu." parlamentarie, toti redactorii si collaboratorii dia- Subcomitetulu m’a insarcinatu a esopera unu pro-
In R o m ’ a noulu ministeriu din stang’a De- rialoru opositionali ar’ avâ locu numai alaturea cu iectu detaliatu, cara l’amu si facutu si inaintatu
p r e t i s si a expusu in 28 Marte programulu in corespondentele „Gazetei", pentru-ca maxim’a to- indata. -
camera si senatu, ca facia cu baseric’a nu va fi turoru este: Ne supunemu legiloru făcute de maio-
neci atacatoriu neci dusmanu, dâr’ neci va vena ritati, pana candu ne va succede nâue câ se for- *) Revision des ungarischen Ausgleiches. Wieu
conciliatiunea cu politic’a basericei; va observa cu mamu maioritate si se le reformamu sâu cassamu. 1876. «v iDq
strictetia legile si va presenta alte asecuratârie de Renumitulu barbatu de stătu br. I. A. Helfert, **) „M. Polgâr* din 5 Febr. si 18 Mart.
libertatea conscientii; in afara va pasf cu pruden- ***) Nu scimu se-lu fia respinsu nici decumu,
tia, in leiutru cu idei liberali si reforme radicali. *) Vedi „Kelet" nr. 17 din 22 Ian. a. c. ci numai ’ia pusu terminu mai lungu. Red. Gaz.