Page 30 - 1876-04

naţionale-politicu. Tota ce facemu in acâsta decada, adoptatu de catra congressu, s a n c t i o n a t u de uniculu casu, candu este in jocu onârea, repu-
care trece, a fostu câ se comunicamu si lectoriloru monarchu, pusu in activitate practica intru totu tatiunea personale, caracterulu morale alu cuiva,
noştri in moda mai multu obiectivu acte si eveni­ cuprinsulu provinciei metropolitane. In Sibiiu si dsa si ori-care altulu are tâta dreptatea se câra
mente pe care le publică si alte diaria. Numai pe airea potu joca mii de interesse personali si numele adeveratu alu insultatoriului, sâu se faca
uneori, candu vedeamu ca oppiniunile dissentiente familiarie: naţiunea — se fia bine intielesu — na­ responsabile pe redactori si editori; âra in discus­
se inveninâ si luă chiaru caracteru hostile, rogâmu ţiunea romanâsca pune numai întrebarea rotunda: siuni scientifice, literarie, politice, nu pricepemu
pe romani, câ se nu -si uite nici de a loru dem­ Cine submina la ediflciulu statutariu ? Cine a ince- cine ce trebuintia are de Dumele scrietoriului, si
nitate, nici de funestele impregiurari, in care ne putu mai antaiu, cine a datu ansa la discussiuni de ce se-lu constringa cu forti’a, câ se faca parada
aflamu, se nu faca atata bucuria inemiciloru, si se scandalâse pe t e r r e n u l u b a s e r i c e s c u ? Odata cu numele seu. In c&suri de acele cineva se sub­
nu le dâ câda la secure. Yenira apoi dile, candu provocarea făcută, passiunile omenesci -si iau cur- scrie sâu nu, care cumu ei convine. Suntu caşuri
tocma si la unii barbati de aceleaşi sentiemente cu sulu loru multu mai rapede si vehemente, decatu nenumerate, in care este multu mai folositoriu
noi nu placea acâsta actitudine, la care ne condam- alârga pân’a celui mai buuu stenografu pe papiru. chiaru pentru publicu, câ se citâsca fora a cunâsce
naramu insîne. Martori ne potu fi in acestu punctu Dâra dn. Borcea pretende câ discussiunile se pe auctoru, se judece aceea ce stâ scrisu de înain­
fasciclii de correspondentie si articlii, tramisi spre fia libere. Subscriemu acestu principiu cu ambele tea sa, âra nu după ochii negrii sâu albaştrii ai
a se publica, dâra delaturati mai toti, pastrati inse mani; distingemu inse cu tâta rigârea ceruta de celuia, nu după simpathii sl antipathii. Se ne
in sicriniu, pentru viitoriu mai departatu. Critica­ natur’a lucrului, indata ce este vorba de timpulu, mai dedamu si noi, precum s’a drdatu Europ’a lu­
ştrii batjocoriră portarea n6stra de oraculâsa. De modulu si loculu sâu sfer’a in care se făcu discus­ minata, a nu prea întreba C i n e , ci numai C e , a
ar’ cunâsce densii totu ce se afla accumulatu in siunile. Dsa e decisu a combate „infailibilităţile" scrisu, si cumu a scrisu. In sutele si miile de foi
i.. ./A ■ ■;)
miculu nostru archivu, sciu, ca si-ar’ aduce amente basericesci. Prea bine; dâra unde? in care foru? periodice, politice si nepolitice, cate subscriptiuni
de ultimulu oraculu alu preotesei dela Delphi: Indata-ce le va pune in desbatere prin d i a r i a , de nume mai vedi? La maghiari vei mai vedea
Me puer hebraeus, divos deos ipse gubernans, le-a trasu la forulu „ m i x t u , " compusu de toti ici-colea subscrisi cu numele adeveratu pe uni>,
Cedere sede jubet, tristemque redire sub orcum. heterodoxii si de toti jidovii talmudisti, cu cari candu spre a incuragia cu figur’a sa pe vreo par­
Tacerea candu t r e b u e se taci, nu e oraculu; locuimu in aceeaşi patria si in acelasiu stătu. tita, candu din alte motive. Cei mai mulţi -si
aşteptarea, candu t r e b u e se astepti, nu e indo Frumâsa competentia de tribunalu. Statutulu or­ alegu cate unu semnu sâu vreunu pseudonume, sub
lentia. ganicu este si trebue se fia pentru provinci’a sa care-lu cunoscu toti cati se bucura de încrederea
Atunci le-ar’ trece de glumele loru cele nesă­ metropolitana aceea ce suntu Canânele Sinâdeloru loru, si dâca vreţi, politi’a statului ii scie totu-
rate, âra amicii noştri ne-ar’ multiaml pentru ob- universale pentru baseric’a ecumenica intrâga. Dupa- deauna, ii are înregistraţi. Uneori, intre impre­
stinat’a nâstra tăcere de aprâpe diece ani. Au nu ce l’ai desbatutu cu anii si l’ai castigatu cu sudori giurari singularie, se simte chiaru necessitatea, câ
era preste capu de ajunsu certele „popesci" dintre crunte abia eri-altaeri, astadi se-lu si tragi in ju- scriitoriulu se-si pună numele intregu in interessulu
„uniţi* si „neuniii" nutrite cu zelu extraordinariu decat’a lumei. Cunoscuta este maxim’a legislato- causei, nici-decumu inse de fric’a cuiva. Asia in­
de catra inemicii existentiei nâstre, mai era 6re riloru de renume europânu, ca chiaru o lege de- tielegemu noi anonimitatea si drepiulu de a se fo­
;
lipsa si de certe hostili provocate adesea cura tu fectuâsa e multu mai buna, decatu necurmat’a schim­ losi de densa.
numai din ambiţiuni si vanitati personali intre filii bare in legi. Statutulu organicu nu este l e g e Ou aceste speramu ca amu clarificatu allusiu-
aceleiaşi baserice ? i m p r o v i s a t a , câ buna-6ra unele politice din nile dlui Borcea, si ca nu ni se va da nici-odata
Ne va dice cineva: Ce ve pasa v6ue, astadi Romani’a, redactate in mare excessu de zelu, spre ocasiune de a mai releva unele methâde diaristice,
câ si inainte de acâsta, discussiunile escate in si- a face progressele cele mai rapedi, — sâu multe asupra carora cărturării popâraloru civilisate au tre-
nulu cutarei baserice? Au dreptate cei, cari punu legi de a le dietei unguresci, fabricate cu cugetu cutu de multu la ordinea dilei.

acâsta întrebare; inse numai sub dâue conditiuni, reservatu, câ dâca cumva in praxe nu ar’ conveni
adeca: Câ filii aceleia se nu âsa cu dissensiunile scopuriloru egoistice de subjugare, la anulu 'se le
Braslovu in 29/17 Aprile 1876.
loru ei inşii afara, in publica, in vederea si au- prefaca, precum se preface unu harlechinu. Unde
Nice nu mai suntemu in stare se numeramu
diulu lumei; ca-ci din momentulu, in care densii incapu „infailibilităţi," candu legea vorbesce cu
lunile si septemanile, de candu miniştrii maghiari
comittu acea errâre capitala, dau dreptulu la tâta atata claritate? Dâra .statutulu inca e redactatu
in frunte cu dlu Tiszi Kâlmân se incârca a stârce
lumea, câ se st A in drumu, se asculte ce ese din totu numai de omeni, pâte se aiba defecte? Atunci dela nemţi mai favorabile conditiuni pentru statulu
gur’a loru, se reflecte, se judece, se rida, se planga, in locu de a-lu submiua si in locu de a esi la ungurescu, de cum au fostu si sunt inca conditiu-
se laude, se condamne. Alu doilea, câ dissensiu- cârta in piati’a publica, ve invoiti in c h a r i t a t e nile, sub cari marele Deâk a inchiatu impacatiunea
hile ori-carei baserice se nu aiba nici cea mai pu- c h r i s t i a n a la redactarea vreunui articulu cu mu dela 1 8 6 7 ; inse ceea ce suntemu in stare se con-
statamu este, ca dlu Tisza si collegii sei' au ajunsu
cina influintia sinistra asupra cestiuniloru nâstre se d i c e n o v e l l a r i u , si-lu adoptaţi fara a-lu da
de a se convinge, ca dâca lui Deâk in impregiurari
nationali-politice, asupra culturei si mersului civili- in censur’a heterodoxiloru dela „Herm. Ztg." si a
mai favorabile nu i-a successu, atunci dinsiloru cu
satiunei, asupra prosperitatiei publice. jidoviloru dela „Poster L’oyi* etc., si ve feriţi câ. atatu mai pucinu le va succede astadi a moiâ si
Noi avemu in vedere numai alternativ’a din de focu a mai amari sufletulu nefericitei naţiuni, induplecâ pe neamtiu, câ se accârde statului ma-
urma. Ne stau de inainte probe, din nefericire care nu doresce nirnicu mai ferbinte si mai cu ghiaru mai mari avantagie pre terenulu economicu
prea multe, ca discordiile personali escate si nu­ sete, decatu câ celu pucinu se aiba linisce pe ter­ si chiaru politico. Dlu Tisza, care mai inainte nu
cunoscea reu si calamitate mai mare pentru Uoga-
trite in affaceri basericesci străbătu si pe terrenulu renulu eclesiasticu, ca-i ajunge si-i prisosesce densei
ri’a, decatu impacatiunea deakiana, trebue astadi se
naţionale si au influintia funesta tocma si asupra persecutiunea din afara.
recunâsca, ca intre alte rele, acest’a este celu mai
l i t e r a t u r e i n â s t r e . AceBtu reu mare trebue Dâra voiesce cineva cu totu-adinsu discussiuni micu reu si ca de aici mai departe dinsulu nu
ae incetedie cu ori-ce pretiu si catu mai curendu. si pe terrenulu eclesiasticu? Se-si fundedie spre pâte, nu este in stare se pasiâsca.
Elu inse numai asia va înceta mai sigure, dâca i acelu scopu diaria curatu basericesci, precum făcu Mai inainte de a repârtâ despre starea actuale
se va face diagno3a exacta, in vederea natiunei în­ t6te societăţile religiâse de diverse confessiuni, pe a acestei cestiuni, premit.emu aici unele detaiuri
referitârie la fasele, prin cari a trecutu in dilele
tregi, carea trebue se afle si se descopere odata pe care apoi le citescu aprâpe numai aceia cari ap-
din urma. Dlu Tisza, intorcundu-se septpman’a tre­
adeveratii auctori ai discordiiloru si ai acestei ho- partienu confessiunei, si nu-si amesteca cesiunile
cuta din Yien’a la Pest’a a chiamatu la sine pre
stilitati, cărei asemenea s’au mai vediutu numai la dogmatice, canonice, disciplinarie in diariale politice vr’o 60 de membri ai partitei, caror'a le-a desco-
mohamedani intre cele d6ue secte ale Sunnitiloru la unu locu cu diatribele si scandalele diurne ale peritu intre altele ca dinsulu a dechiaratu înaintea
ei Sîitiloru, apoi intre Israelitii talmudisti si refor­ lumei celei pecatâse. Celu pucinu noi aceştia dela Domnitoriului, cumca impacatiunea nu se pâte e-
matori. Acestea suntu raţiunile pentru care noi „Gazeta* asia intielegemu respectulu ce datoresce feptui sub conditiunile oferite de guvernulu austri-
acu, deârace acele sunt insuficiente si neacceptabile.
deteramu locu in nr. 22 alu „Gazatei" la cores­ cineva religiunei in genere si convictiuniloru reli­
O asemenea impacatiune nu pâte se presente par­
pondenţii din Sibiiu, si in cei doi din urma giâse individuali in specie, âra nici-decumu câ se
lamentului spre acceptare, pentru aceea d-sa si-a
la a dlui Borcea, pentru-câ se afle si acâsta parte luamu de peptu pe archierei, pe consistârie si si- datu demissiunea cu observarea, câ acâst’a missiune
a publicului romanescu statulu cestiuuei limpeditu, nâde, precum face de ex. cineva din Salagiu in se se concrâda unui altu barbatu, care va fi in
si apoi se scia judeca in conoscinti’a de causa. „Albin’a" nr. 33 cu archipaatorii romanesci, cumu stare se esopereze mai multu. Domnitoriulu inse
Dâra 6re l’au aflatu? Ne indoimu. S’a latîtu a’ar’ parea, in absenti’a redactorului, care nu cre- nu i-a primitu demissiunea si asiâ dsa a venitu câ
se se mai intielâga in acâsta privintia cu partit’a.
si se sustiene cu cerbicia faim'a, ca ar’ existe una demu se pâta suferi in diariulu seu iinpertinentie
Cu tâte aceste inse dlu Tisza observă, ca cei de
partita, alu cărei scopu nu ar’ fi nici mai multu de acele.
facia potu se-i comunice parerea loru in acestu
nici mai pucinu, decatu chiaru desflintiarea statu­ Dn. Borcea reclama in nr. 27 alu „Gazetei* respectu, inse unu conclusu din partea partitei nu-lu
tului organicu alu Basericei orthodoxe romane, sâu si pentru „onârea sa atacata." Ne-ar’ parea fârte va potâ acceptă deârace guvernulu voiesce se aiba
in casulu celu mai favorabile, schimbarea radicala reu dâca noi in art. din nr. 22 amu fi suferitu câ mana libera.
a unoru parti essentiali din trensulu. Ori este se trâca macaru o singura espressiune ce ar atinge Din cele premise se vede deci, ca dlu Tisza
fundata, ori e falsa acea faima: ea astâpta respunsu onârea cuiva. De alţumentrea dsa scie fârte bine, va primi impacatiunea asiâ, precum i-o presenta
nemţii. Dsa a venitu la Pest’a se se mai intielâga
limpede, cathegoricu. Ya întreba cineva după au- unde si cumu se repara onârea vetamata.
cu partit’a inse cu tâte aceste nu voi se lase pre
ctorulu acelei faime? Auctorii suntu aceia, cari au Totu dn. Borcea se mai smintesce, câ si nimeni se vorbâsca la cestiune, nice se-i dâ vr’o
puşti in diacusiunea pressei periodice diverse parti inca unii alţi correspondenti de ai diarialoru inviatiune, ci lasă partit’a câ se se framente in
ale acelui stătuta, du p a c e a foştu desbatutu si romanesci in anonimitatea correspondentiloru. Iu sine pana ce dinsulu se n mai intârce odata dela