Page 31 - 1876-04

Vien’a cu impacatiunea gat’a) pre care va presentâ-o Cu ocasiunea organisarei faim6sei „ d i r e c ­ apasa tiăra deintr’unu anghiu intr’ altuia, au apro-
apoi camerei spre acceptare. Si camer'a o va ac­ ţ i u n i d o m e n i a 1 e “ s’a inaltiatu inspectorele edile piarea straformăriloru municipali, au amendăue la­
ceptă, pentru ca dlu Tisza asecura, ca dinsuiu a alu dominialoru la rangulu de „ c o n s i l i a r i u * olaltă ?!
storsu dela «guvernulu austriacu concessiuni essen- — Fost’au cu tăte aceste cateva obiecte, cari
edile, de si averea fundationale este scadiuta in
tiali atatu in priviuti’a tarifei vamali, catu si a merita a fi atinse si aduse înaintea publicului, deă-
bancei naţionali, »i in fine totu d-sa dechiară, ca urm’a multelorn „ e r o r i * economice, făcute cu văia race ele cuprendu nu pucinu invetiu. Intre altele
după parerea sa nu păte esiste nice unu guvernu, ori fara văia. membrulu A n a n . T r o m b i t i a s i u interpelă pre
care se fia in stare a esoperă mai multu. — La Spre informare despre stratagemele economice, corniţele supr., dăca are său ba cunoscinoia despre
finea cuvântării sale, pronunciate in sinulu partitei, prin cari se procura jidoviloru si fratiloru loru de acea, că unu anumitu oficialu de la sedri’a orfanale
dlu Tisza observă urmatăriele: „Dăca guvernulu numai cateva dile prelauga prim’a a lunei s’a in-
principia pe conţulu acelora dominia „ c h i v e r n i ­
actualu va acceptă impacatiunea, atunci membrii datinatu a se infaeiosiâ in cancelari’a sa, incatu
cabinetului voru deveni nepopulari, li ae va dice, s e l i * (Yerdienst), servâsca deocamdată dăue es- chiaru intre colegii sei oficiali comitatensi luă aripe
ca uant trădători, ca au vendutu interessele patriei. semple: proverbiulu; „a v e n i t u M . , d e b u n a s â m a e
Eu inse sum convinsa, ca t6te aceste obiectiuni si Sub pretextu de a spori rentabilitatea dreptu­ a p r ă p e p r i m ’ a * ? Deşi respunsulu comitelui supr.
recriminiatiuni voru fi mai justificate atunci, candu lui de propinatiune in C o t î m a n i se intrepuse n’a tocmai in destulitu pre interpelante, casulu e
noi n’amu primi aoâst’a impacatiune, pentru ca „direcţiunea domenialoru* la comand’a militare, că destulu de caracteristicu pentru referintiele si starea
atunci amu duce tiâr’a la ruina totale.*
ee stationedie acolo cadrulu unui batailionu de re- administratiunei năstre constitutiunali de âstadi.
Astadi dlu Tisza si ceilalţi duoi collegi ai sei serva, promittendu edificarea incaperiloru necessarie. — Mai departe cine n’a auditu de tin’a si
se afla in Yien’a, unde conferâza cu Andrâssy, cu glodulu, de drumurile nedrumuri ale câmpiei tran­
— Spre acestu scopu se clădiră carcime, magazine,
miniştrii austriaci si unde in fine tienu conferintie silvane, carea in ani mai manosi „se innăca in un-
comune sub presiedinti’a Domnitoriului. — Din cancelarii, si un’a cassarma, ce'singura costă 25,000 sărea sa“, neavendu arterie de comunicatiunea sân­
cele premise potemu deci cu securitate se conchi- fi. v. c. Acum, după doi ani dela edificarea acelei gelui in corpu, drumuri pentru esportarea producteloru
dernu, ca adi mane dlu Tisza se va intărce acasa casarme, ea este dejâ o ruina. Paretii au capa- sale agricole? Pana acumu drumurile pre campia
cu impacatiunea in posunariu ai asiâ va scapă tiâr’a tatu crepaturi late, pavimentulu etagiului superioru s’au facutu si nu prea, s’au carpitu 'pre ici căle
de total’a ruipa. — De alta parte inse nu trebue
a luatu o forma concava, cuptărele asiadiate pe elu cumu s’au potutu. Bine oserbă inse br. I o a n e
se perdemu din vedere nice cuvintele monarchului, K e m â n y , că edificarea drumuriloru câmpiei inca
care dise, ca ori catu s’âr svercoll domnii unguri se despartiescu de păreţi si stau că turnulu dela taebue se se temple după ărecare planu sistematicu,
de o parte si nemţii de alta j)arte, impacatiunea Pis’a in Itali’a etc. etc. Din acestu iucidente com- pentru a cărui elaborare propuse a se escrie unu
va trebui totuşi se se faca, pentru ca asiă ceru mand’a militare a denegatu collaudarea casarmei. premiu de 1000 fi.; ci după mai îndelunge discu-
cbiaru interessele păcii europene, deci, trebue se Asiâ fundatiunea a perdutu unu capitalu con­ siuni si păreri pentru si contr’a, se aceptă emen-
ţnărga *Es muss gehen !*■ yîuhraţfinl* siderabile, veniturile propinatiunei nu B’au sporitu, damentulu lui dr. G t r e g . S i l a ş i , că mai antaiu
— Senatulu si Camer’a României s’au deschisu atati jidani inse, cari au procuratu materialulu, si una enqueta dein barbati practeci si cunoscutori de
in 15 Aprile prin min. presiedinte, apasanduse ne- alţi amici de ai Domniloru de la „direcţiune* ori tienuturile câmpiei iii frunte cu ingenieriulu comi­
cessitatea examinării cestiuniloru financiarie. Cu- tatului se studiedie lucrulu, si pana la cogregatiunea
pre cumu se esprima „Osten*: „Landsmănner* de
ventulu rostitu de m. preş. la deschiderea sesiunei fietăria se stabilăsca basele acelui planu si premiu.
extraordinarie cuprinde si program’a noului minis- ai lor.u, au avutu cascigu bunu. — Si voru mai • — Iucatu pentru scotele poporali,
teriu, care dechi.ara observarea de stricta neutrali­ avă, pentru-ca acumu voru incepe său reparaturi cari trebue se ne diaca totororu si înainte de tăte
tate in afara si respectarea tractateloru; in intru mari, său edificiulu va deveni deterioratu, apoi la anima, in urm’a deseloru reclamări de pana aice,
va snstienâ ordinea garantandu libertăţile constitu­ păte âra cladiţu, si asiâ in infinitum. făcute decâtra unu L a d. Y a i d a si alţi membri
ţionali, va face economia in bugetu si acum preste In satulu Cuciuru-mare s’a edificatu locuinti’a romani ai congregatiunei, oblegatiunile impromu-
3 mii. franci si va fi inspiratu de ideele reconci- tului de stătu comitatulu le laşa acumu fără nece
pentru unu forestieru acumu patru ani cu spese de
liarii, pentru ca unirea face potejrea;. se se unâsca una piedeca se le donedie respectivii poporeni si se
dâra toti 6menii de bine. Acum se constitue adu­ 5000 fi. v. a. Astadi si acelu edificiu este o rui­ le transcria pre săm’a si numele basericeloru si
narea. — Despre nou’a constellatiune a partiteloru na, — prin crepaturele paretiloru si ale pavimen­ scăleloru sale, dăca dinsii in adunare formale si
facia de noulu guvernu n’avemu, inca detaiuri ; di- tului intra ârn’a nâu’a si nu se p6te incaldi de preiq decisu protocolariu demustra, ca acele im-
lele prossime ni voru aretâ inse, dăca cabinetulu locu. Edificarea fă concrediuta insusi forestierului, promute suntu a v e r e a s i n g u r i t i l o r u c o l e c ­
dlui Florescu va potâ se conteze pre spriginulu t i v a , ăra necedecumu impromutu său avere comu­
Care prin acâsta ocupatiune fă retrasu de la afa­
camereloru, său ca va fi nece'ssitatu. a tramite pe nale. Ast’a vedi-bene ar’ fi fostu se se intielăga
deputaţi acasa si a guvernă fora camere. cerile sale ordinarie, si se causă fundatiunei o da­ de sene; dâra ce se-i faci? Partit’a contraria pana
una de u n ’ a m i e stanjini lemne de focu, cari s’au
In Romani’a s’au inceputu deja. lucrările pen­ âcumu nu vreâ se intielăga si comunele donatârie
tru construirea liniei ferate Ploiesci-Predealu. Pana instrainatu. . eră in intentiunea loru salutaria impedecate, candu
la finea lunei lui Maiu lini’a va fi dejâ construita Lucruri de aceste se intempla chiaru in giurulu sub unu preteatu, candu sub altulu. Cu ocasiunea
pana in apropiare de Campina, o activitate viua Cernautiloru aprăpe de resiedinti’a „directiunei* si cestiunatei adunări comitatensi inse -si insinuară
se» desvălta in t6ta valea Prahovei. — Precum a metropoliei.. Ce se va fi intemplandu in depărtare, vreo cateva comunităţi processele verbali despre
aflamu, din partea statului maghiaru inca s’au lu- donarea oblegatiuniloru de impromitulu de stătu pre
pe la periferi’a domenialoru, Ddieu mai scie.
atu mesurele necessarie, pentru că construirea liniei sâm’a basericeloru si a scăleloru sale coufesiunali,
Brasiovu-Predealu inca se se incâpa catu mai Dâr’ cumu pote suferi ministeriulu de agri­ p. e. comun’a Mociu, unde oblegatiunea său veni-
curendu. cultura vienesu, sub a cărui supra-veghiare sta ad­ t'ulu ei se va imparti in proportiunea numerului
Soirile de pre campulu insurrectinnei sunt con- ministratiunea domenialoru menţionate, abusuri de sufleteloru intre cele trei confesiuni dein locu; con­
tradicatărie in cea mai mare mesura. Turcii d. e. aceste? Yoru intreba cetitorii. gregatiunea dechiarâ simplu, ca fiendu docuraen-
imprasciara scirea, ca la srimtărea Duga insnrgentii Nice noi nu ne potemu esplica lucrulu, — tatu, cumu ca oblegatiunea dein vorba nu e a co­
capetara o lovitura decidetăria din partea corpului păte ca acolo Bucovin’a este un’a „terra incognita* munei politice ci a singuritiloru, dein partesi n’are
de armata a lui pasi’a Muctaru; din contra inse si nu păte avă nemica in contr’a donatiunei ei pre
ori ca si acolo esistu păreri analăge celoru de la
soirile din partea insurgentiloru spunu, ca cu a- sâm’a si a transcrierei ei prein^ perceptoratu pre
câst’a ocasiune au cadiutu 1800 de turci morţi si „ d i r e c ţ i u n e a d o m e n i a l o r u . * numele memorateloru baserice. ^Ica una cale, unu
răniţi, Ara insurgenţi numai vr’o 200 sutei Ade- mediu, de a pune esistentiei scăleloru năstre con-
verulu este, ca lupta a fostu crâncena, perderile fessiunali fundamentu mai solidu, firesce pre acolo,
insemnate de ambele parti, si ca in fine turcii fura Clnsin, Aprile 1876. unde asemeni oblegatiuni nu suntu pre in pe-
necessitati de a se retrage, ca la din contra ar fi In dilele de 7—8 Aprile se tienă aice ârasi catăs’a indolentia a intielegentiei si prein igno-
trebuitu se cada toti dimpreună cu comandante cu congregatiune comitatense. Cuventulu de deschidere ranti’a poporului de multu dejocate in pung’a
totu. — ;■ alu comitelui supremu onoră in espressiuni caldurăse judanului! Pre fnndamentulu odata bine asiediatu,
f
Soirile mai noua spunu, ca poporatiunea cato­ memori’a marelui patriotu maghiaru Fr. Deâk, pro- se nu ne indoirau a mai cară cu tempu si unulu
f
lica din Bosni’a care pana acum a observatu pacea, vocandu adunarea a consemti prein şcolare. Se va si altulu cate una petricica, si asiâ celu pucinu ge*
inca s’ar fi rescolatu, si ca in fruntea ei s’au pusu face si colecta in comitatu pentru acoperirea spe- neratiunea urmatăria va avă fericirea de a vedâ re-
chiaru nisce călugări franciscani.— Cu t6te aceste seloru deputatiunii tramise ia inmormentarea lui, dicate pretotinde âltariele culturei si luminarei po­
inse generalulu austriacu Rodiciu face noue încer­ pentru monumentulu lui cumu si pentru inundaţii porului nostru. Dâra că ea se vâdia, noi trebue
cări de a mediuloci unu’armistiţiu, inse insurgenţii dein Ungari’a propria. Mai după acea vice-comitele, se incepemu seriosu.
nu voiescu se scia de asemeni dorintie, provină a- in espunerea său referad’a sa despre starea comi­ — Si aice ce se dicemu despre necalificabilele
poi acele de ori si unde. Dinsiloru nu li trebue tatului in trimestrulu ultimu, deasemenea nu lasă egoismu, materialismu, indiferentismu’— său cumu
armistiţiu, pentru ca au arme munitiune, proviantu neamentitu pre repausatulu scrietoriu si eminente se-lu numimu? — alu unoru oficiali basericesci,
si de t6te. Russi’a ingrigesce de ei. — Din Bel- publicistu maghiaru, br. S i g i s m u n d u K e m â n y , cari in locu se promăve institutiunea si cultur’a
gradulu Serbiei se scrie, ca acolo au inceputu dejâ fiiu alu acestui comitatu, enumerandu meritele lui poporului, cu mani sacrilege o sugruma eli insisi?
a se transferă proviante si munitiune catra confinie, patriotece. Una naţiune, ce la tăte ocasiunile bine­ Cata dorere semtl totu Romanulu de anima, audi-
prin urmare momentulu de acţiune nu p6te se fia venite -si-on6ra pre barbatii sei meritosi, se onăra endu in congregatiunea dein vorba amentindu-se in
departe. pre sene insasi in ochii lumei, aplăca celu mai reportulu vice-comitelui, ca la scălele năstre con-
bunu metodu de a educă generatiunile succedenti fesiunale s’aru fi suferindu de catra unii inspectori
intru si spre virtuţile iubirei de n a ţ i u n e s i p a ­ scol. basericesci in sublimea pusetiune de invetiatoriu
Brastovu Aplile 1876. t r i a . Demnu modelu de imitatu si pentru noi! chiaru si individi pedepsiţi că criminalisti! Cata
Diurnalulu „Osten* continuă descoperirile des­ — Congregatiunea acăst’a altcumu nu ocasiună dorere, candu in senatulu scol. comitatense adunatu
desbateri de interesu si însemnătate mai generale. inspectoriulu de stătu ei aruncă unui atare inspec-
pre abusurile in administratiunea fonduriloru reli-
Spiretele celoru presenti parăa de totu langedite, toriu scol. confesiunale in facia, ca la scăl’a dein
gionarie gr. or. romane din Bucovin’a. —■
debelate; nemene nu arată voia de a tienă dicţiuni cutare comuna a sa basericâsca, nu mediulocia, a
De asta-data estragemu din acelu diurnalu ur- si a intră cumu se cade in lupta parlameutaria. aflatu docenţele pusu cu lâfa anuala de 9 fi., di:
matăriele: , . .... Se fia ăre caus’a calamităţile de totu soiulu, ce năue florini v. a., ăra recuisite de invetiamentu 4,
r