Page 5 - 1876-04

Gaaet'a sse do 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumără ia poştele c. si r., si pe la
Fâi's, eandn concedu ajatâriale. — Pretiulu: Ammlm IIIIX, DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pa 1 anu 10 fl. ps Va 3 8. v. a, Tieri esterna 128. Tacs’a timbrala a 30 er, de fisoare pu­
?
v, a. pe nan anu s^a 2 / gslbini mon. «!. atdrie. blicare.
s
g
ir. 24. Braslovn 6 Âprile 25 Martin 1876.

mai mari suntu Drinu de catra Bosni’a, Morava tati, filosofica, tecbnica si juridica, reorganisata in
Stadiu despre Siaviî meridionali. mare, de catra Bulgari’a, apoi Ibar, Timok 8. a. a. 1863; seminariu de theologi, academia militaria,

II. Serbi’a propriu disa, pre catu este ea Clim’a tierei e temperata si sanetâsa, in munţi fi- scâla comerciala, 2 gimuasie mari, 4 gimnasie mici,
principatu autonomu, e situata intre 43 si 44° 5' resce mai aspra. Pamentulu pe vali si siesuri este mai multe scâle r e a l i , — 1 scâla pedagogica la
de lăţime septemtr. si 37—40° lungime orient. fertile. Viti’a de viia si pamentulu prosperâdia Topcidere unde este si arsenalulu. Scâle comunali
Spre nordu este separata de serbimea din fost’a ^ra- fârte bine, câ si papusioiulu, grane, canepa, tabacu. au pucine. Cateva sute de teneri şerbi se afla pe
nitia militari» austriaca prin Dunăre si Sav’a, spre Dâra economi’a de vite este aceea, din care serbii fia-care anu in tieri străine pe la universităţi si
resaritu are Banatulu Craiovei si Bulgari’a, la sud- tragu celu mai mare folosu. Mineralia are multe, alte scâle civili si militarie, cari dupa-ce vinu acasa,
ostu Serbi’a turcâsca, âra la sud-vestu Bosni’a. dâra pana acuma se cultiva mai multu numai fe- intra in servitiulu patriei loru. Mai trecu si din
Asia dâra Serbi’a este incongiurata din tâte păr­ rulu si aram’a, câ se aiba din ce se-si faca unelte Ungari’a şerbi literaţi, cari se punu la dispoaitiu-
ţile totu numai de elementu slavu, cu exceptiune de casa si economice, si — a r m e . Calculu fârte nea natiunei loru.
de locuitorii romani de pre malurile Dunărei in simplu, dâra sanetosu. Sum’a intelligentiei unui poporu se pâte ase-
Banatulu Temesianu si in celu Craiovânu. Princi- I n d u s t r i e m o d e r n a europâna, afara nu­ mena cu aluatulu ce se pune in mass’a de farina
patulu Serbiei are unu arealu numai de 998 miluri mai de capital’a Belgradu, âbia este cunoscuta in frementata cu apa. Dâca aluatulu e bunu si de
patrate, adeca mai catu alu Transilvaniei; locuitori Serbi’a; dâra cu atatn mai multu prosperâdia in­ ajunsu, mass’a dospesce bine si panea cresce fru-
inse are multu mai pucini, adeca la 1 milionu si dus t r i ’ a d e c a s a , ca-ci mai totu poporulu se mosu. Serbii au atata intelligentia, câ se fia in
trei sute de mii, in 39 orasie si 2306 sate. Din imbraca cu tieseturi si coseturi esite din manile stare de a pune massele poporului in mişcare, fora
acelu numeru preste 100 de mii suntu dacoromâni femeiloru din familia. Acâsta inse nu insâmna ca a-lu inunda si ameţi cu torrenti de figure oratârie,
emigraţi iu tempurile moderne, după scaparea Ser­ portulu serbescu nu ar’ cunâsce una specie de luxu. cu periâde intortocate si cu sofisme trase de sfâra.
biei de sub jugulu turcescu, fugiţi din Ungari'a de Precum acelu portu are multe parti constitutive, Ei vorbescu mai pucinu, dâra făcu mai multu.
jugulu aristocraţiei, din Banatulu Craiovei' de tira- care semena tare cu cateva popularie din Itali’a Serbii au dela 1863 incâce si s o c i e t a t e
ni’a fanariotiloru si a ciocoiloru. Mai suntu si si cu altele din Romani’a, asia s’au si conservatu a c a d e m i c a de sciintie. Dâra despre limb’a si
vreo patru mii de jidovi si germani, la 20 de mii urme multe din luxulu anticu alu aceloru costume literatur’a serbo-croatica vomu vorbi mai tardiu.
tiegani, cateva mii mohamedani. încolo massele pittoresci, care merita tâta attentiunea ethnografi- Diariale desu citate, pentru câ se compromitta
populatiunei suntu slavo-serbe, care vorbescu limb’a loru. De aici apoi se pâte esplica si acea mare si pe poporulu serbescu, câ pe celu romanescu,
serbâsca. Romanii emigraţi inca-si perdu successive diferenţia intre portulu serbiloru ai intre alu ce- catu se pâte mai greu in ochii Europei civilisate,
limb’a si naţionalitatea loru, -si schimba si por- lorulalte popâra slave. de vreo 6 luni incâce le-au scornitu, ca intre şerbi
tulu; este inse constatatu, ca si serbii făcu totu Comerciulu din afara alu Serbiei, de si pana 8’ar’ fi inmultitu comuniştii, si ca aceia ar’ fi cari
ce sciu pentru slavisarea româniloru emigraţi, ca- acum nu a luatu dimensiuni mari, stâ inse bine nu laşa in pace pe poporu, pe turci, si cbiaru pe
roru le dicu: Voi vedeţi bine, ca noi ne-amu res- a c t i v u si se desvâlta pe anu ce merge. Asia de Europ’a. Dâra minciuni de acestea absurde nu
cumparatu acâsta patria dela turci cu sacrificarea ex. comerciulu seu de importu a fostu in a. 1862 merita câ se ne perdemu timpulu cu ventilarea
de totu ce avuseramu in lumea acâsta mai scumpu, de 63.481,896 lei serbesci *); in an. 1863 de loru. Cu totulu alt’a este, dâca va vorbi cineva
familia, avere, torrenti de sânge, si amu castigat’o 79.887,894; âra celu de exportu in aceiaşi ani de despre asia numit’a comuniune de casa si familia,
fara ajutoriulu nimenui. Suntemu dâra decişi pe 84.220,497 si de 101.147,010. Obiectele prin­ cunoscuta si sustieuuta la mai multe popâra slave
viâtia pe mârte, câ Serbi’a se fia si se remana cipali de importu suntu manufacturi, s a r e si za- din secuii străvechi, adeca: v i â t i a p a t r i a r -
Serbia, cu limb’a, cu naţionalitatea si cu t6te in- cbar'u; cele de exportu vite si producte crude, cumu c b a l a , unde celu mai betranu comanda pe toti
stitutiunile sale. Ve vedemu cu plăcere in patri’a piei, seu, lana, gogoşi. Dâca comerciulu Serbiei membrii familiei căsătoriţi si necăsătoriţi, âra din

nâstra, mai alesu dâca sunteti si de religiunea nâ- nu se desvâlta mai rapede, caus’a e ca -i lipsescu averea castigata prin labâre comuna, traiescu cu totii
stra; dâra sub conditiune câ se invetiati limb’a drumuri bune, si ne avendu nici caii ferate, se ajuta pre catu se pâte la unu locu. Dâra acâsta comu­
serbâsca. Ati fugitu de inaintea domniloru voştri. numai cu navigatiunea pe Dunăre si pe Sav’a. Dâra niune e cunoscuta si la serbii de din câce, unde

Iilcca, in Serbi’a nu veţi afla nici urma de aristo­ serbii se intindu pana unde le ajunge straiuln, si anume in graniti’a militaria s’au facutu cu ea si
craţia, nici de ciocoi. Aici suntemu toti egali in de aceea statulu loru nu e datoriu mai cu nimicu. incercari de reforme. Acesta nu este comunismu
faci’a legei, lipsesce orice privilegiu. Dâra dato- In acestu punctu ei s’au feritu pana acumu a imita nici in sensulu celu spurcata alu lui St. S mon, si
:
ri’a suprema a fia-carui barbatu sanetosu este, câ pe Ungari’a, pe Romani’a, pe Grreci’a si Turci’a. cu atatu mai pucinu in sensulu ce i se dâ in di-

se apere patri’a cu armele si se stâ gat’a in totu Diariale maghiare si cele din Vien’a striga lele nâstre, adeca furtu, botia, rapacitate, desfre-
momentulu la casu de necessitate, ca-ci noi s e r ­ mereu, ca serbii nu suntu civilisati, ca suntu semi- nare, traiu din labârea si spinarea altora. In a-
b i i t o t i s u n t e m u s o l d a ţ i n ă s c u ţ i s i c r e ­ barbari. Este prea adeveratu, ca ei in civilisatiune cestu sensu comunismulu s’ar’ potâ applica pe
s c u ţ i * ) . Asia vremu se fiţi si voi, dâca ati ve- nu se potu mesura cu popârale Europei luminate, airea, nu in Serbi’a. Au si serbii, câ si omenimea

nitu in patri’a nâstra. dâra luata serbimea preste totu, mai ca nu ar’ europâna preste totu, alte defecte morali si sociali,
T6ta Serbi’a este muntâsa, cu siesuri si vali avea trebuintia se-si schimbe civilisatiunea loru cu dâra comunismulu in sensulu europânu le este cu
auguste, care se intindu p’intre ei, dâra aceştia a elementului magbiaru din Ungari’a si Transilva­ totulu necunoscutu.
nu suntu mai inalti câ dela 2000 pana la 4000 nii. Vorbimu de poporu, ca-ci serbii nu au si nu P o t e r e a a r m a t a a S e r b i e i . Ar’comitte
de urme preste nivel’a marei. Păduri are f6rte sufere la ei acasa formare de aristocraţia naţionala, erâre mare acela, carele vediendu vreo Iruppa ser-
multe p’intre ele; puncte strategice din cele mai pentru-câ se aiba ce compara cu alte aristocraţii bâsca, o ar’ mesura cu cotulu ori cu metrulu eu­
favorabili. Asia dâra pe langa innascut’a barbatia feudali. Ei adeca dicu: Amu avutu si noi aristo­ ropânu. Câ se afli calitatile bune sâu rele, ale
de legionari, si pe langa necurmatulu exerciţiu in craţia, de si nu feudala; dâra aceea candu a ve- ori-carei armate, trebue se cunosci mai antaiu ca­
arme, mai este in favârea serbiloru inca si terre- diutu ca merge reu in tiâra, a fugitu parte in Un­ litatile poporului din care este ea recrutata, totu-

nulu celu muntosu. Cele mai celebre puncte stra­ gari’a, parte s’a renegatu, s’a turcitu, s’au facutu odata si scopurile a caroru ajungere se pune câ
tegice se afla in munţii Rudnik camu in centrulu spahii si ieniceri, cari apoi au tiranitu si spoliatu problema inaintea armatei. Organisatiunea poterei
Serbiei. Acâsta tiâra pe langa ce este spalata de pe poporu mai reu de catu turcii venetici din Asi’a, armate serbesci semena multu cu a Helvetiei si cu
catra Slavoni’a si Banatu de Sav’a si Dunăre, mai precum vedemu si astadi efectele terribili ale tira­ a Republicei staturiloru confederate americane, adeca

are si in laintrulu seu riuri multe, intre care cele niei loru in Bosni’a si in tâta Serbimea supusa armata stabila numai câ de sementia, miliţia terri-
Turciei. toriale cu miriadele. Trupele stabili ale Serbiei
Instrucţiunea publica in Serbi’a este represen- suntu in numeru numai de 3400 fetiori, impartiti
*) Cu acestea serbii dau romaniloru invetia- in 2 bataliâne de pedestrime, 2 escadrâne calarime,
tura si exemplu practicu, câ se scia si ei cumu au tata prin una academia in Belgradu cu trei facul-
8 baterii de artileria, cate 1 compania de pioniri,
se tractedie pe străini in patri’a loru rescumparata
de nenumerate-ori cu sânge, cu sudori crunte si cu *) 1 leu serbescu face numai 9 cr. val. a., de pontoniri, de lucratori si 1 corpu de gendarmi.
suferintie ne mai audite. camu câ celu turcescu» Dâra adeverat’a potera armata a Serbiei stâ iu