Page 6 - 1876-04

m i l i t i ’ a t e r r i t o r i a l a . Toţi serbii întregi in tului pre fiiulu seu Constantinu, se desmintiesce tocbleloru d’algere din 36 comunităţi besericesci
corpu si in minte, suntu obligaţi a servi patriei din partea unoru corespondenţi ai diarieloru austriace din protopopiatulu romanu gr. or. alu Sabesiului.
cu armele dela 21 pana la 50 de ani, cu singur’a cari sustienu, ca imperatorele Alessandru nu numai Imbucuratoriulu resultatu este celu semnalatu
in corespuudenti’a mea din urma.
exceptiune a preotiloru. Militi’a se împarte in ca n’a obositu si nu s’a saturatu de domnia, ci din
Deputaţi seculari ai acestui tractu suntu aleşi
dbue classe, din care cea de antaiu este formata contra astadi e mai activu câ ori si candu alta-
după t6ta form’a si ordinea Dd. Ionu P a r a s c h i v u ,
din a patr’a parte a barbatiloru conscrisi sub arme. data; astadi guvernulu seu nu p6te se faca nice
subjude cerc. aici cu 2209 si Dr. Stefanu P e c u -
Acea / parte facea la a. 1866 unu numeru de unu pasu in politic’a esterna sbu in caus’a organi-
1
i r a r i u , advocatu in Sabiiu, assemeue fiiulu acestui
59,586 ostasi exercitaţi bine, impartiti in 6 cor­ satiunei interne, fora de scirea si consentiemontu tractu, cu 1469 voturi. Voturi au mai capetatu
puri, adeca camu cate 10 mii la unu corpu, apoi seu. In foile rusesci n’a aparutu nimicu cu privire Dd. Ionu Bojitia adv. aici 869 pana acum’a totu-
in 76 batalibne pedestrime, 33 escadr6ne calarime la cugetulu de abdicare alu imperatorelui si asiâ de-un’a alesu aici, Nicolaie Maieru, prof. catechetu
in Naseudu 388, Ionu Piso, secre. magistratuale
16 baterii, 17 compauii de pioniri. Celelalte /4 nice desmintirea n’a avutu locu.
3
aici 99, Dr. D. Racuciu, adv. in Sabiiu 51, Ionu
parti ale barbatiloru de ani 21—50 stau in re- Insurectiunea se continua inca. Ghiaurii nu
Tacitu, prof. gimn. in Brasiovu 4, Dr. Avr. Tincu
serva si -si vedu de afacerile loru. Asia poterea voiescn se depună armele, decatu numai cu condi- (sabesianu adv. si oratoriu comunităţii in Orestia
armata a Serbiei ar’ fi la 240 de mii, inse numai tiunea, de a li se asecurâ libertate completa si in- 2, Ionu Munteanu, adv. aici 2 voturi.
in casu de mare periculu, adeca 20 procente din dependintia perfecta. Guvernulu turcescu a ordo- Scrutinarea protocbleloru, adduse si presentate
populatiunea intrbga. Arme au multe si bune, pre­ natu a se face rogatiuni in t6te besericele creştine de cate unulu sbu doi membri de încredere, cari au
cum si funderia de tunuri si fabrice de pulbere *). ale greciloru, bulgariloru etc. pentru pacificarea fostu de facia de la inceputu pana la sfersitu si
au subscrisu ambele pienipotentie pre cum si pro-
insurrectiunei si ameliorarea financieloru tierrei.
cessulu verbalu alu collegiului scrutinatoriu, ni-au
Intr’o corespondintia din Belgradu, publicata
ISrasiovu in 5 Aprile 1876. datu materia de deosebite studia. Unele din cele
in diariulu „Nemzeti Hirlap* aflamu urmatorieie esperte la acbsta scrutinare sunt cu greu esplicabile,
De candu s’a incbisu camer’a ungarbsca si date despre situatiune: In momentulu candu guver­ dbra dieu si fbrte pucinu escusabile.
trei dintre miniştrii maghiari sa’u dusu la Yien’a nulu serbescu a asecuratu pre consululu austriacu Io vreu se insiru uumai faptele; judecat’a o
la consultatiuni dualistice, de atunci t6ta gravitatea despre intentiunile de pace, in acelaşi momentu a lasu celoru competenţi.
politicei interne se concentrbza in Yien’a. Tbta lu­ inchiatu contractulu, prin care a cumperatu 80 mii După mai mulţi ani de praxa si cu legea de
mea ascbpta cu impatientia se vbda la ce resultatu de pusce si a datu totu-odata ordinu liferantiloru, intielesu curatu a mana, dube sate totusiu au tra-
voru duce noule consultatiuni. Si dbca ar fi se ne câ atatu tunurile, catu si puscele cumperate se le mesu processulu verbale alu sinodului loru parochiale
orientamu după cele ce scriu foile maghiare in a- tramita prin Russi’a si Romani’a la Belgradu. In electorale sigilatu numai cu unulu si nu cu pre-
cbsta privintia, atunci dieu trebue se marturisimu, diu’a candu diplomaţii austriaci credeau a primi scrissele du6e sigile ale besericei si presiedintelui
sbu a unui membru de încredere. Acele dube
ca pana acum nu numai ca nu s’â facutu nice unu cele mai mari asecurari de pace, guvernulu serbescu protocble deci nu s’au luatu in socotintia, ci s’au
pasu inainte, ci din contra, cestiunea pare ca s’a a stabilitu planulu de resbelu, a organisatu armat’a alaturatu numai processului verbale.
mai incurcatu. „Peşti Naplb*, primulu diariu de- de operaţiune si a datu ordinu gardistiloru naţionali Inse se nu uitamu, se bagamu fbrte bine de
akianu de odinibra, dice intre altele, ca statulu câ in totu minutulu se fia gat’a de a pleca catra sbma, ca acbsta prescrisa formalitate este gingasia.
quo, adeca impacatiunea ce a facut’o Deâk la anulu confinie." — La aceste mai adaugemu scirea, ca Sunt comunităţi unde langa sigilulu besericei altulu
1867 este mbrtea, este veninulu, care rbde la esi- guvernulu serbescu ar fi cumperatu dela principele numai este, chiaru si acolo nu, unde este docente
stinti’a natiunei maghiare. Deci dlu Tisza se caute Bismark 60 de mii pusei Chassepot, pre cari nemţii seau din- intemplare si vre-unu notariu seau altu
carturariu romanu. Ba, pre cum vomu vedb mai
a schimba acbsta stare de lucruri, sbu dbca nu va le-a fostu luatu dela francesi in decursulu marelui la vale, sunt comunităţi unde nu este neci chiaru
potb, atunci mai bine se se reintbrca acasa, fora resbellu. Aceste pusei dimpreună cu munitiunea sigilu alu besericei. Si pentru acestu defectu in
câ se lase in Vien’a drepturile si interessele Un­ necessaria s’au datu d’ocamdata pe creditu, platirea forma alegerea făcută cu tbta evlavi’a si bun’a
gariei. loru va urmă pbte numai după resblverea cestiunei ordine se fia nevalida? Nu se pbte intemplâ, câ
— Ludovicu Kossuth bra 4 mai scrissu o e- orientali. prin 100 de voturi se se nasca multu reu seau
piatola catra deputatulu Ernestu Simonyi, care l’a multu bine? Form’a singura nu mantuesce.
6toiliani’a după cumu vedemu din paşii Dintr’o comunitate s’a presentatu unu proto-
rogatu se-si db parerea asupra discursului seu pro- 9
cei face spre afirmarea si recunbscerea suveranităţii colu, din care se vede apriatu, ca 20 alegutori au
nunciatu cu ocasiunea inarticularii memoriei lui votatu numai pentru unu deputatu, bra alţi 11
sale naţionale, procede inainte pe calea apucata.
Deâk. Betranulu ex-dictatoru dice in epistol’a sa, alegutori bra numai pentru unu altu deputatu, si
Baterea de m o n e t a n a ţ i o n a l e cu efigiea Dom-
ca Simonyi a avutu dreptu candu a combatutu acea nu pentru duoi pre cum sta in statutulu organicu.
nitoriului, crearea o r d i n u l u i r o m a n u , cerutu
inarticulare, de6race meritele lui Deâk nu sunt de Trbb’a acbst’a nu seamena bre a intunerecu?
de ambele corpuri legislative, si procederea de a
natur’a, de a le inarticulâ prin lege. Totu-odata Respectivii cărturari, cum voru fi potutu interpretă
incheib conventiuui sbu tractate comerciali cu sta­ astfelu respectiv’a dispusetiune a legii ?
Kossuth condamna si pre dlu Colomanu Tisza, care
tele si poterile suverane, cum e conventiunea co­ Din Pianulu de josu, satu aprope de Sabesiu,
si-a parasitu principiele numai câ se ajunga la
merciale incheibta cu Austr’o-Ungari’a, asupra cărei si indesatu de barbati geniali si iscusiţi, si biuisioru
potere. Despre parlamentarismulu maghiaru, care
se finescu acumu si pertractările in privinti’a rati- mestecaţi cu intieleptii Ardealului, cu sassii, aducu
după parerea lui nu este decatu unu absolutismu ma- protocolulu sigilatu si cu sigilulu comunităţii p o l i ­
ficatiunei, după care la 4 septemani va intra trac-
scatu, dice ca este asemenea unui carnefice, care t i c e , pentru ca parochulu, presiedintele sinodului,
tatulu in viatia si cam pe la 1 Iuliu si tarifulu
intraudu la unu condamnatu, se recomenda de bar- a disu, ca elu, dieu, n’are sigilu b a s e r i c e s c u .
respectivu, suntu acte aceste, care dovedescu con-
bieru, si sub preteatu, ca vre se-i intocmbsca perulu Era protocolului despre votarea nominala erau ala-
scienti’a naţionale suverana pusa cu prudentia in turate si siedule, adeca semnulu votării secrete.
si barb’a, incepe se lu rada, pentru câ in decursulu
viatia spre a-si forma unu viitoriu radimatu pe po­ Cine ghicesce acum’a dbra, care forma de vo­
rasnlui se-i taia gutlegiulu.
tere naţionale suverana. tare au observatu neasemenatii Pianari? Barbatii de
— Intr’o foia germana aflamu notiti’a ca o încredere ni-au desvelitu acestu secretu pianarescu.
T r a c t a t u s i c u R u s s i ’ a . „Monitoriulu of-
parte a alegatoriloru din scaunulu Orestiei ar avb Ei ni-au deslucitu, ca sinodulu electorale a hotaritu
ficiale" alu României nr. 63 an. c. tocma relată,
de cugetu, câ in loculu dlui Axente Severulu, care votare secreta, si astfelu prin urmare fia-care ale-
ca Romani’a a incheibtu si cu Russi’a negotiarile
si-a perdutu mandatulu din causa ca n’a voitu se gutoriu a scrisu pre una siedula dube nume, s’a
unei conventiuni de comerciu si navigatiune si in presentatu înaintea biroului, si-a spusu numele,
intre in camer’a pestana, se albga la prossim’a a-
15/27 Martiu a. c. instrumentulu conventiunei se apoi a aratatu siedul’a notariulu, se precepe, a
legere pe judele cercualu regescu Dr. Ladislau
subscrise definitivu de catra plenipotenţiarii respec­ scrisu tote tbte bine in protocolulu seu, si in urma
Papu. — Intru catu cunbscemu noi pre dlu Papu, apoi siedul’a fh dimissa in tbta tain’a in fundulu
tivi, D. Zi no vie w, agentulu diplomaticu alu
trebue se marturisimu, ca principiele politice ale urnei cuprindietbria de nepetrunse secrete. Era
Russiei, depunendu in manele min. romanu de ex­
Dsale diferu f6rte tare de cele ale lui Axente, pen­ colegiulu scrutinatoriu, facundu scurtu procesau, a
terne D. B a l a c e a n u plenipetenti’a Mai. Sale im-
tru aceea credemu, ca alegatorii din scaunulu Ore­ alaturatu si acestu protocolu la processulu verbale
peratulu tuturoru rusiloru, a si subscrisu numit’a alu coleg, acrutiniului.
stiei, alegundulu - pre D-sa n’ar face o alegere
conventiune, in tipulu altoru conventiuni incheibte Ce feliu de comentariu mai este de lipsa aici?
tocmai nimerita. De altmintrelea dela caracterulu
de Russi’a cu alte state suverane, câ nat. suverana Inse acbsta trista apparintia are d’osebit’a sa
dlui Papu se p6te cu dreptu cuventu asceptâ, câ
cu alta naţiune suverana. Voru mai urma tractate istoria, care pre toti omenii de omenia trebue sei
dinsulu, la casu se nu pbta respectă program’a atinga dorerosu.
cu Germani’a, Franci’a, Itali’a s. a. si in asemene
natiunei romane din Transilvani’a, se nu amble Nune venio ad................... Dintr’o comunitate
proportiune progressiva, dbca voru sacrifica toti ro­
după deputatia, ci se remana acasa si se-si vbda de membrulu de incredere aduce protocolulu, cum se
manii la altariulu c o n c o r d i e i naţionali, se va cade sigilatu. Din protocolu se vede, ca sinodulu
frumosulu officiu ce lu-ocupa, unde va potb se faca
reabilita si influinti’a suverauitatei natiunei romane, s’a constituitu cum se cade, ba protocolulu este si
natiunei mai bune servicie, decatu va potb face câ
participandu câ atare si la intreprinderile si deci- subscrisu, inse — mai multu nimic’a. Neci vorba
deputatu in camer’a ungurbaca. neci de votare secreta, neci de nominala. Neci
siunile internaţionali.
— Soirea, cumca imperatorele Russiei vre se numele vre-unui alegutoriu, neci vre a unui candi-
se retraga dela potere si se pună in fruntea sta­ datu; nimicu in loculu acestoru-a, ci numai nesce
linie lunge trase crucisiu cu negreala.
S a b e s i u , in Marte 1876.
*) E r r a t a . In articl. preced, din nr. 23 Membrulu de incredere rogatu fiindu de des­
Col. I in locu de elementeloru si consecentiele etc. Conformu cerculariului metropolitanu, in 27 luşire dechiara solenu, ca in sinodu alegatorii au
citesce e v e n i m e n t e l o r u etc. Pe Col. II in Marte c. n. s'a tienutu aici sub presiedinti’a corni- votatu si anume pentru cutare si cutare. — Nu-i
locu de limba serbo-croatica seriâsa, cit. s o n b r a , sariului consistoriale J. Paraschivu scrutiniulu pro- modru, ca de atati’a ani constitutiunali statutulu