Page 7 - 1876-04

brganicu si instrucţiunile se nu fi ajunsu pana la tiuni si cea din urma perina, patu si scaunu, si repartedie după fia-care fi. celu multu l°/ , 8i, de
0
parochulu din Carn’a. afbra de unu vestmentu trentiosu nu posedu altu- cumva acea suma nu ar’ fi indestulit6ria, restulu
In sfersitu rni-ieu indresneal’a a recomenda ceva, — bra familiele loru se lupta cu periclulu se se midiulocbsca prin subscrieri benevole si prin
aceste pre scurtu insirate atenţiunii venerabilelui morţii de fbme. — Totu astfeliu de deplorabila e concurintia din visteri’a statului.
nostru consistoriu, sinodu si congressu din Sabiiu. gi starea locuitoriloru din comune, — si suntu co­ Spre acestu.scopu primulu subscrisu recurentu
Totu in 27 Marte a. c. 40 din 52 preuti ai mune intregi, in cari nu se afla nici o vita de jugu, G. Mânu oferesce de buna volia 25 fi. v. a.
pentru-ca locuitorii acelora, prin contributiunea ne
acestui tractu protop. au alesu pre protopopulu loru Ou profunda on6re
suportavera si prin ecsecutiunile esoperate de lipi-
D. Ionu T i p e i u, de deputatu clericale, care totu- G. M â n u m. p.
odata a fostu si comissariulu consistoriale la sino- tbriele sugatbrie de sânge alu cametariloru, au a- si 19 subscrieri. “
dulu preutiloru. Sinodulu astadata a fostu mai juusu la sapa de lemnu, — si asia jngerulu de pa- Desiu 13 Martiu 1876.*
mentu, de calitatea cea mai buna I-a classa, s’au
animatu. Zelosulu parochu din Lancramu s’a ab- Suntemu curioşi a experiâ la tempu cuprin-
stienutu de la votare si cu totu dreptulu a insi- licitatu si se vende pana si cu 10—15 fi., cum e
d. e. in Rusulu de josu, si aiurea. — Prin urmare sulu resolutiunei, ce se va da la acestu recursu,
nuatu vointi’a sa d’a presentâ unu votu separatu.
impositulu de 10°/ după fi. — e impossibilu alu care apara miserulu poporu de sarcine nesuportabili.
Dispusetiunea eparchieloru din Ungaria si Ba- 0
incassa, si acbsta cu atata mai vertosu, de bra-ce Red.
natu, după care neci unu protopopu nu este comis- in unele comune crestatur’a suie pana la 30—40°/
sariu in tractulu seu, este fbrte buna, f6rte salutaria 0
si pana acuma.
si este de doritu se se introducă si in archidiecesa, N a s e u d u , 23 Martiu 1876.
2. Dbra chiaru se concedemu, ca in unele
ca-ci la ori-ce intemplare votulu datu in libertate In prim’a linia ve comunicu, ca in 21, 22
este mai pretiosu, de catu celu datu din cate t6te parti ale comitatului acea suma s’ar’ potb incassa,
totuşi îndeplinirea decisiunei recurate nu ar’ fi de si 23 si-a tienutu universitatea districtuale sieden-
cousiderante.
a se incuviintia, nice chiaru din punctu-de-vedere tiele sale trilunarie. Dintre obiectele pertractate,
In sbr'a lui 27 Marte mai mulţi barbati de economico-nationalu alu statului, pentru-ca aceea cari t6te au fostu mai multu de unu caracteru
anima si insufletiti de stralucit’a invingere a celoru
s’ar’ intempla tocma spre daun’a tesaurului de stătu; locale, amintescu aci despre alegerea unei deputatine
chiamati, dbra nu aleşi, arangiara una plăcută pe­
ca-ce prin acbsta poporulu contribuentu se ar’ face de 5 membrii in caus'a esistentiei districtului, carea
trecere separata, in onorea deputatiloru aleşi, la inca si mai incapace de a solvi contributiunea sta­ are de a face toti paşii posibili atatu la ministeriu
care, se precepe, cuvintele indatenate de bucuria si
tului, ba nice cea mai mica parte din acbsta nu catu si la Maiestatea S'a Imperatorele, Marele principe
salutare nu lipsiră.
ar’ fi in stare a o solvi. si Regele apost. Fr. J o s e f u I. pentru remanerea
Si io incheiu corespundenti’a mea dorindu, se 3. Nu se p6te incuviintia acestu impositu pen­ districtului Naseudu neanessatu la Bistritia. Amin­
traiesca deputaţii adeverati amici si inaintatori ai tescu cu bucuria, ca universitatea districtuale, deşi
tru aceea, ca dbca insusi inaltulu regimu recunbsce
basericei si scolei natiunale romanesci! in or’a a 11, totuşi n’a intremissu a face ultimii
0 o r r e s p. prin rescriptulu Exc. Sale nr. 6297 si alu inaltu- paşi in asta causa. Dicu in 6r’a a 11, pentruca
lui ministeriu de finantie nr. 3727—1876 la re-
solvarea cerorei din 29 Decembre an. 1875 nr. 15 alte municipia s’au ingrigiatu de multu, cu deosebire
acele ce s’au aflatu amenintiate câ si noi, si si-au
— prin care adunarea acestui comitatu a fostu ce-
Pin coniUatnln ^olmocn interiore. rutu unu imprumulu de 60,000 fi din visteri’a sta­ tramisu deputatiuni la Pest’a pentru a lucrâ in
* Des iu 13/1 Martiu 1876. tului, cumca: favorulu loru, numai noi am tractatu lucrulu cu
prb mare indiferentismu, se nu dicu indolentia.
I m p o s i t u l u n e j u s t i f i c a v e r u d e 3 0 S t a t u l u i n i m p r e g i u r a r i l e d e p l o r a ­ Dbca alegerea si tramiterea acestei deputatiune se in-
m i i f i . v . a . a s u p r a l o c u i t o r i l o r u c o m i t a ­ b i l e f i n a n t i a l e d e a d i n u s e a f l a i n a c e a templâ mai de multu credu, ca ar’ fi fostu in
t u l u i , â t a c a t u d e d . a d v . Q - . M â n u i n s i e - p u s e t i u n e , c â s e p 6t a i n c u v i i n t i a d i n favorulu nostru. Inse deşi s’a intemplatu tardiu,
d i n t i ’ a c o n g r . e s t r a o r d i n a r i a d i n 8 M a r ­ v e n i t e l e v i s t e r i e i s t a t u l u i u n u a s t f e l i u totu me bucuru de acbsta deputatiune, care fh albsa
t i u 1876 — si s t a r e a d e p l o r a b i l a f i n a n - d e i m p r u m u t u . — cu aclamatiune, cea ce este semnu destulu de pal­
c i a l a a s t a t u l u i , r e c u n o s c u t a o f f i e i a l ­ Pre candu statulu totu mai are inca atata cre- pabile, ca omenii noştri in cestiuni vitale, deşi de
i n i a t e , s e a f l a c o m e n t a t e i n r e c u r s u l u ditu, catu se nu fia silitu a contrage imprumute diferite păreri politice, totuşi sciu se fia una anema
u l r m a t o r i u c a t r a m i n i s t e r i u : cu interesse de totu apasatbrie, cu catu e dbra mai si nnu cugetu, toti formbza una partida. Fia câ
grea si mai apasatbria starea finantiale a popora­
„Escelentissime D. Ministre r. ung. da interne, tiunei acestui comitatu, candu cea mai mare parte acestu inceputu se fia unu auguru bunu pentru
si primu Ministru! inca si darea de stătu o acopere prin adjutoriulu alte cause din districtu de asemene importantia, fia
câ in căuşele cble vitale pentru poporulu nostru si
Contra decisiunei comitetului comitatenm alu imprumuteloru de 100—200%> — si asia si cele de aci înainte se fimu un’a, uitandu de tbte diver-
y
Soln. int., adusa in adunarea publica astraordina- 30,000 fi. totu numai pre acbsta cale le ar potb gintiele si chiaru de interessele nbstre personali;
ria din 8 Martiu a. c. sub nr. 2, — prin care — midiulocl. fia câ căuşele comune se ne unbsca pre toti fara
spre a cumpără o n6ua casa pretoriala — acela 4. Nu se p6te incuviintia mai incolo nice pen­ neci una diferintia de partida, fi principii politice.
s’au pronunciatu pentru unu impositu suplementariu tru acea, ca nu avemu înaintea ochiloru unu preli­ Nece unu municipiu nu esiste, carele se fi a-
de 10°/ după fia-care li. celu solvesce intrbg’a minariu de spese; si precandu vremu se eesoperamu ratatu dela esistenti’a s’a si resp: dela inaugurarea
o
populatiune a comitatului, si care ar’ fi de incas- 78 de odăi lucsuâse pentru judecătoria, totu atunci nefericitului sistemu esistentu pana la momentu,
satu pana la finea an. acestuia, si prin care s’au acbsta lipsa ar’ suplini-o si 60 de încăperi, in cari mai multa loialitate si ascultare decatu alu Naseudu-
edisu totu-odata, ca la casu, candu sum’a de 30 destulu de comodu p6te lucra cine are v6ia si apli­ lui. Aci tbte s’au facutu pre placulu ministeriului,
mii fi obveninda din acea repartitiune nu ar’ fi de care spre lucru, — fora câ officiantii, cari nu suntu s’a primitu Introducerea protocoleloru in limb’a ma­
ajunsu, se se faca proportionalminte totu asemene in atingere cu partide, se fia asiediati in odăi se­ ghiara, s’au primitu sigile unguresci, s’au primitu
repartitiune si preste comunele, care cu ocasiunea parate, — La aceste se mai adauge si aceea irn- limb’a maghiara in administrarea districtului e t c ; . . .
arondare! comitatului se voru contopi in acestu co- pregiurare, ca preste aceste 30,000 fi. pentru a- numai si numai se nu ni se impute de rei patrioţi...
mitatu, — cu t6ta onârea susternemu Excelentiei doptarea correspundietbria a edificiului, ce s’ar’ Nu făcu pre criticulu astadata, de a facutu bene
Tale urmatoriulu cumpera, p6te inca se voru mai cere si alte 30 seu reu pana acum’a acestu municipiu prein ma-
R E C U R S U : mii fi. sbu inca dâra si mai multu. nisfestulu prb marei sale loialitati. E destulu; s’au
înainte de t6te fia-ne permisu a ne face acea 5. Nu se pbte incuvientia acbsta repartitiune facutu tote, câ se remanemu la olaita. Acestâ, pen­
modesta observatiune, ca de si spesele administra- preste intrbg’a poporatiune a acestui comitatu si truca nu esiste in tbta Transilvani'a si in tbta
tiunei de justiţia — după convingerea nbstra — pentru aceea, pentru-ca de presentu dispune comi­ Ungari’a vre unu municipiu, carele se-se destinga
se acoperu in abundantia prin competintiele inevi­ tatulu de casa pretoriala, bra judecatoriele inca suntu de alte municipie in privinti’a intereseloru locale
tabile ale processeloru, si prin timbre si de si te- dispuse, asiediate, — si acea parte a comitatului câ acestu districtu.................. Deputatiunea albsa cu
saurulu statului trage unu venitu insemnatu din acestuia, care cu ocasiunea arondarei aşteptate a aclamatiune credu nu va uita de a aduce si aceste
purtarea processeloru, si prin urmare si populatiu- comitateloru se va contopf in altu comitatu, nu e motive înainte la locurele competente. Yomu vedb
nea acestui corni tatu p6te cu totu dreptulu pretinde obligata a contribui pentru comitatulu acesta, si si astadata, cum vomu fi consideraţi acolo susu.
dela stătu, câ acesta se se ingrigbsca — din fon- chiaru pentru aceea locuitoriloru comuneloru, ce se Acest’a este ocasiunea cea mai buna de a ne con­
dulu de justiţia — de localităţile necessarie pentru voru contopf in comitatulu nostru nu se p6te im­ vinge si mai evidente despre interessele poporului,
judecătorie, si cu atatu mai vertosu, de bra-ce a- pune, anticipando, fara ascultarea loru, repartitiu­ ce presupunemu a jacb la anem'a barbatiloru ce
cestu comitatu pre territoriulu casei pretoriale au nea de 10°/ . stau in frontea statului. Pana atunci se asceptamu!
0
oferitu, si cedatu mai multe încăperi, totuşi po- 6. Acbsta adunare straordinaria comitatensa In deputatiune s’a alesu de conducatoriu Ilus.
poratiunea acestui comitatu — incordanduse si pre- dbra nice din respectulu formalitatei nu a potutu S’a d. capitanu supremu Al. B o h a t i e l u câ con­
ate poterile ei — e aplecata a aduce inca si mai se aduca o astfeliu pe decisiune, pentru-ca din ducatoriu, d. d. FI. cav. de Porciusu v. capit., N.
mari aacrificia, si a face totu, ce -i sta in potere 266 de membri numai 40 s’au presentatu, si din Rusu jude de cercu, J. Muresianu fiscalu, CI. Lup-
pentru asiediarea mai corespundietbria a judecato- aceştia inca partea cea mai însemnata au compusu-o siai protop., capit. Domide. Siedentfele altcum au
rieloru —• prin urmare si subscrisii in numele seu officialii, si numai astfeliu au successu de au vo- decursu in cea mai buna ordine, cu depliua seriosi-
si alu alegatoriloru sei in principiu primescu am- tatu 7 inşi contra, bra 34 pro. — Deci amenda­ tate si in modu normale, esceptionandu una singura
plificatiunea casei comitatense si realisarea adopta- mentele modificatbrie făcute in asta privintia din scena provocata de unu d. advocatu, carele nu se
riloru necessarie, dbra modalităţile acele nu le potu partea celoru ce au votatu contra le acceptamu si genâ a se apucâ de afaceri sociale private si ale
accepta din motivele urmatbrie : subscrisii, adaugundu inca urmatbriele: insirâ intre argumentatiunea s’a advocatiale fara a
1. Pentru-ca, firearu repartitiunea de 10°/ a) Se se prelucre unu planu detaliatu despre reflectâ la tema si la locu, bagu sbma pentru asi
0
ori catu de usibra, totuşi incassarea aceleia e im- localităţile necessarie pentru funcţionarii de admi- versâ una porţiune din bilulu, ce se vede, câ Tu
possibila; — e impossibila pentru aceea, ca-ce ea nistratiunea politica si de justiţia, delaturandu totu nutrbsce de atat’a tempu. Una fotografia psychologica
întrece poterea de contribuire a poporatiunei prin lucsulu. destulu de însemnata acbst’a.
dările de pana acumu si prin repartitiunile comi­ b) Se se pregatbsca unu preliminariu com- Poporulu b seracu si regresbzâ, gratia dariloru a-
tatense si comunali, — si facultatea contribuabila pletu despre sumele de bani recerute, — si pana pasat6rie insuportabile. La revedere! . .
s’a storsu si nimicitu intru atata, incatu in Desiu atunci. P u b l i u .
la cea mai mare parte a cetatianiloru industriaşi c) Se se inchiriedie pre vreo cativa ani unu
mai aeraci si la dileri li s’au vendutu prin ecsecu- edificiu vecinii, bra spre acoperirea speseloru se se