Page 9 - 1876-04

gazet a 636 ae z ori: joi a Duminec’a, 8e prermmera la poştele c. si r., si pe Îs
Fdi'a, candn concedu ajatdriale. Pretiuln: DD, corespondenţi. — Pentru serie 8 or.
1
pe 1 arm 10 fi., pe J 3 fi. v. a. Tieri esterae 12 fi. Taca’a timbrala a 30 cr. de flacare pu­
i
1
t. a. pe una ana sdu 2 /* galbini mon. sunatdria. blicare.
Ir. 25 irasiovu 9 Aprile 28 Martin

sive de a sa demnitate omendsca, cade in apathia ştini, cari tienea vite si speculă mai alesu cu turme
Stadiu despre Slavii meridionali. si desperatiune. de porci pana pe la Pest’a in susu. De aici vine,
Intocma asia păţise si poporulu serbescu. Au ca diariale austro-unguresci -si bătu jocu de şerbi
III. Suntu mai bine de 6 luni, de candu
trebuitu apoi se intrevina evenimente din afara ex- numindu’i porcari, câ si cumu adeca maghiarii,
trupe turcesci si serbesci stau facia in facia la
traordinarie, câ se sfarme jugulu apasatoriu, sdu slavacii, moravii si alte popdra nu ar’ tienea turme
fruntarie, si numai uneori se intempla la cate unu
se-lu ridice cu totulu, ori incai se-lu schimbe cu de porci, a caroru grăsime pentru ei este condi­
punctu alu lungei linii cate una ciocnitura usi6ra,
altulu mai usioru. Acdsta li s’au intemplatu ser­ tiune de vidtia. In caletoriile sale prin Austri’a
unde turcii dau focu la cate unu satulutiu, omdra
biloru. Poterea turcdsca perduse multu din presti- Georgie Negru -si câştigă bani si arme bune, dra
pe cati ajungu, si serbii impusca din ei drasi pre
giulu seu prin perderea Ungariei si a Banatului după ce veniea acasa, facea turciloru multe rele,
cati’i potu ochi bine. In asemenea caşuri telegra­
temisianu. In pacea dela Passarovitiu (1718) Au­ fora câ ei se p6ta pune man’a pe densulu. In fine
fele punu lumea in mişcare febrile, diplomaţii din
stri’a câştigă si preste Dunăre partea cea mai mare inse totu fîl strimtoratu câ se fuga cu famili’a sa
resiedentiele mari si mici aldrga unii pe la alţii,
a Serbiei cu capital’a Belgradu, pana in riulu Ti- in Austri’a si acolo se aştepte dile mai bune. In
generalii deschidu chart’a Turciei europene, miniştrii
mocu si munţii Buiucu. 22 de ani, adeca pana a. 1788, dupa-ce prorupse bellulu intre Tarci’a si
tienu consiliu t6ta nâptea, dra diariale dualistice —
la pacea dela Belgradu (1739) remase acea parte Austri’a, George Negru june vigorosu cumu era,
injura pe şerbi ori cumu le vine in pdna, amerin-
a Serbiei sub domni’a imperatului Romaniloru, in adunandu in pregiuru de sine una trupa mica de vo­
tia cu invasiune, cu sfarmare si supunere. In
care tempu se introduseră si acolo mai multe re­ luntari şerbi, cu aceia se iurolâ in armat’a renu­
acelasiu tempu ce făcu serbii? Se sparie 6re, se
forme in spiritu europdnu, prin care serbii casti- mitului generalu imperatescu Laudon, unde se di­
caciulescu, se umilescu? Nimicu din t6te acestea,
gara celu pucinu atata, ca veniră in atingere cu stinse in mai multe bătălii. După pacea dela Sîs-
ei se inarma cu atatu mai bine, se punu in linia
lumea mai civilisata. După aceea inse drasi veniră tovu (1791), pe temeiulu amnestiei promisse in
de bataia; apoi stau de vorba cu Europ’a intrdga
ienicerii si pasialii turcesci câ adeverati predatori, aceea, cutediâ si Georgie a se intărce in pari’a sa
si totuşi naţiunea serbdsca este relative asia de
câ cei de codrii. Iu midiuloculu aceloru suferintie, la Topola. Intr’aceea sultanulu inca aflase cn cale
mica, ne va reflecta cineva. Prea adeveratu, re-
poporale christiane, prin urmare si serbii avea unu câ se tramita la Belgradu de gubernatoru pe Hadgi
spundemu noi; cu t6te aceste remane fapta adeve­
singuru norocu, ca adica turcii le lasasera n e a ­ Mustai pasi’a, turcu umanu, care luase si instruc­
rit», vediuta de noi contimpuranii si vecini ai loru,
t i n s a o r g a n i s a t i u n e a l o r u c o m u n a l a , ţiuni câ se protdga pe şerbi in contra tiraniei spa­
ca serbii făcu frontu nu numai turciloru, ci Eu­
prin urmare, ca aceloru popdra le remasese incai hiiloru, adica camu asia, cumu luase si generalulu
ropei.
atata foculariu: C o m u n a , cu primarii, cu juraţii br. L. Wohlgemuth in Transilvanii (1849—1851).
A s t a d i de s’ar’ compune tdte acele revolu- si cu adunările loru comunali, in care, fara a se Pre catu tienuse bellulu, cei mai mulţi spahii si
tiuni din Bosni’a si Hertiegovin’a, de ar inceta
v
amesteca turcii si fara a-i spiona, dupa-ce terminâ ieniceri fugiseră din Serbi’a deinaintea trupeloru
pana mane t6te acele preparative bellice din Serbi’a
cu afacerile comunei, se mai consultă ici-colea si austriaco si a vindictei poporului. Mustai pasia
si Montenegro si tdte agitaţiunile din Bulgari’a, noi
asupra jugului seculariu alu tiraniei ce-i apasâ. luase porunca, câ pe acei turci, cari nu avea nici
totu ne remanemu datori ndue insine, adeca natiu- Consultări de acdsta natura decurgea mai desu in­ o proprietate in tidra, ci veniea numai cu scopu
nei si patriei ndstre, câ — fora a cadd la conjec­ tre şerbi după prorumperea revolutiunei celei mari de a se puDe pe la spate in spinarea poporului si
turi politice, se ne adoperamu a petrunde la cău­ din Franci’a. Fiindu apoi intre densii mulţi spe­ a’lu spolia, se nu-i mai sufere iu Serbi’a. Ddra
şele, care făcu pe poporulu serbescu câ se desvdlte
culanţi cu vite (boi, porci) si cu producte, aceia acei bandiţi nobili se oppusera gubernatorului cu
acdsta energia extraordinara ce aduce in atata con-
trecea pana pe la Agramu, Pest’a, Yien’a, alţii armele. Atunci Georgie se scolâ intre 1801—2
fusiune pe turcii taiati impregiuru, câ si pe cei
spre marea adriatica prin Bosni’a inainte, conveniâ cu mai mulţi şerbi iu ajutoriulu acelui guberna­
botezaţi, si pre toti la cati li se platescu articlii cu confraţi de ai loru, se informă despre eveni­ toru. Cu t6te aceste spoliatorii totu se incuibara
ei telegramele cu lire turcesci de auru. Noi inse mente, -si mai lasă pe unii fetiori de ai loru „in in Serbi’a. Acuma serbiloru nu le mai remase
nu cundscemu acilea cale mai siguru spre a pe­ tidr’a ungurdsca,* ori „in tidr’a nemtidsca (Yien’a),* alta, decatu se alerge cu supplica chiaru la sulta­
trunde la adeveru, decatu ddca vomu trece, fia si cumu dicea ei, si asia poporulu se informă pe ne­ nulu. Acdsta s’a si intemplatu in a. 1803. Acuma
numai in fuga, preste istori’a n6ua a emanciparei
simţite, pe neobservate, despre cursulu mariloru spahii si ienicerii turbati de mania, ucisera pe 95
Serbiloru de jugulu turcescu, care se incepe numai
evenimente ale acelei epoce. de primari (cnezi) din totu atatea comune, adeca
dela a. 1804. Ddca luptele de siepte ani ale gre-
Trufi'a ieniceriloru si a spahiiloru (proprietarii se facil unu macellu de acelea, de care amu ve-
ciloru au meritatu a fi aduse la cunoscinti’a pop6-
mari) insocita de spoliatiuni si tirania selbatica nu diutu si la noi in dilele ndstre. Pacbarulu era
raloru europene mai in tdte limbile loru, apoi lup­
o mai potd suferi nici sufletele cele mai servili. pliDU, se si versase. Atunci serbii se decidu a in­
tele de 12 ani ale serbiloru inca ar’ merita câ se
Fara se alunece la comploturi periculdse, toti ser­ cepe cu orice pretiu bellulu pentru libertate. 300
le cundsca si se invetie din ele celu pucinu veci­
bii era de acordu, ca ei trebue se se sc61e si se deputaţi ai poporului adunaţi la comun’a Orasiati
nii loru. scdta cu armele impumnate pe toti turcii din pa- in hdptea de 12 Febr. 1804 alegundu pe Georgie
Poporulu serbescu imparechiatu si desbinatu tri’a loru. Numai asupra momentului uu era de­ de comandante, acesta prin proclamatiunea sa chiamâ
între sine fdrte reu, cadiuse impreuna cu regele cişi; le lipsiea si comandante din sângele loru. pe toti serbii la arme in contra tiraniloru.
loru Lazaru in a. 1459 adeca după 6 ani dela că­ Momentulu -lu aflara in drn’a din 12 Februariu (Va u r m â . )
derea totale a imperiului bizantinu, lovitu de ar­ 1804, adeca tocma pre candu Napoleonu Buona-
mele victoridse ale sultanului Mohamed II. Cu 15 parte inversiunase de nou pe domnitorii Europei
ani mai inainte (1438) cadiuse poporulu romanescu asupra sa prin planulu seu de a se alege si pro­ Braslovu iu 8 Aprile 1876.
din Transilvania. Cu 3 ani inainte (1456) Yladu clama de imperatu* Ori-cine potea se vddia, ca De multu nu mai avuramu ocasiunea, câ se
IV numitu Tiepesiu a’a potutu face domnu in Mun­ va prorumpe de nou bellu europdnu, si serbiloru ne incepemu indatenat’a revista cu vr’o scire mai

tenia numai cu conditiune, câ se dd tributu anuale inca le spunea instinctulu loru. Serbii aflara si pe imbucuratâria pentru publiculu cetitoriu, inse de
cate 10 mii de galbini si cate 500 de copii pentru comandantele in pers6n’a lui Georgie Negru sdu asta data suntemu puşi in placut’a positiune de a
dstea ianiciariloru. Candu unu poporu intregu Negritiosulu (slav. Czerni, turc. Oara). inregistrâ la primulu locu alu acestei reviste nu o scire
cade greu, se si scdla fdrte greu, anevoia, tardlu, Cine a fostu acelu Georgie, pe care serbii l’au simpla, sdu o faima surda, ci unu faptu implinitu

pentru-ca celu care ia trantitu in lupta, temendu- aflatu demnu de a’lu alege comandante supremu ? relativu la destinctiunea de care s’a impartesitu
se ca va incerca se se scdle, se arunca cu totu Georgie s’a nascutu in comun’a Yisevatiu in 21 bravulu generalu romanu din armat’a austro-ma-
poDdulu ai tdta poterea sa pe cerbicea lui, -lu Decembre 1766 din părinţi economi, cari siedea pe gbiara: A l e s s a n d r u G u r a n u . Onorabilulu ceti­
Idga si fereca cumu scie mai bine, ii subtrage mosi’a unui spahiu turcu fdrte tlranu. Ne mai po- toriu romanu a potutu află totu din cele comunicate
chiaru si din nutrementu, lasandu-i numai atata, tendu suferi crudimile acelui renegatu, s’a mutatu in tempulu din urma in cadmiu acestei reviste,
catu afla cu cale a laşa sclaviloru, pentru-câ se fia de acolo la Topola cu t6ta famili’a parentdsca si ca unu locotenente primariu din armat’a austriaca
in stare de a implini servitiele ce li se impunu. cu decisiunea in peptulu seu de a-si resbuna de cu numele Ertel, care este de naţionalitate neamtiu,
De aci încolo poporulu asservitu uitandu-si aucces- turci, In Topola elu se alaturâ pe langa unii cre­ I dra dd familia baronu, si care lucră la institutulu