Page 1 - 1876-05
P. 1

Gâzet'a  699  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminae’a,                                                    8e pretmmera la poştele e. «P v., si pe la
                         Fâi'a,  candu  concedu  ajatâriale.  Pretiuln!                                                        DD. corespondentă. — Pp-’ serie 8 or.
                         po 1 ana 10 fi., pe */» 3 fl. v. a. Tieri eeterae 12 â.                                                Tacs’a timbrala a ?” ie fiaoore pe*
                         f. a. pe dna ana sda 2*/» galbini-xnon. sunatâria.                                                                   blic. ..
               Mii. '                                       ^


                    h'r. 31.                              8380 i'Jij"' ;      Brasiovn 4 Maia 22 Aprile
                                                         *-4m--------
               l    T\ ' J   i• ’ " ; J J   i i»; î , ■ ,>   f  ,0" i
                                      Sjmlare de harapi.             pertinenta  dicundu,  ca  poporulu  romanescu  inca  si  limba  comuna,  este  unu  prefSstu  de  nimicu,  apucă­
                       < re
                   L bt '   ingrata  si  cu  totulu  perduta  pentru   de  aceea  t r e b u e   se  adâpte  si  se  invetie  limb’a  tura  macbiavillistica,  perfida.  Atunci  se  fiţi  con-
                    a
              aceia  pe  c^n’i  ti-ai  propusu  a-i  spala;  cu  tâte  a-   maghiara,  pentru-câ  cu  ajutoriulu  aceleia  se  âsa  din  secenti  in  fanatismulu  vostru  celu  ridicolu  si  se
              ceate  o  faci"  uneori,  nu  câ  se-ti  ajungi  vreunu  acopu   barbaria  si  se  se  civilisedie,  precum  si,  câ  inve-  pretendeti,  câ  se  invetie  omenimea  intrâga  limb’a
              positivu,  ci  mT i  câ  ae  dai  lumei  probe,  ca  toti   tiandu-le  acea  limba,  se  ne  infratimu  cu  maghia­  vâstra,  a  renegatilorn,  se  faceţi  totu  maghiari  din
                              ma
              cati  s’au  inveci'  itQ  in  reutatea  loru,  adu  in  rătăci­  rii *).                                      trei  miliarde  si  mai  bine  de  âmeni  locuitori  pe  fa­
              tele loru păreri, suntu si remanu i n c o r r i g i b i l i.   Odata  si  bine  renegatu  din  crescetu  pana  in  ci’a  pamentnlni.  Aceşti  âmeni  fanatici  falsifica  cu
                                     0
              Iti  faci  inse  si  ('atra  i  datori’a,  pentru-câ  la  diu’a   tălpi,  pe  care  nu-lu  întrecu  nici  cei  mai  fanatici  totulu  semnificatiunea  cuventeloru;  asia  de  px:  ei
              judecatiei  se  poţi‘  dice  in  cugetu  curatu:  Le-amu   spahii  şerbi  turciti  din  Bosni’a  si  Hertiegovin’a.  s u b j u g a r e a   s i   t i r a n i ’ a   o  dan  de  sinonima  cu
              spusu, pecatu se l’  avemu.                            Dâra  in  fine  din  punctu  de  vedere  romanescu  totu  „infratirea.*  Ce  înfrăţire?  I n r e r e s s u l u   egois-
                                q
                   Cestiuni  nenuiierate,  de  importantia  immensa,   e  mai  bunu  unu  renegatu  asia  guralivu,  carele  dâ,  ticu  infratiesce  si  desfratiesce.  Individi  particulari,
              poţi  dice,  de  viâtia  de  mârte,  ne  stau  de  înaintea   pe  facia  ceea  ce  aude  si  invâtia  in  scâl’a  despotis­  câ  comercianţi,  industriari  s.  a.  invâtia  ori-ce  limba
                                     a
              spre  discussiune,  câ  f   toti  patrioţii,  asia  si  n6ue;   mului  batjocoritu  constituţionale,  si  asia  mai  apuci  fora  forti’a  vreunei  legi  tirannice,  dâca-i  dictâdia
              dâra  in  midiuloculu  acestoru  ocupatiuni  încordate,   dela  elu  cate  unu  firu’  alu  complotului  urdîtu  asu­  interessulu, dâca nu, nu.
              unii  renegaţi  atatu  te  mai  inpingu,  inboldescu,  ’ti   pra  vietiei  nâstre  nationale-politice  si  asupra  lim-   Bepetimu  ceea  ce  amu  mai  scrisu  de  nenume-
              striga  la  urechi,  ti  se  1,’ingescu  in  drnmn,  in  catu  bei  nâstre  celei  dulci  si  frumâse.  Deci  fiindu-ca  rate-ori  in  curau  de  ani  patrndieci:  Acela  care  se
              cauta  se’ti  esi  din  cumpe'tu,  se  te  mai  ocupi  une­  acestu  renegatu  spune  secrete  din  scâl’a  loru;  âcca  incârca  se-si  impună  limb’a  sa  ori  cu  forti’a,  ori  pe
              ori  si  cu  ei,  de  si  barbatil  cei  mai  seriosi  dintre   ’i  descoperimu  si  noi  doctrine  nu  secrete,  ci  mani­  caii  clandestine,  este  unu  rebellu  in  contra  popâra-
              noi  disesera  inca  „Albinei*  inainte  cu  3—4  ani:   feste,  luate  de  moştenire  dela  părinţii  si  străbunii  loru  si  a  omenimei  intregi,  guprimatoriu  de  liber­
               „De  ce  nu’i  lasati  in  pace  ?  Faceti-ve  ca  ’iati  sca-   nostrii.                                    tate,  tiranu  demnu  de  urgi’a  si  de  ostracismulu  u-
              patu  din  mana,  nu  ve  perdetl  timpulu  cu  ei,  ca     Naţiunea  romanâsca  de  candu  este  ea,  si-a  niversului.
               de  muslcatu  totu  nu  musîcâ.*  Fi  inse  dela  unu   versatu  sângele  mai  de  multeori  pentru  limba  si    Aceste  se  fia  dise  odata  pentru  totu-deauna
              timpu  inainte  incepu  a-si  imagina  despre  sine  ceea   naţionalitate,  de  catu  pentru  libertate.  Astadi  este  renegatului  din  Maramurasiu,  ca-ci  noi  amu  terrni-
               ce  credea  paseruic’a‘ochiu-boului  cQ  incalecase  pe   totu  asia.  Decatu*  se-si  dâ  copilaşii  Ia  scâla  de  natu cu densulu pentru tâta viâti’a.
               vulturu,  sâu  musc’a  ce  se  pusese  pe  cornulu  tauru­  limba  străină,  mai  bine  nu-i  va  da  de  locu,  cf  in          (Va u r m â.)  :
               lui  si  apoi  i  se  parea,  ca  ea  trage  carulu.  Aceşti   lipsa  de  scâla  propria,  ei  va  tienea  langa  miei  si   îji- .Q•" ’   i'\t) f,V tH:   .■ j ..
               âmeni, cari stau in soldulu poterei din dilele nâstre,  vitiei.
                        uita sâu incai se făcu a uita, ca ei suntu numai  _  Poporulu  romanescu,  fara  câ  se  urasca  pe  po-   Brasiova in 3 Maiu, 21 Aprile 1876.
                                                       ....
                                                               ;. -
                                               ‘ '
               câd’a  securei,  taiata  din  padurea  roinanâsca,  vasui  poruin  maghiaru  cu  acea  ura  intensiva  turcâsca,  cu   Diu’a  de  29  Aprile  a.  c.  erâ  menita  pentru
               de  acelea,  pe  care  dâca  l’ai  intrebuintiatu,  -lu  spargi  care  ne  urascu  agitatorii  (bujtogatok)  de  naţionali­  definitiv’a  inchiare  a  impacatiunei  dualistice.  Acâsta
               si-lu  arunci  departe,  harapu  cărui  dupa-ce  'l’ai  fo­  tate  maghiara  pe  noi,  nu  simte  nici  cea  mai  mica  di  a  trecuta  si  impacatiunea  nu  numai  ca  nice
               losita  câ  se  committa  crime  in  interessulu  teu,  ei  trebuintia  de  a  invetia  limb’a  maghiara  din  nici-  pana  astadi  nu  s’a  inebiatu,  ci  din  contra,  scirile
               dici  cu  poetulu:  „Der  Mohr  hat  seine  Schuldigkeit  una  eausa,  si  cu  atatu  mai  pucinu  din  punctulu  de  ce  le  primimu  dela  conferintiele  din  Vien’a  ni
               gethan,  der  Mohr  kann  gehen.*  Si  inca  ferice  de  vedere  alu  civilisatiunei  europene,  ci  tocma  din  con­  spunu,  ca  impacatiunea  intempina  difficultati  noue,
               elu  dâca  scapa  numai  cu  scosulu  pe  usia  afara.  tra,  romanii  vedu  si  cunoscu  in  limb’a  maghiara  asiâ  incatu  acum  se  vorbesce  deja  despre  amanarea
               S’a  intemplatu  adeca  de  multe-ori  in  lume,  ca  ha­  piedeca  fârte  mare,  cbiaru  si  pentru  naţiunea  ma­  acestei  impacatiuni  pana  la  tâmna,  deârace  situ-
               rapului  renegatu  i  s’au  ascunsu  si  s6rele,  pentru-câ  ghiara  pe  calea  cea  mare  a  civilisatiunei.  Pucin’a  atiunea  politica  generale  si  anume  foculu  din  Ori-
               crimele se se ingrâpe împreuna cu elu.                literatura  ce  are  limb’a  maghiara,  stă  in  partea  sa  ente  esercita  o  influintia  deBastrâsa  asupra  impaca­
                    Lectorii  noştri  -si  voru  mai  aduce  aminte  de  cea  mai  mare  din  traductiuni.  De  ce  se  beu  eu  tiunei,  incatu  mane  poimane  s’ar  potâ  dice,  ca  im­
               marele  şcandalu  produsu  de  catra  unu  renegatu  a-  apa  din  valcica  tulbure,  sâu  din  baltâca,  dâca  am  pacatiunea  s’a  facutu  numai  de  fric’a  eventualităţii
               nume  Papp  Simonu  (pe  romanesce  Simionu  Popa  fontan’a  curata  asia  de  aprâpe?  De  ce  se  invetie  unui  resbelu  si  asiâ  nu  se  va  potâ  considerâ  de
               sâu  si  Popa  Simionu),  carele  in  diariulu  „Mâra-  poporulu  romanescu  una  limba  asiatica,  asia  s t r ă ­  statornica,  ci  numai  de  eflussu  alu  âvenimenteloru
               maros*  indemnâ  si  incuragiâ  pe  episcopii  romanesci  i n ă   de  geniulu  limbei  sale  si  atatu  de  g r e a    din  afara;  prin  urmare  un’a  sâu  alta  dintre  păr­
               si  anume  pe  cela  dela  Gherl’a,  câ  se  introducă   pentru  oricare  poporu  europânu,  candu  limb’a  nâs-  ţile  pactante  va  pâte  se  câra  de  nou  revisiunea
               limb’a  maghiara  in  scâlele  populârie  romanesci,  tra  este  asia  de  usiâra,  attragatâria,  sonâra,  in  catu  unei asemeni impacatiuni.
               dâca  nu  altumentrea,  prin  măiestria,  prin  manopere,   ori-ce  poporu  o  pâte  invetia  multu  mai  curendn  de   Pre  de  alta  parte  inse  aflamu,  ca  guvernulu
               imitandu  pe  Fabius  Cunctator;  sâu  adeca  mai  cu­  catu  pe  ori-care  alt’a.  Dâca  romanulu  mai  voiesce  maghiaru  mişca  tâte  petrile,  câ  se  încheie  impa­
               ratu  romanesce,  câ  ârchiereii  romanesci  se  lucre  pe  se  mai  invetie  si  alte  limbi,  acolea  suntu  cele  dâue  catiunea  cu  ori  ce  pretiu,  pentru  ca  se  teme,  ca
               furisiu,  se  insiele  pe  romani,  se-i  dâ  pe  nesimţite  classice,  latin’a  si  elin’a,  si  cele  neolatine,  pe  care  sub  alte  impregiurari  politice  mai  favorabile  nu  va
               in  prad’a  maghiarismului.  Se  prea  intielege,  ca  elu  le  invâtia  nespusu  de  uaioru.  Dâra  poporulu  potâ  se  esopereze  nice  atat’a,  catu  pâte  se  esopere
               noi  acâsta  insulta  aruncata  in  faci’a  buniloru  noştri  "câ  poporu  nu  are  trebuintia  nici  de  aceste  limbi,  astadi.  Pentru  aceea  dlu  Tisza,  voindu  se  faca  pres-
               archipastori  amu  trebuitu  se  o  tractamu  după  cumu  ci  numai  de  limb’a  propria,  câ  se  ai-o  invetie  fârte  siune  atatu  asupra  nemtiloru,  catu  si  asupra  partitei
               a meritatu, câ impertinentia, câ şcandalu publicu.    bine,  se  citâsca  si  se  scria  in  trensa.  Una  singura  sale,  si-aluatu  refugiulu  la  amenintiarile  cele  mai  peri-
                    Acelu renegatu Papp Simon veni apoi in „Mâra-    classe  de  âmeni  are  necessitate  de  cate  2—3  limbi  culâse  si  neertate.  Dsa  dise  adeca  catra  mai  mulţi
              1  ■       maros* n-rii 22 si 23 se ne spună cu frunte de a  le  patriei,  adeca  f u n c ţ i o n a r i i .   Dâra  aci  ob­  membri  ai  partitei,  ca  la  casu,  candu  negotiatiunile
                                                        ■.
               feru,  ca  elu  inca  este  romanu;  âra  apoi  după  multe  ligaţiunea  este  si  t r e b n e    s e    f i a    r e c i p r o c a .    de  pana  acum  n’ar  duce  la  nice  unu  resultatu,  si
               alte  verdi  si  uscate  cate  insîra  asupra  redactorului  Functionariulu  de  naţionalitate  romana  se  invetie  la  casu  candu  din  acâst’a  causa  ministeriulu  actu-
               „Gazetei*  *)  intre  amerintiari  furiâse,  dice  romani-  bine  limb’a  maghiara,  inse  tocma  asia  celui  de  na­  alu  ar  trebui  se  repasiâsca,  atunci  nu  numai  ca  va
               loru  verde  in  facia,  ca  macaru  de  s’ar’  fi  facutu  ţionalitate  maghiara  se  nu-i  fia  lene  a  invetia  lim­  fi  cu  nepotintia  a  se  constitui  unu  cabinetu  nou,
               cu  totii  maghiari  pe  timpulu  dominatiunei  calvi-  b’a  romana,  dâca  vrea  se  se  intielâga  cu  poporulu  ci  tiâr’a  intrâga  va  ajunge  intr’o  crisa  funesta,
               nesci**); după aceea merge si mai departe cu im­      romanescu. Dorinti’a de a ne infrati prin una          pentru  ca  in  1.  Iuliu  a.  c.  statulu  va  trebui  se  se
                                                                         !;>£                                               decbiare  de  insolvente;  consortiulu,  cu  care  statulu

                     *)  Respunsulu  „Gazetei*  esise  in  nr.  1  din     *)  „EgyedîlU  menekvâsunk  tehât  a  mlivelfl-  maghiaru  a  contractatu  imprumutulu  de  80  milli-
               a.  c.,  tocma  pre  candu  redactorulu  ei  se  aflâ  in  dâs,  melynek  egyik  âga  âllami  nyelvuuk  el  sajâti-   âne,  nu  va  voi  se  dâ  si  partea  a  dou’a  de  40
                cur’a  medicului,  si  nu  era  in  stare  de  a  se  ocupa  tâsa.  Ezt  bangoztattam  untalan,  daczâra  a  haszon-   milliâne,  âra  alte  oferte  acceptabile  nu  se  ivescu.
                de âmeni cnmu suntu renegaţii noştri.                 leso  bujtogatok  szidalmainak,  nem  csak,  mert  egyik
                     **)  „Bâr  onok  elodei  is  magyarokkâ  lettek  âga  a  muveltsâgnek;  banem  azârt  is,  mert  a  nyelv   Deşi  unele  foi  sustienu,  ca  anunciarea  acestei  fu­
                                                                                                                            neste  eventualitati  din  partea  ministrului  presiediute
                volna  mâg  akkor,  most  nem  marczangolnâk  ezen  el  az  egyeduli  kapocs,  mi  âltal  a  kulâmbOzâ  fajok
               keseredett anyât annyi hâlâtlan fiai,“                 tâstvârfilnek  etc.*                                  este numai uuu mediulocu de pressiuue, noi totuşi
   1   2   3   4   5   6