Page 10 - 1876-05
P. 10

beţi  in  tiâr’a  vâstra?  Dâca  nu  ve  saturaţi  cu  vinu-  preface  in  Siedentia  confidenţiale.  După  redeschi­  supra  intregu  decursului  negotiatiuniloru  dela  ince-
                  rile  vâstre  si  v’ati  dedatu  cu  berea  nemtiâsca  si  cu  derea  siedintiei  publice  Dep.  Baiulescu  face  inter-  putu  si  pana  la  finitu,  a  datu  ansa  la  o  discussiune
                  vinarsulu  jidovescu,  faceti-ve  voi  acolo  berarii  cate  pelatiune  Presidiului;  ca  are  cunoscintia  despre  infocata,  care  inse  s’a  inchiatu  cu  dechiaratiunea
                  vreţi,  ca  ordiulu  se  câce  si  la  voi  fârte  bine;  vin-  starea  cea  misera  a  preotimei  de  printre  Secui,  si  primului  ministru  Tisza,  ca  nu  va  presentâ  came­
                  arsu  ati  invetiatu  a  ferbe  si  a’lu  bâ  „de  a  duscV;  ajutoriulu  imperatescu  si  de  stătu  de  24,000  fi.  v.  a.,  rei  nice  unu  reportu  despre  resultatulu  si  decursulu
                  atunci  apoi  nu  veţi  avâ  trebuintia  de  beuturile  nâ-  dâca  s’a  redicatu,  care  e  caus’a  de  sta  neimpartitu  acelouu  negotiatiuni,  ci  va  nisui,  câ  in  curendu  se
                  stre.  Acâsta  pretensiune  a  vâstra  e  curatu  comu-  preotimei misere pentru an. 1875.                   presente  proiectulu  de  lege  despre  tâta  impaciuâla.
                  nistica.  Ce  ati  dice  voi  candu  unu  valachu  de  ai   Presidiulu  respunde  la  interpelatiune,  ca  de  Totu-odata  inse  dlu  primii  ministru  mai  adause,  ca
                  voştri  ar’  dice  catra  vecinu-seu:  Me  Jânos,  holda  si  n’a  pututu  face  visitatiuni  canonice  in  tempulu  pana  atunci  domnii  deputaţi  ae  potu  folosi  de  drep-
                  ta  e  catu  si  a  mea,  dâra  tu  ai  seceratu  de  pe  ea  celu  scurtu,  de  candu  e  Archipiscopu,  totuşi  cunâsce  tulu  de  interpellare  si  d-sa  va  fi  gafa  a  da  des-
                  cu  dâue  clăi  mai  multe,  aaia  dâra  una  se  mi-o  starea  cea  misera  in  generalu  a  preotimei  din  Ar-  lucirile cerute si dorite.
                  dai mie. Sciu ca l’ati lua pe fuga.                   chidiecesa,  si  ca  fiindu  unu  actu  ministeriale  in    In  acâst’a  siedintia  ministrulu  de  interne,  care
                       Acesta  fă  limbagiulu  austriaciloru  catra  un­  privinti’a  ajutoriului  de  stătu  asternutu  de  Consis-  este  totu  dlu  Tisza,  presentâ  camerei  doue  proiecte
                  gureni  in  cursu  de  patru  septemani.  Replicele  un-  toriu,  candu  va  fi  la  ordinea  dilei  va  respunde  pe  de  legi  despre  desfiintiarea  mai  multoru  raunicipie
                  gureniloru  nu  se  prea  sciu,  ca  nu  le-a  convenitu  deplinu.                                           opidane  si  despre  nou’a  arrondare  a  municipieloru.
                  câ  se  se  laude  cu  ele,  dâra  din  prea  modestele  re-   Interpelantele se multiemesce.                Municipiela  opidane  desfiintiate  sunt  Abrudulu,  Ha-
                  sultate  cu  care  au  venitu  ei  acasa,  p6te  combina   La  ordine  urmâza  verificarea  Deputat.  Petricu.  tiegulu,  Alba-Iuli’a,  Fagarasiulu,  Gherl’a,  Huuiedâr’a,
                  ori-cine  la  natur’a  argumenteloru  cu  care  se  voru  Pentru  deputaţii  I.  Preda  si  Sorescu  se  aduce  con-  Ocn’a  Cosiogn’a,  Elisabetopole,  San-Georgiulu,  Re-
                  fi aparatu.                                           clusu  a  se  face  investigatiune  prin  cate  unu  mem­  ginulu,  apoi  Bresculu,  Cs.-Szereda,  Olâhfalu,  Ille-
                       Aceste  numai  in  modu  obiectivu  despre  împă­  bru  din  Sinodu,  care  se  reportâze  lâ  Sesiunea  an.  falva,  Kâzdivâsârhely,  Szâk,  Sz.-Udvarhely  si  Zilah,
                  ciuirea  cumnatiloru  de  âsca.  Pana  ce  acele  cestiuni  viitoriu.  Hanea  propune  a  se  face  unu  conspectu  cari  tâte  se  incorporâza  cu  acele  comitate,  pre  alu
                  importante  voru  ajunge  in  parlamentele  din  Vien’a  despre  deputaţii  verificaţi,  ceace  se  si  primesce.  caroru  territoriu  se  afla.  —  Dispusetiunile  prin­
                  si  B.-Pest’a,  noi  romanii  inca  ne  potemu  forma  o-  Cu aceste se inchide siedinti’a.                  cipali  si  essentiali  ale  proiectului  de  lege  despre
                  piniunile  nâstre  subiective  si  trebue  se  o  facemu,   A  V-a  Sied.  s’a  tienutu  in  15  Aprile  5  6re  nou’a  arrondare  ni  sunt  cunoscute,  pentru  aceea  cu
                  se  studiamu  cestiunile,  ca  fia-care  din  ele  supune  după  am.  după  autenticarea  protocolului  Sied.  tr.  ocasiunea  acâst’a  nu  le  mai  recapitulamu,  pana
                  si ducerea in tergu a pielei nâstre.                  si  după  anuntiârea  ecshibiteloru  intrate  la  Presidiu  candu  proiectulu  nu  va  trece  prin  camera  si  va
                                                                        punendu-se  la  ordine  referat’a  comissiunii  petitio-  deveni lege.
                                                                        narie,  cererea  unui  elerieu  spre  a  i  se  da  testimo­  Delegatiunile  sunt  conchiamate  pre  15  Maiu
                   Mitoriulu archidiecesanu gr. or.
                                                                        niu,  ca  a  absolvitu  theologi’a,  a  datu  ansa  la  o  a.  c.  la  Budapest’a.  Autografele  Domnitoriului  catra
                               tienutu in Sabiiu iu a. 1876.
                                                                        desbatere  animâsa  in  urma  care’a  se  resolvl:  con­  contele  Andrâssy  si  catra  miniştrii  presiedinti  de
                       Celu  ce  vre  a  urmări  istori’a  basericei  roma-  sistoriulu  se  safsfaca  rugarii.  După  pertractarea  ambele  parti,  prin  cari  ii  provâca  a  luâ  mesurele
                  niloru  din  Transilvani’a  si  Ungari’a  trebue  se  altoru petitiuni siedenti’a se inchide la 9 6re sâra.  necessari  pentru  alegerea  membriloru  delegatiuniloru
                  fia  cu  deosebitu  interessu  la  desvoltarea  ei.  Notamu   Vineri  in  16/28  Aprile  a.  n.  s’a  tienutu  si  pentru  pregătirea  proiecteloru  destinate  pre  sam’a
                  deci  pre  scurtu  cele  pertractate  in  Sinodulu  tienutu  Sied.  a  Vl-le  sinodale.  După  aretarea  ecshibiteloru  delegatiuniloru, s’au publicatu dejâ.
                  in Sabiiu in anulu acesta in urmatâriale:             intrate  la  Sinodu  si  după  impartirea  loru  la  comis-   Despre  impacatiunea  dualistica  dicu  unele  foi,
                       Dumineca  in  11/23  Aprile  a.  c.  după  chia-  siunele  de  cari  aparţineau  s’a  pusu  la  ordinea  dilei  ca  ea  s’ar  fi  inchiatu  numai  sub  impressiunea  eve-
                  rnarea  spiritului  santu  la  sânt’a  liturghia,  la  care  reportulu  comissiuni  pentru  propuneri,  Propunerea  nimenteloru  din  afara  si  ca  n’ar  fi  o  impaciuâla  in
                  a  pontificatu  Ex.  Sa  Archiepiscopulu  si  Metropoli-  lui Rosiescu amintita mai susn cade.               forma  si  in  fapta,  ci  numai  nisce  punctuatiuni  a-
                                                         1
                  tulu  M i  r  o  n  u R  o  m  a  n  u  1  u la 11 /  6re a des-   La  reportulu  consistoriului  in  privinti’a  sistării  doptate  de  necessitate  pana  la  alta  ocasiune,  candu
                                                           2
                  chisu Sessinnea Sinodale.                             arondării  protopopiateloru  din  archidiecesa  s’a  nas-  cestiunea  impacatiunei  se  va  pune  de  nou  la  ordinea
                       Cuventulu  de  deschidere  a  cuprinsu  oglind’a,  cutu  o  desbatere  infocata,  fiindcă  la  aceste  erau  dilei.  —  Foile  opositiunei  maghiare  sustienu  cu
                  prin  care  s’a  vediutu,  ca  s’a  realisatu  in  an.  tr.  dâue  concluse  contrarie  nnulu  altuia;  alu  congresu­  taria,  ca  guvernulu  lui  Tisza,  care  si-a  propusu  a
                  si  cea  ce  ar’  fi  de  facutu,  spre  care  scopu  Presie-  lui  din  a.  1870,  câ  se  se  faca  si  astârna  proiecte  face  minuni  cu  impacatiunea,  s’a  doveditu  de  impo-
                  dintele  si  provocă,  membrii  Sinodului  a  conlucra  de  arondarea  protopresbiterateloru  si  pentru  salari-  tentu  si  a  devenitu  nepopularu  prin  aceea,  ca  in
                  din  tâte  puterile  la  clădirea  Sionului  pe  basele  sarea  protopopiloru;  si  alu  Sinodului  archidiecesanu  cursu  de  unu  anu  nu  numai  ca  n’a  imbunetatitu
                                                                                                                                              r
                  depuse  in  Statutulu  organicu  si  dechiara  siedinti’a  din  a.  1875,  c’a  se  nu  mai  fia  administratori,  ci  starea  financie ia  a  statului,  ci  din  contra  a  rui
                  de deschisa.                                          se  se  arondeze  si  intregâsca  protopopiatele  din  natu financiele tierei si mai tare.
                       Se  deuumescu  3  notari  provisori  si  Sinodulu  Archidiecesa.  Presiedintele  consistoriului  a  sistatu   In  R  o m  a n i ’ a   ministeriulu  Florescu,  in  ur-
                  se  imparte  in  dâue  comissiuni  spre  a  se  verifica  arondarea,  pentru-câ  se  se  astârna  proiectele  cerute  m’a  constituirei  biroului  in  senatu,  -si  a  si  depusu
                  un’a pre alfa, cu aceste siedinti’a se inchide.       mai    anteiu   Congressului.   Intre   mulţi   vorbitori  demissiunea  in  manile  Domnitoriului,  care  chiamâ
                       In  a  Il-a  Siedintia  din  12/24  Aprile  după  Baiulescu,  Manole,  Piso.  G-aetann,  Hanea,  Preda,  la  sene  pe  d.  M.  G  o s t a c h e   E p u r â n u   in  caus’a
                  ce  s’a  cetitu  si  s’a  autenticatu  protocolulu  Sie-  Măcelăriu,  Patiti’a,  Dr.  Mesiota,  Sorescu  si  propu-  compunerii  unui  altu  ministeriu.  Costache  relationâ
                  dintiei  prime,  comissiunile  prin  referenţii  loru  re­  netorii:  Romanu,  a  se  lua  desluşirile  presidiului  senatului  in  sied.  din  25  Aprile  v.  si  senatulu  după
                  portară  despre  alegerile  nedificultate  si  se  verifica  spre  sciintia;  G-aetanu,  Boiu:  a  se  satisface  hota-  art.  93  din  constitutiune  aprobâ,  câ  Domnitoriulu
                                                                                            l
                  deputaţii  afara  de  Petricu,  Pred’a,  Sorescu,  Dr.  rirei  Sinodului  din  a.  1875  pentru  arondarea  pro­  se chiame la ministeriu pe cine va voi.
                  Oncu  si  alţii  carii  n’au  tramisu  credenioralele  topopiateloru,  fiindcă  se  pertracta  de  competinti’a   Asia  „Un.  p.  A.“  relationâza,  ca  in  26  Apr.
                  loru. —                                               congresului  si  de  Authonomi’a  Archidiecesei,  după  v.  noulu  ministeriu  s’a  compusu  in  modulu  urma-
                       Fiindu  membrii  Sinodului  multu  preste  majo­  ce  s’a  desbatutu  cestiunea  in  delungatu,  s’a  pri­  toriu:
                  ritate  verificaţi  se  constitue  biroulu  Sinodului  âle-  mitu propunerea lui Romanu: ca Sinodulu ia des-      D.  M  a n o l a k e    K o ă t a k e ,   presiedinte  alu
                                                                                          i        ,     •  •
                  gundu-se  notari  din  cleru:  Baiulescu,  si  Siagau  si  lusirile  Presidiului  spre  sciintia  si  decide  a  se  cabinetului  si  ministru  de  comerciu,  agricultura  si
                  dintre  mireni:  II  Branisce,  E.  Brote,  A.  Moldovanu  aşterne  proiectele  la  Congressulu  natiunaîu  base-  lucrări publice.
                                            l
                  si  Duvlea.  Cu  aceste  la  l /   âra  d.  am.  se  inchide  riceseu.                                            D. V e r n e s c u  la interne.
                                             2
                  Siedinti’a,  Marti  in  13/25  Aprile  in  a  III.  Sie­    Cu  aceste  se  Încheia  Siedinti’a  aprâpe  la  2    D. C o g a l n i c e a n u  la affacerile externe.
                  dinti’a  sinodale  după  autenticarea  protocolui  sieden-  âre d. am.                                            D. I o a n u   B r a t e a n u  la financie.
                  tiei  tr.  si  după  anunciarea  multoru  petitiuni  si                     (Va urmâ.)                            D.  G  e o r g i u   C h i t   i u   la  cultu  si  instrucţiune
                  eshibite  intrate  la  Sinodu,  s’au  alesu  comissiunile:   • • i U.’UÎ' ;t:oni I) Ull'.’IUO !■' ,(/ :   '].<!   (IVIV  publica.
                  verificatâre'a,  finantiaria,  scolastica,  bugetaria,  pe-                                                       D. Michaile F e r e c h i d e  la justiţia.
                  titionaria si cea pentru propuneri.                                       ISrasiovn in 10 Maiu 1876.              D. Oolonelu S l a n i c e a n u  la resbellu.
                       S’a  tienutu  apoi  Siedintia  confidenţiale.  După   Incheiendu-se  impaciuâl’a  dualistica  in  Vien’a,    Acestu  ministeru  de  coalitiune  e  salutatu  cu
                  acest’a  s’a  inchisu  siedentia,  Mercuri  membrii  Sino­  miniştrii  maghiari  s’au  intorsu  acasa  si  indata  au  bucuria  de  catra  intrâg’a  press’a  opositiunale.  „Ro-
                  dului lucrara in comissiuni. —                        si  pusu  in  activitate  corpurile  legiuitârie.  Vineri  manulu*  se  esprime  intre  altele  despre  acestu  mi­
                       Joui  in  15/27  Aprile  la  9  6re  a.  pr.  in  Sie­  in  5  Maiu  s’a  tienutu  prim’a  siedintia,  in  care  s’a  nisteriu,  „ca  va  fi  salutatu  de  naţiune,  chiaru
                  dinti’a  a  IV-a  sinodale  s’a  autenticatu  protocolulu  si  intemplatu  o  ciocuire  intre  guvernu  si  opositiune  pentru  compunerea  lui.  Tâte  partitele  fiindu  re-
                  siedintiei  trecute,  s’au  anunciatu  ceshibitele  intrate  din  caus’a  impaciuelei.  Venindu  la  vorba  stabilirea  presentate  in  guberniu,  elu  oferesce  garantiele  cele
                  la  Sinodu.  Rosiescu  face  o  propunere,  câ  intre  ordinei  dilei,  betranulu  oppositionalu  Ernestu  Si-  mai  temeinice,  ca  alegerile  voru  fi  pe  deplinu  li­
                  candidaţii,  la  preoţia  consistoriulu  se  intarâsca  pre  moDyi  face  propunerea,  câ  primulu  obiectu  alu  bere;* ■ ■ i
                  celu  mai  calificaţii.  Dr.  H  o d o s i u   face  alta  pro­  ordinei  dilei  pentru  siedinti’a  prossima  se  fia  re­  „Bine  venitu  dâr’  fiindu  pentru  tâta  naţiunea
                  punere,  câ  se  se  tiena  2  siedentie  pe  di  dela  9—1  portulu  guvernului  despre  resultatulu  negotiatiuni-  acestu  ministeriu  —  continua  numitulu  diuariu  —
                  6re  si  după  prahdiu  dela  5  pana  la  9  6re  sâra.  loru  de  impacatiune.  Acâsta  propunere,  la  care  s’a  pe  candu  toti  -lu  saluta  cu  lacrimi  de  bucuria,
                  Acâst’a privinduse de iirginte s’a primitu.           alaturatu  si  oppositiunea  din  drâpt’a  cu  emenda-  numai  din  ochii  lui  (ai  ministeriului)  curgu  lacrimi

                       Dnpa  aceste  se  redica  siedentia  publica  si  se meutulu, câ reportulu guvernului se se e'stiiida a-  de durere. Elu sufere numai, ca-ci moştenirea ma-
                                                                                                        . . 8 .               >•  - ■ i. rtfi U -U"                   b- /:
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15