Page 11 - 1876-05
P. 11
L \ .
r
teriale si morale ce primesce e atatu de amara, m Bradu. 6. 0. D. locotenente pens. Ifronia Stoi’a Adunarea ib spre sciintia reportulu comissiu-
catu elu are dreptu se dica naţiunii: Fa, dbca. este din Yestemu. 7. 0. D. locotenente pens. Moise nei si
Darabantiu din Yestemu. 8. 0. D. Ioane Mibal- 1. aprbba computurile si bilantiulu anului 1875;
cu potinti», se trbca dela mine acestu pabaru.
tianu cancelistu la tribunalulu reg. din Sibiiu. 2. da administratiunei societăţii absolutoriulu pe
Suferintiele fura atatu de mari, incatu multe si
b) de membrii suplenti dintre mireni se alesera: timpulu anului 1875 ;
fbrte multe invetiaramu cu totii; si acestu mare
1. Petru Beiu notariu comunale in Orlatu. 3. stabilesce impartirea profitului cu- fi. cr.
invetiamentu ne va face de securu se sustienemu 2. Demetriu Opriaiu invetiatoriu in Bort’a, 3. Ni- ratu de.............................. 34,119 44
cu totii in unire, f a r a u r a s i f a r a g r ă b i r e a colae Conetantinescu proprietariu in Sielcau. 4. după statute in modulu urmatoriu:
p a s s i u n i l o r u celoru rele, dbr’ cu t a r i a , c u Ioanu Andreiu invetiatoriu in Gur’a-riului. a) 5°/ dividenda pentru capitalulu de
0
acţiuni........................................ ........ 15,000 —
l i n i s c e s i f a r a c u r m a r e , deplin’a restabilire c) dintre preuti se alesera de membri ordinari:
a suveranităţii naţionale®. — - 1. Petru Bradu parocbu si protop. on. in Or Restulu de 19,119 44
latu. 2. Demetriu Cuteanu parocbu si protop. on. se distribue estu-modu:
„Curieriulu® din Iassi scrie: „La 16 Iuniu
in Secadate. 3. Ioanu Popu parocbu in Vizocn’a. b) 15% că dotatiune a fon- fi. cr.
viitoriu se implinescu patru secuii, de candu S t e -
4. Nicolae Deacu parocbu in Oalvasseru. dului de reserva cu . . 2867 91
f a n u - c e l u - M a r e se luptă cu turcii pentru sus- c) că tantiema pentru Con
tienerea natioualitatii si a religiunei patriei sale, d) de membri suplenti dintre preuti: siliu, directoru si oficiali 3059 09
la Y a le a - A l b a. Credemu, ca timpulu este f6rte 1. Teodoru Comanu parocbu in Vestemu. 2. d) 5°/ pentru scopuri de
0
nemeritu pentru a celebra in acea di o ceremonia Basiliu Busioiu parocbu in Bui’a.' folosu comunu . . . 955 97 6,882 97
religi6sa in tbta tibr’a, spre pomenirea Marelui e) de notari se alese:
Domnu si a tuturoru fiiloru tierei Moldovei, a ca- Moise Boeriu secret, la comitet, scol. grani- Din restulu de.................... 12,236 47
roru bse au inalbitu loculu- care acum pbrta numele tiarescu. se impartu brasi că dividende intre acţionari 12,000 fi.
de Valea-Alba. Speramu, ca confraţii noştri se 6. S'au emissu dispositiunile necessarie pentru — cr., dr’ 236 fi. 47 cr. se trecu in contulu pro
voru asociâ cu noi spre a aduce realisarea aces alegerea si constituirea senateloru scolastece paro- fitului anului 1876.
tei idei®. chiali pre alţi 3 ani următori. Totu-odata s’a es- Pentru 3000 de acţiuni se vinu deci din pro-
„Tr. C.“ inca recomenda serbarea acbsta. — missu din sinulu adunarei protop. comissari pentru fitulu curatu alu anului 1875
presidarea la esamenele cu pruncii dela scblele, con- odata 5°/ ...................................fi. 15,000 — cr.
0
in urma 4 °/ .............................. fi. 12,000 — cr.
fessiunali tieneude cu finea anului scol. 1875/6, 0
Din s c a u n u l . u S i b i i u l u i cu observarea, ca anulu scolastecu curentu are se care face 9%. cu totulu fi. 27,000 — cr.
in 30 Aprile 1876. se incbia numai cu diu’a de 15 I u n i u a. c. Ar Deci alu treile cuponu alu institutului dela 1
Oonformu can6neloru bas., precsei si usului ceste fura agendele principali ale desu-amentitei Iuliu 1876 se va rescumperâ cu 9 fiorini.
vechiu, iu 25 Aprile c. n. a. c. s’a tienutu a d u adunari protopopesci. 4. In vertutea § 69 lit. g) din statute summ’a
n a r e a p r o t o p o p b s c a (Sinodu mixtu, Congresu) Cu asta ocasiune venimu a amentf aici si aceea, de 955 fi. 97 cr. pentru scopuri de folosu
constatatbria din preutimea si representantii mireni, cumca in dilele de 24 si 25 Aprile a. c. s’a tie comunu se imparte estu-modu:
aleşi din comunele basericesci appartienatbrie p r o nutu cu docenţii din protopopiatulu gr. cath. alu fi. 450 — cr. se voru transpune Escelentiei Sale
t o p o p i a t u l u i gr. cat. alu Sibiiului. Sibiiului, prelectiuni din gradinaritu si pomaritu. Dlui Metropolitu Dr. Ioane Vancea
In amentit’a adunare protop. intre altele, s’a D. professore Demetr. C o m s i ’ a a benevoitu a luă din B l a ş i u , cu rugarea, de a in-
pertractatu urmatbriele obiecte, mai alesu de inte asuprasi insarcinarea de a dă instrucţiunea neces- trebuintiâ aedsta suma spre scopuri
resau scolastecu: saria, din obiectele amentite, atatu in teoria, catu de cultura după aflarea Escelentiei
si in pracse. Noi ne simtimu detori a ne esprime Sale;
1. S’a cetitu reportulu officiului protop,, că
prin acbst’a cea mai cordiala multiumita Dlui pro fi. 450 — cr. se destina că contribuire la edifica
inspectoratu districtuale de sc61a, despre starea in-
vetiamentului populariu pre anulu scolastecu cur. fessore Comsi’a, pentru viulu interesau si zelu do-, rea institutului teologu gr.-or. din
veditu si cu ast’a ocasiune in favbrea promoverei Aradu;
1875/6 pana la diu’a adunarei amentite. In acelu
reportu s’a notificatu mesurele luate in caus’a pro- invetiamentului populariu. mm. fi. 55 97 cr. pentru scopuri de binefacere in ce
tatea Sibiiu.
moverei invetiamentului populariu, cum si piedecele,
ce se staDjinescu in calea progressarei aceluia, după Iu sensulu § 46 din statute pretiulu bileteloru
A trei’a Adunare generale ordinaria a Institu de presentia pentru anulu 1876 se defige totu cu
dorentia si aşteptare.
tului de creditu si de economii 3 fiorini.
Adunarea protop. luandu spre plăcută scientia
reportulu officiului protop. totu-odata a decisu, a „ALBINA“, Urmdza proiectulu pentru modificarea statute-
se mai repetf, va se dica: a se mai reimprospetâ loru societăţii in sensulu legii comerciali unguresci,
(F i n e.) care, după unele modificări, se primesce.
dispositiunile si ordinaţiunile emise dela locurile
competente, relativu la propunerea grădinăritului si Onorabila adunare generala! Se procede apoi la alegerea comitetului de re
a pomaritului in teoria si pracsa, in scblele con- Subscrisulu comitetu de revisiune nu alipsitu, visiune in sensulu § 57 alu statuteloru modificate.
fessionali din protopopiatulu resp. in vertutea §-lui 63 din statute, a supune afacerile Resultatulu alegerii e urmatoriulu:
2. S'au perlesu reporturile incurse dela Di „Institutului de creditu si de ecouomie „ A l b i n a ® , Dnii: A u g u s t u S e u o r cu 100; I o a n e
recţiunile scolarie in caus’a mesuriloru luate, pen mai ataiu la 31. Decembre 1875, 9, d6ua or’a la C r e ţ i u cu 100; M i c b a i l e K a p d e b o c u 9 8 ;
tru procurarea de grădini scolastece si de pomaritu, 22 Martiu 1876, esaminarei prescrise, in urm’a E r e m i ’ a M a r g i n e a n u c u 8 5 ; G - e o r g e M a
cum si despre resultatulu aceloru mesuri. S’a de caror’a ne-amu convinsu, cumu ca tote estractele t e i u cu 53 voturi.
cisu a se starul de nou pre calea officiului protop. consuna deplinu, atatu cu cartea principala, catu Cu aceste adunarea se inebeia.
pentru procurarea gradineloru scolastece si de po si cu celelalte registre.
maritu, in acele comune basericesci, unde nu s’au Esaminandu comptulu asupra operatiuniloru a-
procuratu acele degia. i nului espiratu, amu confrontatu bilantiulu, precumu Legea de comerciu.
3. Presidiulu relatiunbza despre starea fondu si contulu profitului si alu perderiloru, cu cartea (Urmare).
lui bibliotecei tractuale, ajunsu deja la o sumusibra principala si cu registrele, si facundu insi-ne probe § 426. Calea ferata va potb stipula, ca pen
de 50 fi. v. a. si totu-odata presenţbza unu pro- particulari, ne-amu convinsu despre perfect’a con- tru bagagiulu de calatoria predatu spre transpor
iectu de regulamentu despre administrarea, manipu sonantia a acelora cu cuprinsulu cartiloru, ceea ce tare va respunde numai atunci, candu se va re
larea si modulu intrebuintiarei fondului amentitu. amu si confirmatu cu subscrierea nostra. clama intr’unu bre care terminu ficsu cu începere
7 ' '
S’a decisu, că respectivulu proiectu se se predb spre Ne permitemu deci propunerea, se binevoibsca dela epoc'a de consemnatiune. Acestu terminu nu
studiare unei comissiuni alese in persănele DD. onorabil’a adunare generale, a aprobă computulu va fi mai scurtu de 3 dile.
membri Iuliu Bardosi, Dem. Outoanu si I. Popu, cu anulni espiratu 1875, si a dă Consiliului de adrni- Prin decurgerea acestui terminu, proprietariulu
insaccinarea de a reportă la adunarea protopop, nistratiuue absolutoriulu recerutu. nu va perde dreptulu de a reclamă bagagiulu seu.
viitbria. S i b i i u , in 24 Martiu 1876. § 427. Candu marf’a său bagagiulu, care s’a
4. D. parocbu si membru Nic. Deacu, a tie A u g u s t u S e n o r m./p. I o a n e C r e t i u m./p. predatu spre transportare va fi peritu pe tempulu
nutu un’a disertatiune de coprensu teologico-moralu Reportulu Consiliului împreuna cu bilantiulu transportarei, atunci partea interessata, la primirea
asupr’a temei: „dreptu aceea fraţiloru! mai vertosu
se predau unei comissiuni de 5 membrii compuse sumei de desdaunare, va potb conditionâ, ca aflan-
ve nevoiţi, că se faceţi adeverata chiamarea vbstra, du-se marf’a perduta se i se predb de calea ferata,
din DD. I o a n e Y . R u s u , I o a n e D r o c u , T e o -
si acbst’a facuudu nu veţi smentl nece-odata.® d o r u P a p p , A l e s s a n d u N e a g o e s i M i c b a i l e — in contra restituirei sumei de despăgubire —
(Epist. 1. Petru cap. 1 vers. 10). Disertatiunea franco de spese si de tacse, după placulu partei
S t o i c a .
fu ascultata cu atenţiune si plăcere, si pentru adu Presiedintele suspende siedinti’a. interessate, ori in loculu de pornire ori in loculu
narea protopop, viitbria se alesera de disertatori:
După ambdiu la 4 bre redesebidiendu-şe sie de destin^tiuue.
Teod. Stavila si I. Yladu.
dinti’a, commissiunea esmissa reportbza prin refe § 428. In privinti’a aceloru mărfuri, cari in
5. Conformu instructiunei metropolitane din rinţele ei Dlu I o a n e D r o c u , ca a esaminatu urm’a naturei loru specifice suntu supuse unei di-
25 Octobre 1869 nr 2112, s’a procesu la alegerea bilantiulu facundu probe cercatbre cu registrele si minutiuni causate prin transportulu loru, fia cbiaru
membriloru senatului scolastecu protopopescu său cărţile principali ale institutului si l’a gasitu in regulariu, calea ferata va potb stipula, ca nu res
districtuale pre alţi 3 ani următori — trienniulu perfecta consonantia cu acelesi. Comissiunea a tre- punde pana la unu certu procentu pentru diminua-
fiendu degia espiratu. cutu apoi si la revisiunea casseloru societăţii, a tiunea pondului sbu a mesurei. Candu se voru fi
Astufeliu se alesera cu unanimitate de voturi numeratu banii in starea de adi a cassei, a reve- predatu mai multe bucăţi cu acelasiu inscrisu de
dintre mireni: diutu valorile diverse in cass’a principala si a ga caratu, atunci acestu procentu se va calculă sepa-
a) de membrii ordinari, următorii Domni: situ tbte in cea mai buna ordine. Cu privire la ratu pentru fia-care bucata, intru catu se va potb
1. II. S’a D. cons. gub. in pensiune Pavelu propunerile Consiliului de administratiune din re probă prin inscrisulu de caratu sbu in altu modu
Dunc’a. 2. II. S’a D. colonelu in pensiune Davidu portulu seu anualu, comissiunea le recomanda adu pondulu sbu mesur’a fia-careia dintre bucăţi.
br. Ursu. 3. Magnificenti’a Sa D. inspectore scol. nării pentru primire, afara de cea pentru fixarea Calea ferata nu va potb profita de favorisare»
l 0
reg. Iuliu Bardosi. 4. P. 0. D. secret, magistr. dividendei la S / / . Comissiunea propune, că di- menţionata, db/rn se va probă, ca după circumstau-
2 0
Ioane Creţiu. 5, P, 0. D, cupitanu pens, Ioane vidend’a anului 1875 se se fixeze cu 9°/ . tiele caşului dauu’a n’s provenitu diu natur’a mar-
0