Page 12 - 1876-05

fei, sdu ca procentulu ficsatu nu cofespunde acestei b i b l i c a r e a l e * sdu locuri din Ş.Scriptura asie- liberu cu gradina, si 6 orgib lemne focali, se es-
nature său circumstantieloru caşului. diate in .ordinea alfabetica a diverseloru materie, crie Concurau cu terminulu de insinuare pona in
§ 429. Calea ferata va potâ stipulâ: elaborata de T i t u B u d u , concipistu episcopescu, 15 laliu a. c.
1. ca val6rea, care, conformu § lui 399 se va vice-notariu si assessoru consistoriale in Gherl’a Concurentele au de a documentă:
aplica de base pentru calculatiunea desdaunarei, se (Szamosujvâr) cu multa accuratetia, a esitu de suptu a) ca au depusu esamenulu de invetiatâria si celu
nu trdca preste sum’a aratata in inscrisulu de ca- tipariu I volumu in 8-vu mare si 382 pag. si se de pracse;
ratu, seu de incarcatu său in biletulu de bagagiu; p6te procura dela D-sa cu 1 fi. 50 cr. val. a. unu b) ca sciu limb’a romana, care este limb’a propu-
br’ in lips’a unei atari indicatiuni se nu trbca pre­ exemplariu. In scurtu bsa si alu II tomu de suptu nerei, — apoi ca mai sciu si limb’a maghiar’a
ste o suma normala ficsata din capulu locului; tbsculu tipogr. diecesane gherlane in vro 24 cble ori cea germana;
2. ca cifr’a desdaunarei ficsate in §-lu 400 si cu indicele cuvinteloru; pe ambe tomuri se p6te c) ca au deplina cunosciintia despre lucrările de
pentru caşurile de intardiarea consemnatiunei se nu prenumera cu pretiu de 3 fi. m. a., care după a- mana femeiesci, apoi despre gradinaritu si ga-
trbca nici-odata preste o suma ce se va fi indicatu parere se va urca. Acestu opu de mare ajutoriu tirea bucateloru.
in inscrisulu de caratu său de incarcare său in bi­ la predice se recomenda atentiunei preutimei romane. Carea va corespunde deplinu conditiuniloru a-
letulu de bagagiu pentru asigurarea consemnatiunei ( M a n u a l e d i d a c t i c e ) pentru scblele popo­ cestora, si voru produce atestate recomendabile,
neintardiate; 6r’ in lips’a unei atari indicatiuni, se rali dede la lumina d. I o a n u T u d u c e s c u , in-
intre cari si testimoniu de botezu, va fi preferită,
nu trbca nici-odata preste o suma normala ficsata vetiatoriu in Lipov’a, si ad.: I. „Istori’a Romani-
Postulu se va conferi provisoriu pe 3 ani cu
din capulu locului; acdsta desdaunare se va potb loru*, II, „Introducere in economia*, ambe opuri
salariu de 300 fi. după aceea defenitivu cu 400 fi.
compune din perderea chiriei totale sbu a unei parti fbrte necessarii si acomodate a se introduce in
din ea. , . sc61ele poporali, pretiulu la 10 exempl. din ambele anuali si emolumentele naturali mai susu aretate.
§ 430. Calea ferata va potâ stipulâ, ca după e 2 fi. v. a. Se recomenda atentiunei iubitoriloru Dein Siedinti’a Comitetului fonduriloru şcolari
primirea marfei si după plat’a chiriei se se stingă de cultur’a poporale. tienuta la Naseudu in 18 Aprile 1876.
ftjSj î ' t,! • . I »' !«■••.» ", '* 1 f'. i ; f
ver-ce dreptu de reclamatiune pentru perderea său Presiedintele: Secretariulu:
( J i d o v u l u t a l m u d i s t u d e D r . A u g . R o h -
stricatiunea marfei, chiaru si candu aceste fapte nu l i n g , o p u t r a d u s u d e S r i s i p p i n B u d a - G r e g o r i u M o i s i l u , T o m a M i h a l c ’ a
voru.fi fostu latente, dbca reclamatiunea nu se va
P e s t a 1876 s’a si e x p l o a t a t u . ) Vicariu eppescu. 3—3
fi effectuatu intr’unu terminu defiptu, socotitu dela
epoc’a de consemnare. Acestu terminu nu p6te fi .............„Candu ne amu determinatu pentru
traducerea acestui opusculfi* dice J. P. P., „amu
mai scurtu de 4 septemani.
cugetatu a ne impleni numai o detorintia santa Depuneri
§ 431. Candu o cale ferata va luâ in pri­
naţionala, contribuindu de o parte si noi cu unu
mire o marfa cu unu inscrisu de caratu, care pre­ remediu nu neinsemnatu la estirparea acestei epi­ de capitale spre fruptiilcare
scrie ecsecutarea transportului prin mai multe caii
demie infricosiate, dr’ de alfa dandu unu testimoniu se primescu la institutulu subsemnatu:
ferate juneţe unele de altele, atunci ea va potâ
Preutiloru noştri, cari ne au tramisu aici, si totu
stipulâ, ca pentru intregulu transportu se fia res- a) pre langa anunciarea redicarii in sensulu
odata si natiunei, cumu folosimu tempulu care ne
ponsabilu câ unu carausiu in sensulu § lui 403 remane liberu del’a studiale chiamarei n6stre. A- statuteloru cu 6°/ interesse;
0
numai prim’a cale ferata si apoiu inca si aceea, b) sub conditiune de a se anunciâ institutului
cestu opusculu numai decatu după aparerea s’a a
1
care cea de pe urma a primitu marfa împreuna cu redicarea depunerii la trei luni înainte cu S l °l >
fostu tradusu in limb’a francesa, englesa si ma­ i 0
inscrisulu de caratu; dr’ caile ferate, ce cadu in ghiara, dr’ in cea germana a ajunsu 4 editiuni in c) sub conditiune de a se anunciâ institutului
midiuloculu acestoru ddue, se fia numai atunci res­ redicarea depunerii la siese luni înainte cu 7°/
mai multe mii de esemplaria, producundu la apa­ 0
ponsabile, candu se va probă, ca daun’a a advenitu rerea s’a de sub tipariu o sensatiune si satisfactiune interesse.
pe territoriulu loru.
popâreloru creştine, dr’ jidoviloru o nemultiamire, Cu privire la conditiunile b) si c) deponentulu
Dreptulu de regressu alu cailoru ferate intre nelinisce si chiaru desperare, câ lumea in fine a are a se dechiarâ in diu’a depunerii, ca-ci altu-cumu
dinsele nu se prejudiciază prin acbsta dispositiune. apucatu a cundsce sorgintele ticalosieloru fililor lui inlocarea se va privi câ urmata sub conditiunea a).
§ 432. Candu o cale ferata va luâ in pri­ Jud’a. Menţiunea n6stra erâ a traduce acestu Interessele începu cu diu’a, care urmdza după
mire o marfa, cu unu inscrisu de caratu, in care opusculu in o limba precatu numai se pdte de po­ diu’a depunerii, si incdta cu diu’a premergatdria
dreptu locu de destinatiune va fi indicatu unu porala, acdst’a inse ne a fostu imposibilu, precumu dilei, in care se redica depunerea cu acelu adausu
punctu, ce nu cade nici in territoriulu calei ferate, se va convinge ori cene lu va ceti cu. atenţiune. inse, ca numai dela acele capitale se dau interesse,
care primesce marfa, nici in territoriulu unei caii Obiectele, ideele si stilulu au fostu totu atatea ob- cari stau depuse la institutu celu pucinu 15 dile.
ferate, cu care prim’a sta in junctiune, atunci va stacule; bâ se pare că nece insusi auctorulu n’a La dorinti’a deponentelui se potu stabili in
potb stipulâ, câ responsabilitatea sa de carausiu se fostu cu consideratiune la aedsta impregiurare, ab- diu’a depunerii capitalului si conditiuni speciali de
se intinda numai pana acolo, pana unde transpor- stragungu del’a diferinti’a stadiului de cultura, ce esolvire, cari se insdmna apoi in libelu si in cartea
tulu se p6te ecsecuta prin calea ferata. In acestu esiste intre poporulu nostru si celu germanu. In depuneriloru institutului. In atare casu restituirea
casu calea ferata se va considera in privinti’a ne- fine se aduce spre sciintia on. publicu romanu, si depunerii urmdza după aceste modalitati speciali. —
expeditiunei numai câ unu comissariu de trans­ respective aceloru Dni, cari ar’ mai voii a-si pro­ Depunerile tramise prin posta pre lenga co­
portu. cură mentionatulu opusculu, câ cele 800 de esem­
municarea adressei deponentelui se resolvu totu-
§ 433. Candu s’a dispusu de destinatore pe plaria in cate s’a tiparitu, in tempu de o luna si deauna in diu’a primirei.
inscrisulu de caratu, ca marf a se se predb sdu se diumetate au trecutu t6te, prein urmare de presente
Asemene se potu effectul prin posta anuntiari
remana pe unu punctu de a lungulu calei ferate, nu se mai p6te procura*. —
si redicari de capitale.
atunci transportulu se va considerâ valabilu numai
pana la punctulu aratatu, chiaru si candu in in­ S a b i i u , 4 Maiu 1876.
scrisulu de caratu va fi indicatu unu altu locu de
Mai nou. Unu telegramu din „Kelet* „ALBIN’A“
destinatiune. In acestu casu calea ferata nu va fi 8 Maiu Budapest’a relata, ca in 7 malcontentii li­
responsabila pentru reexpeditiune. Institutu de creditu si de economii
berali mai teneri la vro 50 inşi au decisu, ca re-
( U r m a r e ) . spingu invoidl’a dualistica, ca repasiescu din par­ 1-4 in SiMiu.
tita si compunu cerculu liberalu alu economiei co­
mune.
Nontati diverse, Din Belgradu 6 Maiu se telegrafdza, ca noulu

cabinetu Ristici abia luase direcţiunea affaceriloru
(Frodnctinni nobile!) si -si a si datu demissiunea, fora a se sci moti- din straCa n6ua cu nru 157 e de vendiare din
Societatea de lectura „Petru Maioru“ in Buda- vulu. Unu decretu alu principelui numesce noulu mana libera. Informare mai de aprâpe imparta-
pest’a tiene s i e d i n t i a p u b l i c a s o l e m n a ur­ ministeriu Steveza-Ristici. siesce C. lacobi, conducatoriulu officiului orfanale
mata de d a n s n in 4/16 Maiu a. c. in n6u’a sala in straCa Scheiloru nru 227. 1—3
O o n s t a n t i n o p o l e , 8 Maiu. — La Salo-
din gradin’a publica K l e m e n s si program’a sie- nicu, s’a facutu eri o rebeliune din causa, ca cati-
dintiei va cuprinde disertatiuni, productiuni pe vio-
va chrestini, după instigatiunile consulului americanu,
lina si de choru barbatescu. — După închiderea Cursurile
siedintiei urmbdia dansu. au voitu se rădice cu puterea o tenera fdta bulgara,
care voiea se se faca musulmana. la bursa in 9 Maiu 1876 stă asia:
( M a i a l u ) Junimea studidsa dela gimnasiulu
Consululu Franciei si alu Germaniei, mergundu
din Naseudu inca serbdza 15 Maiu sbu in cea mai Galbini imperateaci — — 5 fl. 68 cr. y. a,
la moschea, au fostu asasinaţi de poporati’a mu­
apr6pe dî frumdsa invitandu si la contribuiri mari- sulmana esasperata cu t6te silintiele guvernatorului Napoleoni — — — 9 » 93 p 9
nimâse, din cari totu remasulu va trece la societa­ Augsburg — — — 102 n 70
de a-i protege. * 9
tea de lectura: „Virtus romana rediviva*.
O fregata a plecatu astadi la Solonicu cu Londonu — — — 119 yy80 r> T*
— ( C o n s e r v a t i v i i ) din Transilvania cu
noulu guvernatoru Echreff-pasia, cu comissariulu Impramutulu naţionala — 70 n 60 a n
c. Teleci G-ustavu, c. Ni col. Mikes si c. Stef. Beth- Vechan-effendi, cu' alu douilea dragomanu alu am­
len in frunte au subscrisu infiintiarea unui diariu Obligaţiile metalice vechi de 5 °/ 0 66 rt 80 9 9
basadei francese si cu consululu Germaniei la Con-
conservativu in Clusiu. — Obligaţiunile rurale ungare 75 7t75 fi i9
stantinopole. Rescdla dura. „U. p. a.*
— ( D u e l l u . Princ. Auersperg jun., care „ „ temesiane 74 n 75 n Ti
capetase o palma dela c. Kolowrat, provocă pe „ „ transilvane 83 ti 50 * Ji
acesta la duellu de pistole in Praga. Auersperg Concurs». „ „ croato-slav. 83 fi 50 ft
puscatu in pântece e de mdrte, celu laltu remasu
Pentru ocuparea postului de invetiatdria la Acţiunile bancei —; — 855 fi — 9 9
neatinsu. Funestu exemplu arestocratu. —
scbl’a de fetitie in Naseudu, cu care este impreu- „ creditului — — 139 Ti — " fi
(Bibliografia.) „ C o n c o r d a n ţ i ’ a natu unu salariu anuale de 300 v. a., cuartiru

Bedactoru respundietoriu si Editoru Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N I J . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.