Page 13 - 1876-05

flţ o
Gazet’a ess de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumără la poştele c. ai r., f si pe la
Fdi'a, candu concedn ajatbriale. — Pretinlu: Jtosilw IUI, DD. corespondenţi. — Pentru Berie _—i 8 or.
pe 1 anu 10 fl., pe Vj 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’s timbrala a 30 cr. de fiac fiacare pu-
i
v, a. pe una ana sdu 2 / gaîbini mon. sunatdrift.
s blicare,
.~-,^.,. ......,.
r r A
gr. 34, Brasloyn 14| fflaiu -•'vel- . s eid 1816.

ISrasioVK in 1/13 Maia 1876, voru avb se res<ttve mai anta cestiunea, ca, de6- datu navala asupra loru si i-a onţori.ţu> in modulu
r
Dechiaratiunea ministrului Ticza, ca nu va race incercarileae pacificatiie de pana acum n’au celu mai crudelu. — Ou 16te-Câjgiywnulu turcescu
presentâ camerei nice unu reportu despre decursulu dusu la nice unu resultatu, i mediulâce de paci- a promissu a da deplina satisfactiune prin pedep­
si resultatulu negotiatiuniloru dualistice, a facutu ficatiune s’ar potri aplicâ pre enitoriu cu mai bune sirea celoru culpab li, totuşi nu credemu, câ acestu
:
o reajmpressiune a supra deputatiloru, asiâ incatu prospecte de succesu, Intre ouele mediulâce sta incidentu se se complaneze cu atat’a.
procederea dictatorica a dlui Tisza va face se crbsca in prim’a linia occuparea proncieloru rescolate de Soirile de pre campulu insurrectiunei comunica
numerulu malcontentiloru, cari nemultiumiti fiindu catra trupele austriaca, adecao interventiune au­ despre loviri si lupte nouue, ce s’au intemplatu
cu nou’a impacatiune, au de cugetu se parasbsca striaca, ce ar trebui se fia aţobata de trite cele­ intre insurgenţi si turci. La Crolieviti’a a avutu
castrele asiâ numitei partite liberali. Dlu primu lalte poteri europene, Despre ventualitatea acestei locu o lupta intre 400 insurgenţi si 1000 turci
ministru totu va trebui inse se multiumbsca spiri­ intGrventiuui s’a vorbitu mult pana acuma, inse sub conducerea lui pasi’a Selimu, si se dice, ca
tele prin respunsulu ce-lu va da la interpellatiunile noi credemu, ca acesta cale n numai ca n’ar duce după trei 6re de lupta inversiunata turcii fura im-
ce i-au adressatu deputaţii Uermbnyi si Simonyi in la scopu. ci ar provocâ o comficatiune si mai mare prasciati cu perdere de 100 feciori. Din contra
siedinti’a dela 6 Maiu. Aceste interpellatiuni se si ar pune la ordinea dilei intrri;’a cestiune orientale, inse la Otoca fu b&tutu ei iraprasciatu unu corpu
resuma in urmatâriele: Finitu-s’au negoti&tiunile care după parerea foiloru russei se întinde dela de insurgenţi, — Insurgenţii suferu de lipsa do
din Yien’a, si dbca s’au finitu, cari cestiuni au Yien’a pana la Calcutt’a. arme. —
formatu obiectulu aceloru negotiatiuni ? La ce re- Alta versiune dice, ca jrincipele Gorciacofu Bulgarii inca vreau se intre in acţiune. D’o-
sultatu au ajunsu ambele guverne in fia-care ce* ar fi pregatitu unu nou proiecu relativu la res­ camdata circulbza intre dinsii o petitiune, care con-
stiune? Cari au fostu motivele, cari au indemnatu tabilirea păcii intre turci si iaurgenti. Yedien-du tiene urmatoriele: 1. Bulgari’a va formă pre veni-
pe guvernu, câ se se multiumesca cu acelu resul- ca elaboratulu de reforme alu Iii Angrâ^sy nu duce toriu unu regatu separatu; 2. Sultannlu este „Rege
tatu si candu are guvernulu de cugetu se presente la scopu, debrace nimene nu-lu ia in seririsa con- alu bulgariloru“ ; 3. Bulgari’a capota constitutiune
camerei proiectele in acbsta privintia? sideratiune, principele Gorciacofu a pregatitu unu representativa si unu guveruu compusu dintre cre­
Respunsulu la aceste interpelatiuni trebue ca proiectu, care emana cu totulu din altu punctu de ştini si turci, cari va fi responsabilu adunării na­
s’a datu pana astadi; iuse de mai mare insemne- vedre. Dinsulu stabilesce pentru Bosni’a si Herzo- ţionale ce va tienb siedintie in Rusciucu; Guvernulu
tate este d’ocamdata impregiurarea, ca partit’a cea govin’a dbue juredictiuni un’a turcbsca alta creştina. centralu din Constantinopole va conduce afacerile
mare a liberaliloru este amenintiata cu distrugere. Turcii se voru tienri de juredictiunea turcbsca, bra esterne si de resbelu. — Ya se dica bulgarii vreau
Acbsta partita a tienutu dilele aceste mai multe creştinii de cea crestinbsca inse asiâ, câ numai ju­ se imiteze pe unguri si se introducă si ei dualis-
conferintie, in cari dlu Tisza a datu reportu des­ redictiunea turcbsca se fia supusa de-a dreptulu mulu in Turci’a.
pre resultatulu negotiatiuniloru din Vion’a ni in e-uvernului din Constantinopole, pre candu in frun­
cari membrii partitei au avutu libertatea, câ se*si tea juredictiunei creştine va stâ unu principe cre-
stinu, care va fi vasallu turcescu si va avb dreptulu, Sinodul» arcliidtecesanu gr. or.
dâ parerea rsupra reportului dlui Tisza inse asiâ,
câ numele fia-carui membru, care va vorbi pro sbu de a si tienri cateva batali6ne de truppe regulate (Urmare).
contra reportului dlui Tisza, se nu se aduca la si de militiani pentru sustienerea ordinei interne. In sied. a YII din 16 Aprile după ameadiu
cunoscinti’a publica. Din discursurile pronunciate După acestu proiectu Bosni’a si Herzogovin’a ar după autenticari si anunciarea mai multoru essibite
in sinulu partitei se vede, ca mai mulţi membri ajunge tocmai in aceeaşi positiune, in care s’a a- urmbza referaţulu comissiunei pentru propuneri si
au decb aratu, ca nu sunt multiumiti cu resultatulu flatu si principatulU serbescu pana candu a ajunsu pentru petitiuni. — Cele mai multe s’au transpusu
;
negotiatiuniloru si prin urmare nu voru luă actu la deplina independintia, ceea ce n’a duratu mai consistoriului. Asupra reportului fiscalului con­
despre respunsulu dlui primu ministru. Poat’a de multu de 50 de ani. — Unu corespondinte alu sistoriale referbza comissiunea despre mai multe
astadi ne va aduce scire si in acestu respectu. diariului „AUgem. Ztg.*, organu alu lui Bismark, pretensiuni, cari se afla in procesu preste summa
In camer’a boieriloru maghiari s’a pertractatu dice intre altele, ca Austri’a numai atunci ar primi de 14,000 fl. v. a. asupra acestor’a s’au adusu
in siedinti’a de sambata, 6 Maiu, proiectulu de lege acestu nou proiectu, candu Turci’a s’ar dovedi de conclusele indrumat6rie.
despre auctoritatile şcolari. Prelaţii romano-catolici impotenta de a sugrumă insurectiunea, celu pucinu Deputatulu Dr. Trombitasiu face propunere
au combLtutu acestu proiectu si au facutu diferite pe unu tempu mai scurtu, drir si in casulu acest’a urgenta pentru alegerea membriloru in consistoriu,
propuneri referitbrie la sustienerea bunei intielegeri numai cu conditiunea, câ dins’a adeca Austri’a se fiinduca incepu a se depart’a dintre deputaţi pre
intre beserica si stătu. Asiâ episcopulu Ipolyi pro­ denumbsca pe principele-vasallu in Bosni’a care nu la ale sale. Propunerea se primesce. Cu acbsta
puse, câ statulu se caute alta cale spre a pune prite fi nice principele Serbiei, nice alu Muntene- siedinti’a s’a inchisu,
mana pe scâlele confessionali, bra nu cu ajutoriulu grului. — Russi’a din contra ar voi, bucurosu se A VlII-a siedintia sinodale s’a tienutu in
acelei conditiuni elastice din lege, care dice, ca intinda poterea principelui serbescu si asupra Bos­ 17/29 Aprile, după autenticarea protocolului siedin-
acele serile confessionali, cari in restempu de o niei, bra Herzegovin’a se se db principelui din Mun- tiei din urma se anuncia unele propuneri si eshi-
diumetate de anu nu voru corespunde dispositiuni- tenegru. bite; se pune la ordine referaţulu comissiunii pen­
loru legii, se voru preface in serile comunalp. A- Asiâ stau comblnatiunile, inse cu trite aceste tru propuneri. La acea — ca intarirea de proto-
cbsta conditiune este asiâ de elastica, incatu totu- conferinti’a celoru trei mari diplomaţi in Berlinu presbiteri, impartirea ajutoriului de stătu si a celui
deun’a prite aflâ nodu in papura. Episcopulu Schlauch va potb duce la nisce resultate cu totulu neascep- din fondulu de 30 de miii se se relege consisto­
pledâ pentru acea, câ statulu se proebda pre tere- tate. Revolt’a si omorurile ce s’au intemplatu riului plenariu. Baiulescu face contra propunere,
nulu scolariu in intielegere cu besericele; bra archi- dilele trecute in Salonicbi, o cetate in sudulu Ru- câ se se imparta prin deosebitele senate din motivu,
eplscopulu H a y n a l d provocă pre guvernu, câ se-si meliei, a alteratu combinatiunile si a facutu situ- ca ele potu avb informatiuni esacte despre cei ce
tiena de detorintia a pedepsi aspru pre comunităţile atiunea mai critica. Iu acbsta cetate, ce numera merita câ se capete ajutoriu. A urmatu o desbatere
confessionali, cari sunt indiferente facia de serile, vr’o 60 de mii locuitori, judani, turci si greci, s’a îndelungata, după care Romanu face amendamentu,
bra pre cele serace se le subvenţioneze; atunci intemplatu in 6 Maiu o revolta de poporu, intre câ ajutrirele se se imparta prin consistoriulu ple­
statulu va fi la inaltimea missinnei sale. — Cu ale cărei victime se numera in prim’a linia con- nariu ascultandu-se mai antaiu senatele singuratece.
trita opositiunea prelatiloru catolici, totuşi guvernulu sululu francescu si celu germanu. Caus’a acestei Yotandu*se si fiindu voturile egale se amana a dbu’a
cu ajutoriulu prefectiloru a invinsu si proiectulu s’a revolte, scimu, ca a fostu, ca o juna fetitia bulgara erâ se votare pre siedinti’a viitbria. —
aceptatu. trbea la religiunea turcbsca. Mai mulţi creştini au Facia de ordinatiunea ministeriale din 5 Oct.
Gorciacofu, Andrâssy si Bismark aceşti trei voitu se impedece acbsta trecere a fetitiei creştine 1875, — prin care se asignbza ajutoriu de 25,000 fl.
mari diplomaţi, cari conducu politic’a esterna a in castrele Islamului si de aici s’a nascutu bataia v. a. cu rire-cari modificări, ca-ce se face ajutoriulu
celoru trei imperie de nordu, se afla astadi toti in si macelu. Poporulu iritatu a strabatutu in fine pendentu de bugetu, si -si reserva d. ministru dre­
Berlinu, unde tienu conferintie in caus’a orientale. pana in beserica, unde avea se se intemple ceremo- ptulu a imparti cui va voi si a se imparti si co-
Ce se va decide in conferintiele loru va fi greu de ni’a trecerii fetitiei creştine la Islam si aflandu muneloru basericesci, se propune si sinodulu pri­
aflatu, inse atat’a se scie cu positivitate, ca dinsii acolo si pe consululu Franciei si alu Germaniei, a mesce a se concrede cestiunea presidiului, spre a