Page 14 - 1876-05
P. 14

esoperâ sustienerea resolutiunei din 29 Maiu 1861,  prussaci  dela  Magdebuş  si  Berolinu,  de  comitetele  singuru  dialectu  si  unu  modu  de  pronuntiatiuue,
                             prin care dotatiunea s'a data pentru totu-deauu’a. ;  bulgaresci  si  in  fine  espre  reservatiunile  mentali  bra  pe  celelalte  dialecte  se  le  aiba  numai  de  auxi-
                            La  aceste  au  urmatu  unele  desluşiri  din  par­  a  le  dloru  Cogalnicean  et  Iepureanu.  Dâra  fiindu-  liarie.  Apoi  chiaru  scrierile  loru  differu  unele  de
                      tea P r e s i d i u 1 u i, ca acestu actu a fostu piedec’a  ca  despre  evenimentele  dilei  ve  informaţi  pe  alte  altele.  Eu  am  cercatu  se  compăru  modulu  scrierei
                      impartirei,  pentru-ca  prescrie,  cum  se  se  faca  si  caii,  eu  voiu  remand  pe  langa  temi  ce  mi-ati  celoru  dela  Blasiu  cu  alu  celoru  dela  Sibiiu,  Bra-
                      aceste  le  declara  câ  respunsu  la  interpelatiunea  dep.  pusu.                                         siovu,  Pest’a,  dbra  mai  alesu  cei  din  Ungari’a  dif­
                      Baiulescu.  Arata  dorinti’a  câ  indata  se  impartia      Despre  comunicatunea  ntfstra  literaria  se  vor-  feru  in  stilu  si  in  unele  expressiuni  pocite,  cu
                      acelu  ajutoriu.  Iuterpelantele  se  declara  multia-  besce  si  aici  in  divers  cercuri  si  la  diverse  oca-  mente,  amente,  imente  si  cu  „astfeliu—lu^ungu-
                      mitu. —                                                siuni,  uneori  cestiunes  se  discuta  cu  seriositatea  ce  rescu,  cu  care  unii  scriitori  făcu  si  pe  la  noi  des-
                           Propunerea  comissiunei  de  a  se  impartf  ajuto-  merita.  Nimeni  nu  s  feresce  de  ea.  Este  inse  tulu  scandalu.*  „Asia  este  amice,*  „continua  alu
                      riulu  de  stătu  indata,  se  primesce.  Comissiunea  interessantu  se  cunosc  si  scusele  si  conclusiunile  sieselea,*  „romanii  de  preste  Carpati  citescu  f6rte
                      mai  referăza,  ca  in  a.  1875  42  parochie  au  deve-  ce  se  audu  dela  6meri.  Dâra  spre  a  le  asculta  pe  pucinu  romanesce,  ddra  ei  se  escusa  mai  alesu  cu
                      nitu  vacante,  6  s’au  intregitu,  3  s’au  redusu  si  33  aceste,  daţi  se  intraau  in  unulu  din  numerâsele  d6ue  impregiurari,  una  ca  -si  petrecu  vidti’a  citindu
                      se  administrbza;  mai  arata,  ca  cu  cele  remase  va­  cluburi  a  le  capitalei,  său  cumu  le  dicu  pe  airea  multe  de  tbte  in  cate  trei  limbi,  si  alfa,  ca  pana
                      cante  din  anii  trecuti  suntu  63  parochie.  Se  iea  pe  italieneşte  C a s i n e ,   sdu  câ  pela  dv.,  societăţi  inainte  cu  pucini  ani  publicatiuni  literarie  si  diaria
                      spre scientia. —                                       de  lectura.  Alegeti-ie  unulu  din  cele  patru  prin­  de  ale  nâstre  numai  cu  mare  greutate  strabatea  la
                           Propunerea  dep.  Moldovanu,  câ  se  se  indato-  cipali,  in  care  tdte  v)i  afla  parti  din  societatea  cea  ei  dincaus’a  censurei  austriace  si  unguresci,  si  acele
                      reze  comunele  basericesci  a-si  asigură  contra  focu­  mai  aldsa  a  capitalei  adeca:  clubulu  „betraniloru  inca  loru  li  se  păru  f6rte  scumpe  in  comparatiune
                      lui  realităţile  basericesci,  se  primesce.  Asemenea  conservativi,*  „clubuu  liberalu,*  „clubulu  junimei,*  cu  cele  ce  esu  in  patri’a  loru  si  cu  atatu  mai
                      si  propunerea  cav.  Puscariu,  câ  se  se  creeze  unu  „clubulu  militariu*.  Se  ceremu  asta-data  a  fi  in­  scumpe  relative  la  pretiurile  publicatiuniloru  euro­
                      stipendiu  pentru  unu  contabilu  la  epitropia  si  pen­  troduşi  in  clubulu  jmimei,  pe  piati’a  teatrului.  Pe  pene*.  In  fine  alu  sieptelea  dupa-ce  resummâ  ra­
                      tru  administrarea  fonduriloru  basericesci,  se  pri­  langa  primirea  caldudsa  si  adeveratu  romanbsca  de  ţiunile  aduse  pana  acilea,  mai  adause  si  dela  sine
                      mesce. —                                               care  ai  parte,  vei  <fla  in  localulu  separatu  mai  observatiunea,   după mine de mare iinportan-
                                 Propunerea lui Siagau despre unu salariu ca-  multe  diaria  in  limba  nâstra  si  in  limbele  fran-  tia,  ca  nu  atatu  ortografiile  si  stilulu,  modulu
                            techetului din Reghinu se transpune consistoriului. j cesa  si  angles’a,  alaiurea  una  biblioteca  mica,  dâra  manier’a  de  scriere,  catu  mai  vertosu  immens’a  di­
                           Cu aceste se închide siedinti’a.                  aldsa  si  eleganta.  In  seri’a  diarialoru  romanesci  versitate  in  educatiunea  ndstra  p o l i t i c a ,   in  le-
                                                                           i
                           Iu  siedinti’a  a  IX-a  din  17/29  Aprile  după  j vei  vedd  dbue  politice  si  una  belletristica  do  pre­  gislatiunile  tieriloru  locuite  de  romani,  in  modulu
                      amddiu  după  autenticarea  protocolului  si  anuntiarea  j ste  Carpati,  —  abia  atinse  de  cineva.  Dbea  ai  de  a  vedb  lucrurile,  in  terminologiile  scientifice,  iu
                      esibiteloru  se  votdza  intre  propunerea  comissiunei,  j venitu  din  Austri’a  ori  Ungari’a,  vreunulu  din  mem­  relatiunile  de  alta  natura  cate  amu  avutu  noi  cu
                                                                           1
                      câ  ajutoriulu  de  stătu  se  se  imparta  prin  consisto-   brii  clubului  te  va  reflecta  la  ele  cu  multa  amabi­  turcii,  cu  rusii,  cu  grecii,  si  cu  germanii,  maghia­
                      riulu  plenariu,  si  intre  a  lui  Baiulescu,  câ  se  se  litate  câ  se  le  citeşti,  „se  afli  novelle  din  patri'a  rii  si  slavii  meridionali;  in  comunicatiunea  nbstra
                      imparta  prin  deosebite  senate,  se  primesce  a  comis­  dtăle,*  si  pbte’ti  vs  mai  adauge:  „spunu  dreptu,  cu  Franci’a,  si  aloru  cu  Vien’a  si  cu  B.-Pesf  a;
                      siunei pre langa amendementulu lui Romanu. —          noi  nu  le  prea  citimu,  ca  nu  le  intielegemu.*  in  fine  in  diversitatea  affaceriloru  interne  a  le  fia-
                           La  ordine  se  pune  alegerea  membriloru  in  se­  Diaria  romanesci,  se  nu  le  intielbga  romanii,  se  carei  parti  de  naţiune,  suntu  totu  atatea  cause,  câ
                      natele  consistoriului.  La  propunerea  unui  membru  p6te  acbsta?  Se  pdte  prea  bine.  Si  sciţi  dv.  cine  ei  se  pricbpa  cu  anevoia  scrierile  nbstre  si  noi  pe
                      s’a  statoritu  de  catra  sinodu,  câ  fia-care  senatu  se  suntu  numeroşii  membri  ai  acestui  clubu?  D6ra  ale  loru;  de  unde  apoi  vine,  ca  perdemu  plăcerea
                     consta  din  9  membri.  După  acdsta  s’au  alesu  prin  nici-unulu  din  asia  numit’a  „junime  de  auru*  usio-  de  ale  citi.  Cautati  de  exemplu  la  germanii  au-
                     votare  secreta  in  senatulu  basericescu:  Ioanu  Tipeiu  rica,  venturatica,  ci  mai  toti  individi  din  lamur’a  striaci  si  la  prussiani,  ce  reu  se  intielegu  ei  in
                     si  B.  Baiulescu;  in  senatulu  scolariu  Ioanu  Popescu,  societatiei,  juni  si  barbati  dela  etatea  de  25  ‘pana  aceeaşi  limba  a  loru,  totu  camu  din  căuşele  pe
                     Nicolau  Mihaltianu,  I.  Papiu,  Dr.  Hodosiu,  Dr.  la  40  de  ani  in  susu,  proprietari,  funcţionari  de  care  le  atingu  eu  acile.  Asia  si  grecii  supusi  tur-
                     Mesiota,  Dr.  D.  Barcianu,  E.  Macelariu,  Candrea,  frunte, technici, medici, bmeni si cu sciintia si cu  ciloru  nu  pricepu  mulţime  de  lucruri,  care  se  scriu
                     Dr.  Pecnrariii;  in  spuiatnlu  npitrnpooou  s  .Qtoj«riu,  avroro Eoporianfi’Q   oi fuinin aî/»i i*n    rla astarii  în  Hrati’a  libera.  Locuitorii  Italiei  meri­

                     Cuntianu,  Hentesiu,  Drocu,  Dr.  Nemesiu,  Dr.  Ra-  preste  Carpati,  o  vei  face  in  tbte  celelalte  cluburi.  dionale  si  ai  celei  neapolitane  pana  la  unificare
                     cuciu,  Bechnitiu,  I.  Pred’a  si  Tecontia.  Câ  assesoru  Cbrca,  te  va  costa  multu  cate  %  6ra.  Vei  în­  nu  sciea  ce  se  albga  din  lectur’a  diarialoru  dela

                     scolastieu salarisatu s’a alesu cu unanimitate Dr.     treba  după  căuşele  acestei  „indifferentie*.  Toti  Milanu  si  dela  Veneti’a,  pre  catu  tinipu  aceste  era
                     I.  Hodosiu,  cu  aceste  se  inchide  siedinti’a  la  9  bre  voru  protesta  in  contra  expressiunei  dtale  si  o  voru  supuse Antriei.

                     sdr’a. —                                               combate.                                                    Eta,  acumu  ati  nemerit’o  Domnii  mei,  bra  eu
                          A  X  sied.  sinodale  s’a  tienutu  in  18/30  Apr.   Apoi  dâra  care  se  pbta  fi  caus’a,  ca  diariale  ve  multiumescu  pentru  justele  observatiuni  finali,
                     După  autenticarea  si  anuntiarea  esibiteloru  intrate  si  de  pteste  Carpati  nu  se  mai  citescu  precumu  se  am adausu eu si le-am disu sbr’a buna. —
                     a  propuneriloru  lui  P i s o ,   câ  consistoriulu  se  arate  citea  inainte  de  1848?  La  întrebarea  acbsta  vei
                     pe  viitoriu  unu  conspectu  despre  nrii  cati  s’au  re-  primi  o  suma  de  răspunsuri.  Unulu  -ti  va  dice:
                     feratu  si  cati  au  remasu  nereferati,  cate  procese  Betranii  noştri  citea  carte  si  diaria  de  preste  Car­              Bucnresci 26 Aprile 1876.
                     divortiale  au  fostu,  acdsta  se  transpune  comissiu-  pati,  pre  candu  acelea  se  tipariea  cu  slove  si  lim-   Vineri,  23  curentu,  la  brele  10  de  dimiubtia,
                     nei  pentru  propuneri.  Comissiunea  pentru  propu­   b’a  nu  era  latinita  asia  preste  mesura.  Altulu  va  M.  S.  Domnitoriulu  a  asistatu  la  oficiulu  divinu  la
                     neri  referbza  despre  emblemele  la  seminariulu  „An-  observa  pe  scurtu:  Ortografi’a  ddloru  la  noi  este   baseric’a  St.  Georgie-Nou,  fiindu  hramulu  acelei  ba-
                                                                                                                                  serici.
                     dreianu*  cu  acea,  câ  se  se  amane  esecutarea,  fi   nesuferita,  ne-amu  dedatu  cu  caciule  si  coditie,
                                                                                                                                       După  acbsfa,  la  11  bre,  Mari’a  S'a  a  mersu
                     indu-ca este a se zidi la seminariu. —                 fara  acele  nu  ne  este  indemana  se  citimu.  „Nu
                                                                                                                                  la  cuartierulu  regimenteloru  alu  3-lea  si  alu  6~lea
                          La  ordine  se  pune  referatulu  comissiunei  sco-  este  asia,*  replică  unu  alu  treilea,  „stilulu  celoru
                                                                                                                                  de  infanteria  de  linie,  care  au  de  patronu  pe  St.
                     larie,  din  care  se  vede,  ca  prin  dimissiunea  refe­  de  preste  Carpati  este  greoiu  câ  si  celu  nemtiescu;   Georgie,  si  a  luatu  dejunulu  împreuna  cu  corpulu
                     rentului  scolariu  s’au  impedecatu  lucrările  si  ca  s’a  ei  scriu  cuvente  romanesci,  dfira  constructiunea,  ofitieriloru  acestoru  doue  regimente.  D.  ministru
                     substituitu  acela  prin  Dr.  Ilariu  Puscariu,  care  la  fraseologi’a,  idiotismii,  proverbiele  suntu  nemtiesci,  de  resbelu,  D.  geueralu  comandantu  alu  divisiei  2
                     propunerea d. Dr. Hodosiu se iea spre sciintia.        ungureşti,  latineşti,  serbesci,  nesuferite  audiului   teritoriale  si  mai  mulţi  siefi  de  corpuri  au  luatu
                                                                                                                                  parte la acestu dejunu.
                                         (Y a u r m â.)                     romanescu.  Chiaru  interpunctiunile  precumu  le  ap-
                                                                                                                                       Cu  acbsta  ocasiune,  M..  S.  Domnitoriulu  a  a-
                                                                            plica  ei,  te  irrita  candu  citesci,  pentru-ca  se  iau
                                                                                                                                  dressatu D-loru ofitieri urmatbrele cuvinte:
                                                                            după  nemţi  si  punu  virgula  totu  la  alu  treilea  ori
                                                                                                                                       Suntu  fericitu  de  a  Me  afla  astadi  in  midiu­
                                     Bncnresci 6 Maiu (24 Aprile) 1876. alu  patrulea  cuventu,  pare  ca  ar’  avă  lectori  cu   loculu  D-v6stra  la  serbarea  regimenteloru  alu  3  Iea
                     (Fragmente dintr’o epistola mai lunga)........................... suspinu  in  peptu.  Acfista  vine  de  acolo,  ca  pre  si  alu  6-lea.  Redicu  acestu  paharu  in  sanetatea
                     îmi  diceti,  ca  6menii  pe  la  dvdstra  se  camu  mira  semne’i  dedau  de  mici  câ  se  resufl9  la  fia-care  in-  acestoru  regimente,  cari  făcu  o  parte  demna  din
                     de  recdl’a,  cu  care  suntu  tractate  de  catra  literaţi  cisu  alu  periâdeloru  nemtiesci,  lungi  câ  vermii  so­  armat’a  nbstra  si  cari,  in  tbte  ocasiunile,  la  exer-
                                                                                                                                  citiuri,  la  inspecţii  si  la  manevre,  au  sciutu  a  -si
                     si  preste  totu  de  catra  publiculu  cititoriu  din  Ro-  litari.  Din  caus’a  mai  alesu  a  peribdeloru  si  a
                                                                                                                                  atrage multiumirea Mea.
                     rnani’a  productele  litorarie  romanesci  din  Transil­  unorn  expressiuni  necunoscute  la  noi,  am  vediutu
                                                                                                                                       La  aceste  bine-voitGre  cuvinte,  şefii  regimen­
                     vanii  si  Ungari’a,  si  adaugeti,  ca  diariale  roma­  la  „Romanulu*  traducundu  articlu  intregu  din  ro-
                                                                                                                                  teloru  reapestive  au  respunsu  raultiamindu  Măriei
                     neşti  de  din  colo  se  citescu  fdrte  pucinu  in  Roma­  manesce  in  r o m  a u e s c e ,   câ  si  cumu  Tai  traduce   Sale  de  marea  on6re  ce  le-au  facutu  venindu  in
                     nii.  Aveţi  dreptate:  acdsta  este  una  din  cestiu-  din  alta  limba*.  „Pbte  fi,  ca  la  mulţi  le  lipsesce  midiuloculu  loru,  si  inchinandu  in  sanetatea  M.  S.
                     nile  cele  mai  interessante,  care  merita  se  fia  rele­  audiulu  musicalu,  care  la  limb’a  nâstra  se  cere  se  Domnitoriului  si  M.  S.  Domnei  urări,  cari  au  fostu
                     vata  si  discutata  de  aprbpe.  Nu  sciu  inse  ddca  ea  fia  mai  asia  de  finu  câ  la  elin’a  ori  frances’a,*   urmate de entusiaste aclamatiuni.
                     are  locu  in  vreo  foia  politica,  mai  alesu  astadr,  pre  adauge  alu  patrulea.  „Se  p 6 t e “ ;   continua  alu  cin­  Inaltimea Sa apoi a rostitu urmatbrele cuvinte:
                                                                                                                                       Suntu acum aprbpe doui ani de candu regi-
                     candu  t6ta  lumea  te  intrbba  de  Muktar-pasia,  de  cilea,  „mie  inse  mi  se  pare,  ca  romanii  de  preste
                                                                                                                                  mentulu alu 6-lea de infanteria de linia a serbalu
                     insurgenţi,  de  Montenegro  si  Serbii,  de  actitudinea  Carpati  citescu  r o m  a n e s c e   mai  pucinu  decatu   o di, care va figurâ câ unu faptu istoricu in ana­
                     pasiei  dela  Rusciucu,  carele  este  unu  maghiaru  re-  noi,  si  ca  ei  in  midiuloculu  atatoru  limbi  s t r ă i n e    lele sale, atunci candu amu numitu pe Alteti’a S’a
                     negatu,  de  alţi  generali  turceşti,  după  naţionalitate inca nu s’au decisu câ se cultivă cu energia unu  Principele Milanu alu Serbiei siefu alu acestui re-
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19