Page 15 - 1876-05
P. 15
gimentu, câ unu semnu de înfrăţire intre amend6ue comitetului si se voru înlocui prin alegere cu alţii; De sene se intielege, ca cu deschinderea sctilei,
armatele. Redicu acestu toastu in sanetatea înal in anulu urmatoriu voru cadti sub balotare numai prevediuta in § 19, cerculu activitatei comitetului
tului D-v6stre siefu, Principele Milanu Obreno- cei siese membri vechi, după alu treile numai cei se va cercuscrie mai in detaiu prin adunarea ge
viciu IV. patru, tira după alu patrule voru cadti si cei doi nerale.
La tir’a 1 Mari’a S’a g’a reintorsu la palatulu membri vechi, alegundu-se un’a cu presiedentele D. Manipulatiunea fondului.
dela Cotroceni. (Monitoriulu.) comitetu cu totulu nou, § 15. Ori-ce donatiuni in bani si altele, fă
Iu 24 diu’a onomastica a M. S. Dtimnei anun- b) Ecsaminarea activitatei depreste anu a co cute in folosulu fondului cestiunatu, se voru incu-
mitetului, si aplanarea de afaceri mai momenttise
ciata cu 101 tunuri fii serbata de t6te corporatiu- noscientiâ publicului pre cale diurnalistica. Asisl-
nile auctoritatiloru, cari după cele sânte, -si făcură trecuttirie preste sfer’a comitetului. derea se va dâ macaru odata intr’unu anu prin
felicitările, si mulţi din starea sociale inca s’au c) Ecsaminarea ratiociniului pecuniariu si ma diuaria ratiociniu despre starea fondului.
teriale presentatu de comitetu, cărui adunarea i va
inscrisu câ felicitatori. § 16. Totu soiulu de bani intrati la fondu
da absolutoriu ştiu, după cercustari, -lu va denegâ.
Noulu ministeriu intră in activitate in 28 cassariulu ii va depune neamenatu in cass’a de
Aprile v., candu presiedentele lui dede cetire la d) Ecsaminarea inventarieloru de totu soiulu păstrare din locu, potendu deocamdată, pana la in
ale fondului.
senatu si Camera programului seu ministeriale, care fientiarea sctilei, numai celu multu 10 (diece fl. v.
e) Revederea bilantiei de venite si erogate.
fii primitu cu aplause repetite, câ unu gagiu alb' austr.) retienti la sene pentru spesele curenţi de
vointiei si alu suveranităţii corpuriloru l'egiuitbrie f) Incuvientiarea bugetului preliminatu pre a- corespondente, portu poştale s. a.
nulu venitoriu.
romane. — . § 17. Adunarea generale va potti eventualu
§ 9. Despre t6te actele adunarei gen. nota
decide si despune, câ cu banii fondului se se cum
riulu va duce protocolu esactu, care la finea adu
pere oblegatiuni de stătu, realitati si alte asemeni
Statute de administratiune narei gen. se va autentică prin una comissiune ecs- lucruri promitiettirie de castigu mai insemnatu si
ale „Fondului pentru infientiarea unei setile missa din sinulu acesteia. totu-odata siguru. Atari decisa comitetulu le va
romane de fetitie in Clusiu“*). b) C o m i t e t u l u f o n d u l u i . esecutâ întocmai din litera in litera, si dela ele
A. Scopulu. § 10. Comitetulu sta din unu° presiedente, nece catu e negru sub unghia nu se va potti abate.
§ 1. Scopulu e câştigarea unui fondu, pentru unu not&riu, unu cassariu, unu controloru si din § 18. împrumute la privaţi din fondulu seti-
a infientiâ una sctila romana de fetitie in Clusiu. alţi cinci membri actuali, cumu si trei suplenti, lei rom. de fetitie comitetulu, dandui-se ocasiune
f
cari se alegu totu la patru ani decatra adunarea f6rte favorabile, va potti face; inse numai si numai
B. Mediulocele.
gen. prin maioritate absoluta de voturi, au prin prelanga deplina sigurantia prin ipoteca pupilare si
§ 2. Efeptuirea institutului indicatu se va aclamatiune, si se innoiescu conform, prescrierei din intabulare, si porure numai pre restempu de unu
urmări: prin ofertele patroniloru si benefacutoriloru
§ 8. a), tira după espirarea restempului de patru anu. La darea estoru soiu de împrumute se va
maranimosi (§ 4), prin instituirea de colecte, prin ani potu fi realesi. pofti votulu a / din toti membrii comitetului.
2
3
recercaroa de ajute dela stătu si dela institute de Ei voru functionâ gratis, aftira dtica mai tar- § 18. Scopulu de aspiratu cu ajutoriulu ace
bani, prin arangearea de concerte si baluri iu folo-
diu concedendu mediulticele fondului, adunarea gen. stui fondu este: infientiarea cu tempu a unei setile
sulu fondului, si alte asemeni.
ar’ aflâ cu cale a votâ cutarui membru din comi rom. de fetitie cu mai multe clasi si — de s’ar’
C. Conducerea affaceriloru fondului. tetu, pentru servitie mai onertise si mai destinele, potti — cu pensiunatu lauga dens’a. Cu ttite a-
2
§ 3. Fondulu se va administrâ: a) prin a- 6re-care remuneratiune. aceate, candu / din venitele fondului dempreuua
3
d u n a r e a generale a aceloru romani din Clusiu si § 11. Agendele officialiloru din comitetu suntu cu alte ajut6rie sperande ar’ face posibile deschin
din aftira, cari voru implinf conditiunea prescrisa urmatâriele: derea sc61ei si numai cu una iustitut6ria, din cans’a
in § 4; prin c o m i t e t u l u alesu de catra actista a) Presiedentele convtica la tempulu seu sie- nespusei necessitati a ataroru sc61e rom., intentiu-
adunare. dentiele de comitetu si adunările gen., presiede in nat’a. setila se se deschidă si inctipa si estu-modu.
a) A d u n a r e a g e n e r a l e . ttite aceste, suscrie dempreuna cu notariulu actele, Una tertialitate de interusurie inse totu-deaun’a se
§ 4. Adunarea generale voru compune-o toti si preste totu representa fondulu si e respundiatoriu se adauga la fondu, câ acest’a se crtisca pana la
acei cetatiani romani nedependenti din tierele corti pentru elu înaintea autoritatiloru publice ai facia mesur’a preindegetata. Ba si după sperat’a des
nei ungare, cari ori câ p a t r o n i voru solvi odata cu perstine de a trei’a. chidere a sctilei superiori, pentru mai marea asecu-
rare a intreprenderei, se se ptirte grigia de unu
pentru totu-deaun’a 100 fl. (una suta fl. v. a.); b) Notariulu implenesce afacerile scripturali,
care suma se ptite reful si in oblegatiuni aducattirie tiene unu inventariu despre acte, duce protocolu re- fondu de reserva.
de procentele legali; ori c â b e n e f a c u t o r i voru gulatu atatu despre siedentiele adunariloru gen., § 20. Se intielege de sene, ca pentru sctil’a
spendâ anualmente 2 fl. (doi fl. v. a.) in fav6rea catu si ale comitetului, cari din urma se voru au infientianda voru avti valăre si voru sierbl de in-
fondului, despre ce notariulu împreuna cu cassariulu tentică in siedinti’a proxima de comitetu. dreptariu legile de invetiamentu, ce voru esiste pre
va duce unu catalogu separata. c) Cassariulu percepe banii incursi pe stim’a atunci ştiu se yoru aduce mai tardiu; remanendu
prelanga aceste tient’a nealterata, câ adeca sc61’a
In semnu de adeverata recunosciutia pentru fondului, cuitandu regulatu sumele primite; solvesce
actista se se nesutisca totu-deaun’a a corespunde
initiativ’a la acestu fondu se statoresce, câ junimea spesele curenţi din banii pastrati la sene cu per
specialmente indigentieloru culturali ale poporului
romana dela universitatea de scientie din locu se misiunea comitetului; pastrtidia in cass’a de feru
romanu.
aiba pentru ttite tempurile dreptulu de a tramite contractele, oblegatiunile, libelele de cass’a de păs
atatu in adunarea generale, catu si in comitetulu trare si alte papire de pretiu ale fondului; duce E. Despusetinni generali.
fondului unu delegatu alu seu, care va avti ttite despre ttite venitele si spesele unu diurnalu regu § 21. Statutele aceste votandu-se de aduna
drepturile unui membru benefacutoriu. latu; da ratiociniu in siedentiele comitetului câ si rea gen. a intielegentiei rom. din Clusiu si impre-
De acei barbati generoşi, cari in iubirea loru in adunarea generale. giurime, tienuta in 7 Iuniu a. c., după ce se voru
invapaiata catra natiunalitatea romana si in zelulu d) Controlorulu controltidia ttite afacerile pe aprobă din partea autoritatei statului, nu se voru
loru pentru latirea culturei n e f u c a t e v o r u b e cuniari, ducundu si elu unu diurnalu regulatu des mai potti modifică decatu prin 2 / din membrii
3
presenti ai adunarei gen. si numai cu incuvientia
n e v o l a se facere patroni ai fondului, comitetulu pre t6te perceptiunile si erogatele fondului, si sus-
la deschinderea sc61ei dorite se va ingrigl, câ nu criendu ttite avisele de solvire îndreptate la cass’a rea înaltului regimu.
mele loru sculptate in marmore se se pună se stti fondului,, asiâ catu fora suscrierea controlorului cas § 22. La templarea nesperata, câ fondulu
porurea înaintea ochiloru fragedeloru generatiuni ve- sariulu nu e in dreptu se escontentedie acele avise. acest’a se nu se ptita aplecă destinatiunei sale pri
nitârie, spre recunoscut6ria aducere amente. § 12. Comitetulu va portă titlulu de^ „ C o mitive, ştiu sctil’a deja deschisa din ori-ce causa se
se oprtisca, ttita averea fondului Etiu a sctilei va avti
Atari individi, cari nu suntu supusi ai cortinei m i t e t u l u f o n d u l u i pentru infientiarea unei
se trtica la fondulu „ Associatiunei romane transil
ungare, numai prelanga incuvientiarea ministeriului setile rom. de fetitie in Clusiu" si in actele sale
vane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu,"
reg. de interne se potu face membri, fia patroni fia se va folosi de sigilu propriu.
benefacutori ai fondului. § 13. Pentru ajungerea tieutei prefipte co despre ce firesce se va face detorit’a aretare înal
•O j J tului regimu alu tierei.
§ 5. Toti membrii prememorati possedu votu mitetulu va tienti siese s i e d i n t i e o r d i n a r i e
decisivu in adunare, cuinu si dreptulu activu si pre auu, totu la dtiue lune un’a; tira s i e d e n t i a § 23. Templandu-se, câ actista reuniune beue-
facut6ria se se abata dela scopulu si procedur’a sta
pasivu la alegerile de offici'ali ai comitetului admi- s t r a o r d i n a r i a va conchiamâ presiedentele de
nistrativu alu fondului. cate ori necesitatea cutaroru afaceri va cere-o de bilite in statute, respective se nu-si paditisca cer
culu de activitate, in acelu casu dens’a se supune
§ 6. Adunarea generale o va convocă pre- urgentia. 1
urmariloru legali adîse in puntu IX alu ordinatiu-
aiedentele cu finea fia-carui anu. In caşuri de totu La siedentie, câ se se ptita aduce decisiuni va
momenttise si urgenţi presiedentele, consultandu co lide, trebue se partecipe macaru / din membrii nei înaltului ministeriu reg. de interne de datulu
2
3 2 Maiu 1875 nr. 1508. .
mitetulu fondului, va potti si afora de terminulu actuali ai comitetului. Decisiunile se aducu prin
amentitu se conchiame adunarea generale. maioritate absoluta de voturi, date pre facia; la C1 u 8 i u, in 18 Iuliu 1875.
§ 7. In adunarea generale se poftesce se fia casu de egalitatea voturiloru pro si contra presie Alesandru Lazaru m. p.,
de facia maioritatea membriloru de totu soiulu. dentele dirime. presied. fondului.
Decisiunile se aducu prin maioritatea absoluta a Despre ttite actele in aceste siedentie se va • Dr. Gregoriu Silasl m. p.,
notariulu fondului.
voturiloru; in casu de egalitatea voturiloru presie portă asemene protocolu regulatu. Se aprobara prin ministeriulu reg. de interne
dentele dirime. Votisarea se face pre facia; diece § 14. Agendele acestoru siedentie ordinarie cu datulu 22 Novembre 1875 nr. 57001.
membri inse potu pofti si votisare secreta. si straordinarie suntu reportarea presiedentelui des
§ 8. De competenti’a adunarei se tienu mai pre afacerile curenţi si aetele intrate la comitetu ;
cu stima: scontrarea cassei; incuvientiarea de împrumute con
Legea de coinercin.
a) Alegerea comitetului pe restempu de patru forme prescripteloru din § 18; dispunerea incassa-
(Urmare).
ani. Acestu comitetu inse se va innoul din anu riloru de iuterusurie si capitaluri; luarea mesure-
in anu asiâ, ca la adunarea gen. ordinaria proxima loru necessarie intru interessulu fondului, si alte TITLULU VI. Despre magazinele publice.
prin balotare voru esi doi membri din cei optu ai asemeni; pre urma compunerea reportului anuale, § 434. O întreprindere, care se ocupa cu in-
a ratiociniului de preste anu, a bilantiei de venite trepositarea de mărfuri si cu emiterea de bilete de
*) Yedi si nr. „Gazetei" tr. 32 an. c. rubric’a si erogate, a preliminariului pe anulu urmat., si a depositu se considera de magasinu publicu.
Clusiu. TTAn Red< celoru-alalte acte susternende adunarei generali, Biletulu de depositu este acelu inscrisu, care
: ' X~J > '.4 1 1 ' / V . ‘IA. ** VA -
