Page 17 - 1876-05

Gasset'a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Se premunera la poştele c. si t., si pe b
F6i'a, eaada ooncedu ajatbriale. — Pretialu; Âmmim XXXIX. DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr,
pe I arm 10 fi., pe Vs 3 fl. v. a. Tieri aşterne 12 fl, Tacs’a timbrala a 30 er. de fiecare pu­
v, a= pe unu anu adu 2% galbini mon. aanatdris. blicare.
i .s.Uuirui- !(• ' ,«‘fîjii £■■■< .tr•,;..

Ir. 35 Brasiovu 18|6 laiu 1876.

Care pe care an păcălita? riosu, la care amu fostu martoru inainte cu 23 de se studea de catra referinţele si a se aduce la si-

In nr. 33 ala „Gazatei* se stracurâ pe col. I ani. Intr’o mica societate intra unu omu care tre­ nodulu din a. viitoriu, cu acea, ca celu despre scb­
una err6re oppusa la fapte complinite. Acolo adeca cea intre fruntaşi, si in locu de Buna diu’a, celu lele populari se se comunice si la conferintiele in-
se dice: ca austriacii astadata s’au spariatu, candu de antaiu cuventu ei fit: „N'am cunoscutu mai omu vetiatoresci; br’ celu pentru scblele medie se -lu
adeverulu este, ca austriacii astadata n u s’au spa­ de nimicu câ pe N. N.“ — „Pentru-ce mei frate?* astbrna consistoriulu la sessiunea anului viitoriu.
riatu. Epoc’a in care austriacii s’au impacatu cu — Trei bre disputaiu cu elu, dbra l’asiu potb momi, S’au votatu 3000 fl. v. a. pentru ajutorarea
ungurenii de f r i c a , a fostu cu totulu alt’a, adeca câ se-mi db trei mii florini din (cutare) cassa pu­ invetiatoriloru si a scbleloru populari cu deosebire
anulu 1866/7, si atunci inca nu toti austriacii, blica imprumutu pe barb’a mea, pe politia.* — a celoru dintre secui.
decatu numai a c e i a , cari nu se tienea de partit’a „Si pentru aceea N. N. este omu de nimicu?* — S’a decisu crearea unui fondu la metropolia
pangermanistiloru, cari nu voieâ câ provinciile de „Dbra cumu nu, mei frate, ca-ci — cine este elu pentru pensionarea invetiatoriloru punendu de fun-
preste Lait’a se trbca la Germani’a, nici câ Yien’a si cine suntu e u ? “ damentu 6000 fl. langa care au decisu si diecesele
se decada la rangu de cetate provinciala supusa Eta camu de aceste au fostu argumentele un­ Aradului si Caransebesiului a pune cate 7000 fl.
prussaciloru. Pe atunci austriacii s’au vediutu strim- gureniloru facia cu austriacii. Observaţi numai, ca val. austr.
torati a face ungureniloru inca si concessiuni de press’a subvenţionată nu mai ascunde mîti’a in sacu, Regularea acestuia se va face prin congressu. .
acelea, la care aceştia numai cu cativa ani mai ci spune curatu, ca dieu aceea asia este, ca uita-te Comissiunea a referatu din acte, ca in mai multe
inainte renuntiasera cu totulu si nici ca mai sperâ de ex., cumu ungurenii tragu preste anu din Au­ locuri intrunirea scbleloru romane confessionali de
se le aiba vreodată. Austri’a scbsa din Germani’a, stri’a numai bere de 1.260,000 fi., pentru-ca le ambele confessiuni a datu ansa la multe ne’ntiele-
nu mai potea se apese cu poterea acesteia asupra place, prin urmare ca n’au incatrau, le cauta se geri si piedeci si ar’ fi de doritu, câ consistbriale
malcontentiloru din tierile sale. Pe la inceputulu platbsca accisa 300 mii; zacharu tragu nu mai pu- se delatureze aceste ne’ntielegeri.
negotiatiuniloru cu ungurenii, cabinetulu din Yien’a cinu câ de 16% mili6ne florini, ca-ci austriacii nu După pertractarea mai multoru petitiuni se
nu era siguru de Boliemi’a si cu atatu mai pucinu voru se-lu daruibsca, precum nu le daruescu nici inchide siedinti’a.
de Croati’a, care’i declarase rotundu si de repetite- ungurenii vinurile, porcii, oile si cornutele loru; A XII siedintia sinodale s’a tienutu in 19
ori: Nu tienemu nici cu voi nici cu ungurenii, apoi cine silesce pe ungureni, câ se rbda atat'a za­ Aprile. După autenticarea protocolului si după a-
pentru-ca nu o meritaţi. Unii câ si alţii v’ati por- charu sbu se-lu bb cu cafea, de ce nu remanu pe nunciarea exibiteloru, presidiulu respunde la inter­
tatu cu .noi in modu brutale, ne-ati pacalitu de ne- langa slănină ranceda scaldata in vinu, ca e bu­ pelarea lui Patitia, ca fundatiunea Anei Cologea
numerate-ori; pentru sângele versatu in interessulu cata naţionala câ si paprikâa. Acelesi officibse se de 1000 # se afla la consiatoriu depusa si se voru
vostru ne-ati multiamitu cu degetele in ochi; v’ati mai consolbdia si cu impregiurarea, ca ungurenii realisa destinatiunile ei. S'a preliminatu unu sti­
lungitu totu deauna in calea civilisatiunei pe care iuua acum iu Autsm tt «piuiţi m vaune ue o rnutouw pendiu de lOo n • . , . ..i. r>r\ a
dorieamu si voieamu se apucamu. De aci incolo 800 mii florini. In fine dumnealoru nu mai nbga, La interpelatiunea lui Hanea asupra „Telegrafului
vomu tienb cu noi insine. Yomu sta cu voi in ca calculele cu care au mersu la Yien’a fuseseră Romanu*, ca nu reproduce pertractările sinodului
nexu de federatiune, pentru-ca si nbue ne pasa de falsificate de susu pana diosu. Ei adeca inainte corectu, inca i se respunde, ca se voru indrepta.
integritatea monarchiei, dbra vomu pune conditiuni de plecare si-au pusu in capu, câ in conferen- Ambi interpelantii se multiumescu. —
care ne convinu mai bine. Croaţii au perseveratu tiele dela Yien’a se tiena mortisiu, ca c o n s u - La ordine se pune referat’a comissiunei finan-
si si-au ajunsu scopulu. In acelasiu timpu ce fa- m u l u Ungariei ar’ fi totu asia de mare câ si alu tiarie: revisiunea casseloru de bani, proiectulu de
cea romanii? Cei din Ungari’a secundă mai intru Austriei, prin urmare, ca loru li s’ar’ cuveni des- bugetu pro 1876/7; relatiunea asupra unei datorie
tbte la pretensiunile ungureniloru si credea orbesce daunare celu pucinu de 6 dbca nu chiaru de 10 de 4440 fl. 35 cr. v. a.; sustienerea organismului
la t6te promissiunile vane ale acelora. Era roma­ milibne. Acesta assertiune esl unu neadeveru in- consistoriului metropolitanu; relatiunea despre unu
nii din Transilvani’a ? In locu de a persevera cu temeiatu pe calcule evreesci făurite in Pest’a. împrumuta de 50,000 fl. fundatiunei Gojdu, si alte
taria de sufletu dbmna de barbati forti, făcură unu După tbte aceste officibsele vediendu, ca n’au propuneri mai pucinu insemnate s’au resolvitu după
lucru ne mai auditu in annalile popbraloru, ei adeca potutu pacall pe austriaci, striga pe tbte tonurile, propunerile comissiunei. Cassele si manipulatiunea
cessera pressiunei, si parasindu diet’a dela Sabiiu, ca dbca vrbu se scape din conditiunea de tributari, s’au aflatu in stare buna, incatu s’a votatu recuno-
care era numai prorogata si nici-decumu dissoluta, se-si f a c a f a b r i c e si bra fabrice. Numai catu scintia protocolaria dlui Conat. Stejariu câ cassariu
alergara după umbre la diet’a din Clusiu a boieri- ele uita, ca la infiintiare de fabrice se cere sciin- si o remuneratiune de 200 fl. v. a.; br’ senatului
loru câ D. Teleki, Kembny et Consortes. Alergara tie multe, capitaluri mari si fbrte eftine, ca-ci cu epitropescu absolutoriu. Averea tuturoru fonduri-
si sasii totu acolo, de frica, precum dicea ei, câ se interesse de 10—12—15% pana-i lumea fabrice loru e la unu m i l i o n u dbue sute mii nominalu.
nu’i decule vlachii in Sabiiu si se nu ie mai spună nu vei sustienb. Fabricele nu suferu interesae mai S’au primitu si alte propuneri pentru salariu unui
dn. I P. de „Extrawurst* câ in 1863, se puseră grele de catu 5 multu 6%. altumintrea mai cu- professore dela institutulu theologicu si pedagogicu
sub protectiuuea magnatiloru tierei, câ se’i apere rendu sbu mai tardlu -si dau preste capu. Fabri­ si onorariu Direct, seminarialu. Cu aceste se fini
aceştia de „mojici"; dâra câ se nu se strice nici cele au facutu si mai făcu milionari pe cei cari au siedinti’a.
cu Belzebub nici cu Archangelii, se desbinara pro comerciulu maritimu in m a n i l e loru, bra nu pe Ultim’a siedintia a XIII din 19 Aprile sbr’a
forma in d6ue partite, de teneri si betrani asia, in cele de pre pustele Ungariei. cuprinde continuarea referatei comissiunei finantia-
catu tat’a correspundea cu Yien’a, bra fiiulu cu rie. Se votbza 600 fl. v. a. pausialu de calatorii
Pest’a. Intre conjuncturi câ aceste ce erâ se faca in affaceri şcolari; se decide a participa la sustie­
austriacii? Ei se detera capu plecatu. De altu- Sinodala arcliidfecesana gr. or. nerea organismului metropolitanu cu o tertialitate.
mentrea ei au meritatu acea lectiune pentu egois- (Capetu.) Pentru diurnele deputatiloru sinodali se decide a se
mulu si despretiulu loru, cu care s’au portatu de Iu siedinti’a a XI din 18/30 Aprile după am. imprumuta din vreunu fondu disponibilu, indatoran-
atatea-ori catra celelalte popbra ale monarchiei. s’a continuatu desbaterea asupra referatului comis- du-se consistoriulu a face colecta pentru acbsta.
Atunci pe austriaci ii păcăli tbta lumea; ei inse siunei scolarie, din care se constatbza, ca e de Se pune la ordine reportulu pentru bugetulu
in optu ani de dile s’au reculesu binisioru, si as- lipsa o aretare mai esacta a inspectoriloru despre cassei. Se defigu diurnele deputatiloru cu 3 fl. v.
tadi au sciutu a se apara, câ celu pucinu se nu numerulu copiiloru, cari au cercetata scbl’a, asemenb a. pe di si pentru caletoria 71 cr. v. a. de milu
mai ib inca si restulu de 30% asupra loru. ca referentele substituitu in 9 siedintie a referatu pe calea ferata, br’ pe osia 50 cr. de milu.
Dbra vorb’a este, ca austriacii ar’ fi insielatu aprbpe la o mie nrii scolastici, cari se ieau spre Mai mulţi deputaţi din Sibiiu si de aiuri da-
pe ungureni, prin urmare si pe celelalte popbra în­ sciintia. ruiescu diurnele spre deosebite scopuri şcolari. Pro­
călecate de aceştia. Nu ’iau insielatu, ci s’au in- La proiectulu de regulamentu pentru scblele punerea dlui Ios. Puscariu pentru instrucţiune de-
templatu altu ceva: nu a mai potutu păcăli nici populari publicatu in „Telegrafulu Romanu* nr. 28 taiata la alegere se primesce. Alui Sorescu pentru
unulu pe celalaltu. Din caus’a acbst’a ungurenii si 29 si la regulamentulu pentru institutulu theo- siedintie publice la consistoriu se respinge.
înjura de usi’a raiului si trentescu totu ce le bsa logicu si pedagogicu cum si pentru sem'nariulu Presidiulu comunica, ca fiindu obiectele acestei
inainte, Aci ne aducemu aminte de unu casu cu- „Audreanu* se primesce propunerea comissiunei a sessiuni eshaurite propune autenticarea protocbleloru