Page 18 - 1876-05

ultime pe diu’a urmat6ria prin deputaţi aflători in facutu cu nou’a impacatiune unu mare progresau; cu aceste cereale s’ar potb austienb in cursu de
Sibiiu, cea ce se si primesce. Apoi prin unu cu- a castigatu ce i-a fostu cu potintia in asemeni im- trei luni o armata de 100 mii feciori cu siese mii
ventu multiumitoriu pentru resultatele aduse in a- pregiurari, n’a cedatu nimicu din drepturile ce le-a de cai. Bani gat’a din contra nu se prea gasescu
cbsta ses8iune, dela care astbpta roduri imbucura- folositu pana acum si s’a feritu a nu-si espune intre poporulu serbescu, debrace imprumutulu, care
t6rie, Presidiulu da binecuventarea sa tuturoru si interesele sale cele mai mari unoru convulsiuni, s’a deschisu de atata tempu, nice pana astadi nu

declara sessiunea sinodale a acestui anu de în­ cari de altmintrelea s’ar fi ivitu si ar fi sdruncinatu s’a mai completatu. Diariele făcu dejâ appelluri la
cheiata. intregu creditulu statului ungurescu. Astadi, dice femei, câ se-si db salbele de galbeni spre dispuse-
La aceste Dr. Trombitasiu multiamesce in nu­ dlu Tisza a fostu lupt’a mai grea câ la 1867, tiunea guvernului.
mele sinodului presidiului, pentru intielbpt’a con­ pentru ca astadi Austri’a este tare si consolidata, De pre campulu insurrectiunei se reportbza
ducere, peutru nisuintiele s’ale la pacea si înflori­ precandu atunci erâ slaba si sdruncinata. Preste despre necontenite ciocniri intre turci si insurgenţi.
rea basericei. trei luni de dile se voru convinge inse chiaru si In 6 Maiu a avutu locu o lupta la Cliuciu, unde
Cu aceste s’a finitu sessiunea sinodale din an. cei ce combătu nou’a impacatiune, cumca Tisza si Solimu pasi’a a perdutu 400 feciori, precandu in­

1876. collegii sei au avutu dreptu si au facutu bine, ca surgenţii numai 250 morţi si raniţ. La Suhompole
îngrijirile de lupte dela inceputu, care le a- au primitu impacatiunea asiâ; precum li s’a oferitu. inca s’au luptatu insurgenţi totu in aceeaşi di sub
ratâ „Telegrafulu Romanu* s’au prefacutu intr’unu — Respunsulu ministrului s’a luatu la cnnoscintia, conducerea lui Peco Zivcoviciu si au batutu pre
corpu de iubire. Farmeculu presidiului prin trac- fora câ se se mai pună la votu cestiunea, dbca se turci cu o perdere de 700 morţi si răniţi, bra
tarea sa atragutâria, activitatea cousistoriului si ib la cunoscintia ori ba. Presiedintele camerei a dinsii au avutu numai 324 morţi si răniţi.
purtarea membriloru lui in sinodu au incantatu pre enunciatu luarea la cunoscincia a respunsului, fora După incidentulu dela Salonichi s’a incinsn
deputaţii esterni. Ei astbpta numai progresau pe se ib in considerare vocile ce se audiau iu camera, intre Parisu si Berlinu o corespondintia dbsa si se
viitoriu. — ca nu voiescu se ib actu despre unu asemene res- dice, ca Franci’a ar voi se folosbsca acbsta ocasiune,
punsu. spre a esi din politic’a de asceptare, ce a obser-
C o n f e r i n t i e l e celoru trei diplomaţi si can­ vat’o pana acum facia de desvoltarea lucruriloru in
Inaltimea S’a imp. d. a r c h i d u c e W i l h e l m ,
celari imperiali, tienute in Berlinu, s’au inchiatu. Orientu, guvernulu din Berlinu ar voi inse s’o mol-
inspectoru generalu de artileria, sosi aci cu trenu
Despre resultatulu acestoru conferinţe divergbza combsca. Cu tbte aceste inso Pranci’a a tramisu
separatu in 16 Maiu dim. la 3 bre, descalecandu
reporturile, inse dintre cate se comunica, mai a- la Salonichi pe admiralulu Jaures cu doue fregatte
la Nr. I. Pe la 6 bre visitâ casarm’a de artileria
pr6pe de adeveru aflamu aceea, ce ni se spune pancerate. Austri’a inca a tramisu fregatt’a „Ra-
si tienh essamenu teoreticu in restempu de 1 6ra.
intr’o depesia telegrafica dela Vien’a unde se dice, detzky" sub comand’a baronului Manfroni. Russi’a
După acbst’a t6te trele baterii de aici esira la
„Se spune din sorginte autenticu, ca intielegerea si Angli’a au tramisu dejâ mai înainte cate o
campu si făcură essercitiu de bateria si de divi-
dintre cele trei poteri ale Nordului s’a accentuata fregatta, Italia brasi; numai despre Germani’a nu
siune pana la 9 bre. In. S’a arehiducele ’sia es-
la Berlinu mai tare si mai complectu ca alta data. se scie ce dispositiuni va luă.
primatu deplin’a multiumire si pe la 11 bre ina-
Basea acestei intielegeri este dorinti’a de a esecuta
iute de ambdiu paraşi Brasiovulu.
in modu energicu pacificarea in fati’a nouei situa-
De pe tiermurii Somesiului intrunitu in diu’a
tiuni din Orientu si de a protege pe supusii cre­
S. G l e o r g i u 1876.
Braslovn in 5/17 Maiu 1876. ştini in Turci’a. Vederile puteriloru depuse in unu
Deşi ni s’a uritu a ne mai ocupă de pactulu. memorandu, care in intentiunea, de a face se ib I n c a u n u d o c u m e n t u l a d e s p o i a r e a p o p o ­
r u l u i d o d r e p t u l u c a r c i m a r i t u l u i d e
dualisticu, care in urm’a urmeloru s’a inchiatu de parte si celelalte poteri la politic’a comuna a ce­
3 l u n i .
nou intre fraţii de Siamu pe socotbl’a nbstra, to­ loru trei imperie, va fi comunicatu representantiloru
Din comitatulu Soln. int.
tuşi ne vedemu siliţi a mai reveni la acestu obiectu la Berlinu prin principele Gorciacoffu.
In legătură cu cele impartasite in nr. 29 alu
ingratu, si suntemu securi, ca nu acbst’a este cea Pbte fi possibilu, câ intre cele trei poteri ale
„Gazetei" sustienu si acum, ca neci legile positivo
din urma, debrace acestu pactu, chiaru si in casulu, Nordului se se fi facutu la Berlinu o asemene în­ aduse prin legislatiune, si sancţionate de Maiestate,
pan du ar’ fi se disnara urmele sale de pe faci’a pamen- ţelegere, inse alta este întrebarea, dbca Gorciacoffu neci resnectulu legiloru, neci bun’a cuviintia, neci
tului, ne-ar' tace se ne ocupamu inca septemani său chiaru Bismark se voru tienb de acbst’a înţe­ simtiulu religiosu, neci interessarea pentru morali­
întregi de dinsulu, câ de o calamitate mare, de legere, său fia-care, avendu scopuri proprie, voru tate nu suntu in stare a indupleca pre puternicii
sub care scapa in fine celu ce i-a gustatu amarele lucră intr’acolo, câ se nu se albga nimicu de tbta dilei de adi, câ se respectedie egalitatea drepturi-
fructe in cursu de unu decenniu si p6te si mai intielegerea cea buna. — loru facia cu poporulu, care pbrta sarcinele cele
grele ale tierei, si câ se’lu laşa in folosintia con-
multu. Se fimu deci scusati, dbca si asta-data re- Din Constantinopole primiramu scirea, ca ma­
tinuativa a aceloru drepturi barem, cari li s’au în­
vist’a n68tra se impedeca indata la inceputu de ca­ rele viziru Mahmud pasi’a, care este mai multu omu
cuviinţaţi inca pre tempulu sclavagiului Aproba-
lamitatea dualistica! Caus’a este, ca de vr’o dbue luni alu păcii decatu alu resbelului, a cadiutu din postulu teloru.
de dile incbce nu se mai j6ca in monarchi’a austri­ de mare viziru si in loculu seu s’a denumitu bel- Bcca o nbua dovada pentru comprobarea aser-
aca pe alta c6rda, decatu pe cea a impacatiunei dualis- 1 cosulu Hussein Avni pasi’a. Acbsta schimbare in tiuniloru d. deputatu Borlea, care in cas’a repre­
sentantiloru din Pest’a in Noembre 1875 asemenâ
tice, si asiâ vrendu nevrendu trebue se tienemu si legătură cu impregiurarea, ca armat’a turcbsca si-a
starea poporalului nostru cu a crestiniloru din Her-
noi contu de acbsta. schimbatu cortelulu generalu dela Scutari la Pod-
tiegovin’a!
Proiectulu de lege despre noulu pactu dualis­ goriti’a, face pre lume se crbdâ, ca pbrt’a ottomana
Sustienu, ca dbca acei domni: canonici, proto­
ticu nu se va presentâ camerei decatu numai la s’a pusu cu totu de adinsulu pe resbelu. Si intru popi, preuti, docenţi, notari si privaţi, cari au pri­
t6mna, inse d’ocamdata dlu Tisza s’a legatu, ca in adeveru, dbca vomu avb in vedere decursulu insur- mitu asuprasi saer’a missiune de a representa in
respuusurile sale la interpellatiunile ce i se voru rectiunei pana acum si încercările fora successu, ce adunările comitetului comitatensu interessele popo­
rului, ale basericeloru si scbleloru ar’ sacrifica nu­
adressâ, va da deslucirile necessarie referitbrie la s'au facutu pentru pacificarea ei, trebue se damu
mai ceva din tempulu, — care unii -lu petrecu in
nbu’a impacatiune. — Interpellatiunile ce i s’au locu convictiunei, ca altu mediulocu pentru resta­
ospetari’a maghiara mai bucuroşi decatu in sal’a
adressatu in acestu obiectu din partea oppositiona- bilirea păcii in Turci’a nu esiste, decatu arm’a. comitatului? cu esceptiune cuvenita — s’ar’ inte-
liloru Uermbnyi si Simonyi le cunbscemu dejâ, dbr Podgoriti’a jace tocmai la confiniele Muntene- ressa si ar’ conlucra cu voturile loru in interessulu
nu cunbscemu respunsulu dlui Tisza, datu in sie- grului, asiâ incatu guvernulu din Cettinea vedieudu causei sande: — atunci incercarile illegali asupra
dinti’a dela 11 Maiu a camerei unguresci. „Gale- ca cortelulu generalu alu armatei turcesci a venitu poporului, basericeloru si scoliloru, s’ar’ potb pre-
adeseori paralisa, si cu unulu sbu dâue voturi s’ar’
riele erau îndesate de publicu curiosu, chiaru băn­ la confiniele sale, se vede amenintiatu si se teme
potb face sierpele veninosu, nepericulosu, intocma
cile deputatiloru erau ocupate mai tare câ ori si de invasiunea turcbsca in Muntenegru. Din acbsta
câ in urm’a sulitiei S. Georgiu. — Aceste impre-
candu alta-data, grige de partita s6u coragiu op- causa guvernulu muntenegibau a tramisu pre unu giurari ar’ pretinde din partea respectiviloru repre-
positionalu se vedea pe feciele diferiteloru gruppe; senatoru la Belgradu si pe presiedintele senatului sentanti cu atatu mai mare atenţiune, debrace des­
miniştrii siedeau câ oparîti in scaunele cele roşie la Vien’a, câ se arete acolo catu de critica si pre- poiarea poporului si a basericeloru de drepturile si
si privieau cu resignatiune înaintea loru, câ si candu caria este situatiunea. esistinti’a loru, va reclama vindicta in viitoriu din
partea stranepotiloru subjugaţi asupra celoru, cari
fia-care ar’ fi ved utu strabatendu spre sine cate Din Serbi’a inca se comunica, ca noulu guvernu
astadi vietiuescu in nepăsare si in diferentismu, —
unu Brutu." Asia -ai incepe „Peşti Naplb" repor- continua cu fortificarea confinieloru do catra Turci’a in parte criticandu cu sarcasme pre cei pucini,
tulu seu despre acbsta siedintia, in care Tisza res- incatu cine vede activitatea ce se desvolta si arma- cari mai sustienu inca cu persevorantia lupt’a!
punde la interpellatiunile ce i s’au adressatu in tur’a, ce s’a adunatu la Alexinati, trebue se mar- dbr’ lasu se urmeze in interessulu istoriei si ur-
obiectulu impacatiunei si dice, ca despre decursulu turisbsca, ca reabelulu este inevitabilu. In Alexi­ matoriulu documentu, care privesce deosebi interes­
negotiatiuniloru nu pbte comunică nimica, inse spre nati si giurulu seu sunt asiedate 80 de tunuri; sulu poporului si alu basericei gr. cat. din Ciceu-
Cristuru.:
a potb judecă bine aceste cestiuni, este de ajunsu asemenea s’au redicatu baterie de a lungulu Timo-
Escellentissîme Domnule Ministru de interne!
o scurta schitiare a resultateloru. cului si a Drinei.
Despre resultatele ce le-a obtienutu miniştrii In lipsa de bani, tieranii şerbi partecipa la Comitetulu inclitului comitatu alu Solnocului
interiore in adunarea s’a publica, tienuta in Deesiu
maghiari in Vien’a nu mai facemu menţiune, pen­ imprumutulu de stătu cu bucate in natura. Din
la 1 Odobre 1875, cum apare din conclusulu aceluia
tru ca le-amu comunicatu deja cu alta ocasiune; cerculu Craguievatiului s’au tramisu guvernului s. A cu t6ta onbrea alaturatu, a decisu: ca dreptulu
inse admittemu aci unele observatiuni ale lui Tisza, 200,000 de oca porumbu, 120 de mii oca de grâu Carciraaritului de trei luni din Cic. Oristuru de aci
care dişe, ca după convicţiunea s’a, Ungari’» a si 50 mii oca de ovesu, S’a facutu socotbl’a, ca înainte se se considere de proprietatea comunei po­