Page 19 - 1876-05

litice, — prin care noi aflaudune scurtaţi si vata- si nesuportaverele imposite si contributiuni din par­ in contielegere cu invetiatorii, ce s’a inaintatu Prea
mati in drepturile nâstre, in contra susu memoratei tea statului, ne-au adusu pre toti la sapa de Iemnu, Veneratului ordenariatu Metropolitanu spre aprobare.
decisiuni, din motivele mai josu produse, prin adv. — numai singuru venitulu din carcimaritulu de trei „Foi’a scolastica* de acolo nu ne mai aduce
nostru s. B plenipotentiatu, ne permitemu cu t6ta luni — de si pucinu, dâra siguru — ne-au fostu nece una soire despre acâst’a deşi asceptarea ne
ondrea a insinua catra Escelenti’a Yâstra urma- mai remasu spre ajutoriu. — cresce dein di in di, dein momentu in momentu
toriulu Inse dupa-ce ne vediuramu asia decadiuti si cu paşi gigantici, deşi necesitatea se arata pre
R e c u r s u : miseri materialminte, câ se nu decademu si spiri- facia dein ce in ce in mai mare mâsura, dâns’a nu
1. Si înainte, si si după iobagia, dreptulu tualminte si moralminte, acela l’amu oferitu in fo- amintesce chiar’nemic’a in acâst’a privintia.
carcimaritului de trei luni au fostu asiguratu in losulu basericiloru nâstre cu acelu scopu, câ se in- Ce pâte fi caus’a? Nu se scia. Dâr’ destulu,
favorulu slusbasiloru si regulatu prin nenumerate temeiamu unu fondu pentru provederea si sustiene- ca amanarea infientiarei reuniuniloru si respective,
legi si ordinatiuni mai înalte, si anume: prin punc­ rea acelora, — sciendu totdeodată si aceea, cumca: mai antaiu aprobarea si publicarea statuteloru, va
tele regulaţive din an. 1769, priu legile dela an. ne mai a v e n d u b a s e r i c ’ a s i c a s ’ a d e r o - aduce una dauna f6rte semtibile pentru venitoriu!
1791, prin punctulu alu 7-lea art. de lege Y alu g a t i u n i , i n c a r e c u p i e t a t e r e l i g i â s a s e
Prea veneratulu ordinariatu metropolitanu gr.
legei din an. 1846/7, — prin § 31 alu patentei p o t e m u i m p l o r a p r e i n a l t u l u a j u t o r i u s i cath. de Alb’a Iuli’a cu Esc. Sa Pr. Sânt. Metro-
urbariale dto 20 Iuniu 1854, — totu asia mai în­ d a r u , n u v o m u p o t â a s c e p t a n i c i c o n s o ­ politu in frunte, sciendu prea bene, ca numai aceste
colo prin ord. guvernului reg. de Transilvani’a sub l a r e s i n i c i a j u t o r i u d e l a D u m n e d i e u i n
suntu salvatorii invetiatoriloru din miser’a stare
ni. 26,461 ex 1862. Asemene si prin decisiunile n e c a s u r i l e c e n e a p a s a ! —
presenta si redicarea loru in tâta privinti’a va face,
aduse in sensulu legiloru, de comitetulu comitatensu Dreptu aceea: din respectulu sustienerii sim- dispusetiunile necesarie, câ indata după aprobarea
in acestu obiectu; — dâra ni s’a asiguratu acestu tiului de pietate ai religiosu, care este fondamen- statuteloru si pubiicarea loru se se si pună totulu
dreptu mai apriatu prin liber’a ndstra folosire de tulu prosperarei binelui omenimei intregi, si totu- in lucrare: reuniunea generale si cele cercuali, dâr’
pana aci a dreptului de carciumaritu, respective a deodata si a statului, cu profunda umilintia ne ro- catu ar’ fi posibile mai iute.
venitului incursu din acela, avendu de base nenu­ gamu de Escelenti’a Y6stra, se Ye induraţi a nul-
merate legi si ordinatiuni mai susu citate, precum lifica decisiunea ingraunatâria, mai susu desu amintita, Catu de departe inainte pre calea acest’a, pre
si usulu legalu de pana aci. — si pre noi a ne repune si sustienâ in esercitarea carea noi nece nu amu inceput’o, suntu invetiatorii
gr.-or. dein dieces’a Aradului, cu marele interesa-
Prin urmare, din cele mai susu citate Ye veţi dreptului carcimaritului de trei luni si pana candu
toriu in acesta causa santa Y. Babesiu.
convinge pe deplinu Escelenti’a Yâstra, cumca de legislatiunea in obiectulu acesta ar’ face dispuse-
Cetâsca ori si cene in numerulu 39 dein „ A l -
acestu dreptu usitatu, — conformu legiloru tierei, tiunile necessarie, — totu-odata a d i s p u n e , c â
bin’a* de curundu aparatu, art.: A d u n ă r i l e
comitetulu comitatensu a fostu incompetentu pre o f f i c i o l a t e l e subordinate se r e s p e c t e d i e le­
noi a ne despoia, si cumca o procedura câ acâsta gile tierei si ale statului, si se incetedie de aci n â s t r e n a ţ i o n a l i si se va convinge despre
progresulu, ce l’au facutu si Tu face pre di ce
in unu stătu constitutionalu nu se p6te considera inainte a ne infesta si scurta in drepturile nâstre
de alta, decatu de violarea cea mai apriata a legi­ legali. —■ merge respectiv’a corporatiune. Acest’a se pâte si
loru vigente, — dâr’ a In numele coloniloru liberaţi din Ciceu Cristuru. la noi! !
2. Amintit’a decisiune, pentru noi cu atata G a b r i e l e M â n u m/p., Cultur’a tieranului nostru e inca in fasia. Se
e mai violenta — si ingraunatâria, cu catu se vede, advocatu si representante alu comitet, va potâ acest’a efeptui mai curundu prein alte me-
ca motivarea aceleia e absolute nefundata si injusta, camitatensu. diulâce de catu prein s c o l u t i ’ a p o p o r a l e ? Prein
care impregiurare ne vatama pre adencu, ca-ci din sc61a si numai prein scola! Se intielege apoi, ca
Cu provocare la recursulu din nr. 24 alu acest’a trebue sesi aiba, pre langa multele trebuin-
cele premise ne-amu convinsu, cumca comissiunea
„Gazetei* in contra impositului de 30,000 fi. Ye tiâse, in loculu prirau si iuvetiatoriu provediutu cu
permanenta comitatensa si si comitetulu comitatensu
făcu totu-deodata cunoscutu, d.Redaetoru, ca: Esc. armele de lipsa si pretense. Nu cu tunuri de Iemnu,
-neci ca au consideratu actele si documintele refe- S’a d. ministru de interne cu inalt’a resolutiune de
ritorie la acestu obiectu, basate pe dreptate legala, ci cu de ale lui Ucatius si Krupp.
s. nr. 12.825 — 1876 din motivele recursului, si
ci au decisu in cestiunea subversanta numai după altele, a suspinsu esecutarea si incassarea impositu­ Scimu cu totii apoi, câ la ce gradu de cul­
informatiunea — si propunerea unoru individi, con­ tura si cunoscientia de chiamarea nâstra suntemu
lui decretatu, relegandu pertractarea meritâria asu­
duşi si de acelu propusu, câ prin acesta violare a pra acestei cause pentru comitatulu nou după aron­ cea mai mare parte dein invetiatori.
legei, se aduca in compromisiune chiaru si pre Reuniunile, puse in peciâre odata si la noi,
dare, care va avâ a se pronuncia asupra aceleia. —
comitetulu comitatensu. îndreptate pre calea cea adevărata si prein nea-
B r u t u s.
Cumca decisiunea comitetului comitatensu e dormitulu interessu si zelu a fia cărei persone, ce
illegala, si cumca n’a consideratu actele si docu­ o atinge ... ne voru aduce acolo, câ se ne scimu
mintele, cari ne-au asiguratu pre noi in liber’a O h a b ’ a f a g a r a s i a n a 10 Maiu 1876, mai bene si mai cu scumpetate impleni missiunea.
folosire a crasimaritului de trei luni, lamuritu se . . . Curagiu si la lucru! . . . Detorinti’a Numai vulgulu luminatu de adiunsu va potâ
potâ vede din dechiaratiunea nâstra, aci su C cu fi unu fundamentu solidu si securu a pretiuitei
nâstra acum, cându atatea elemente s’au corjuratu
tâta on6rea alaturata, care s’a luatu la anulu 1863 asupr’a vietiei nostre naţionali, e câ se ne prega- nâstre naţiune. Deusulu va dâ dein sinulu său,
Ianuariu 31 înaintea Judelui supr. adm. comitatensu timu după potintia, se ne armamu deplenu in tote după ce i se voru deschide ochii, individi destui
— care dechiaratiune in totu anulu de atunci in- direptiunile, câ candu va sunâ semnalulu se-ne pentru cele lalte clase: superiore si de mediulocu
câce — s’a reinoitu prin judele cercualu concer- meseriaşi; er’ ce se tiene insusi de sene va profită
afle preparaţi de adiunsu spre a-le potâ, celu pu­
nente, si care aşişderea s’a aprobatu fora neci una cinu, contrastă. Sene inarmamu cu arm’a culturei de ori ce impregiurare a vietiei, va sci odata a es-
contradicere prin oficiolatulu comitatului, — prin bene intielâsa, carea ne vâ procură si sustienâ re- ploatâ si densulu totulu cu folosu.
vice-comile’e, totu asia si prin comitetulu cottensu. spectu si onâre, precum si esistentia prospera, câ Câ se se pâta lumina poporulu dâra, trebuescu
Asia pre baaea mai susu alutaratei dechiaratiuni, invetiatori luminaţi. Si ore ce ar’ potâ intre im-
si la alte popâra p6te mai pucinu numerose de
crasimaritulu de trei luni anuatim tot-deuna l’am catu noi. — pregiurarile presente face dein atatea diversităţi
datu si oferitu de fondu basericescu-basericiloru de invetiatori, mai curundu, unu Ce, totuşi mai
Potemu judecă unulu fia care atat’a, câ dâca
locale, rom. catbolica, si cea greco-catholica. — armoniosu in catuv’a, de catu reuniunile?
Spre adeverulu asertiunei acesteia p6te servi de dein nesuficient’a interesare a nâstra vomu cadă cu Prein reuniuni invetiatorii se voru mai des-
totulu prada strainiloru neinduratori, ce vreau intru
documentu estrasulu autenticu din raţiunile base- cepta si perfectionâ catu de pucinu, voru fi impinsi
ricesci sub D cu tâta onârea aclusu, din care apri­ unu momentu disparerea stelei nostre de pre ori- a face mai multu pentru scâla si adeca pentru
sonulu lumei, securu ca nu vomu fi ou rosiu in
atu se dovedesce, cumca incependu dela an. 1863 poporu, se voru convinge, ca mai au lipsa de sci-
pena la finea anului 1874, venitulu carcimaritului man’a copilului, ci siorece in ghiarele mitiei. A- entia si câ atari se voru pune mai seriosu pre
tunci nu amu fi alt’a de catu unu omu pre patulu
de trei luni in totu anulu a incursu in cass’a studiu; âr’ atunci 3—4 foi pedagogice s. a. nu
doreriloru crâncene, in decursulu a mai multoru
respectiveloru baserici, si neci candu in lad’a co­ voru mai vegetâ.
munala. — ani, unu sclavu cu catenele sierbitutiei pre bracia,
despoliatu de ori ce bene. — Nu mai sufere dâra nece o indoiâla, cumcâ,
E dreptu, ca judele cercualu actualu mai in dâca fora panea de tâte dilele ni-e cu neputintia
Dâr de catu aceste mai bene m6rte momen­
totu anulu au tentatu a ne despoia de folosirea a trai, nu mai pucinu folositorie ne voru fi aceste
acestui dreptu, dâr’ totu-deauna ne a successu pana tana, inse gloriâsa in casu de estrema necessitate.... reuniuni loru si Romaniloru preste totu una pane
aci sub scutulu si cu ajutoriulu legei a ne apara Petrunsu pana in adunculu animei de aceste mai dulce si pre lângă acest’a unu nutrementu
si salva acestu dreptu unicu, ce l’amu mai avutu. semtiemente ponderâse mi-am luatu libertatea a-mi spiritualu continuu, fora care nu insemneza a trai.
redica debitâ-mi voce si a atrage atenţiunea P r e a
In anulu curinte inca s’au facutu asemene în­ Dorimu dâra cu neastemperu confirmarea sta­
cercări si de aci a urmatu, cumca cu delaturarea d e m n e l o r u a u t o r i t a t i competente in causa tuteloru si punerea loru in lucrare catu mai curundu,
asupr’a urmatorieloru lucruri ne mai amanavere nece
determinatiuniloru §-lui 120 capu YIII a art. de ca-ce una unica di de intardiare inca e o pierdere
lege XYIII din an. 1871. On. comitetu comita- pre unu momentu. irreparabile si pentru acest’a vomu avâ de a re-
Inca in ver’a trecuta pre la finea luiAugustu
tenssu, in urm’a unoru informatiuni si propuneri spunde venitoriului si chiaru lui D-dieu.
s’a tienutu unu cursu de catev’a dile, asia dicundu
false, voiesce a ne lipsi de venitulu in partene a- Se ne desceptamu si in acâst’a privintia, celu
siguratu prin §-lu 108 si acela alu numera intre suplimentariu, cu invetiatorii dein Archidieces’a
nâstra gr.-cat. de Alb’a-Iuli’a, in Blasiu. Scopulu pucinu in or’a a unsprediecea!!
venitele prescrise in § lu 104.
principale a fostu intr’oducerea in calcularea cu Unu i n v e t i a t o r i u .
Escel. Yâstra D. Ministru de interne! mesurile metrice.
Abia pâte se esiste in părţile marelui prin- Intre alte lucruri, de mare însemnătate pentru
cipatu alu Transilvaniei alta comuna asemenea de- noi invetiatorii in specia si pentru romanime in JLegea de comercin.
cadiuta si misera, câ si chiaru a n6stra, pentru-ca genere, domnii profesori dela institutulu preparan- (Urmare).
deoparte grandin’a in mai mulţi ani ne-a sdrobitu diale de acolo si cu cei dela scâlele normale, con-
si nimicitu t6te seminaturile si nutretiele, asia, in- vingundu-se despre nemarginit’a insemnatate si § 446. Candu sum’a avansului nu se va
catu in urm’a scumpete! de bucate si si lips’a de nemesuratulu folosu a-lu reuniuniloru invetiatoresci, plaţi la scadenti.a, atunci possessorele warrantului
nutretiu, ce au dominatu pre aici in anii trecuti, ce durere, nece pana acum nu s’au mai organisatu, va fi obligatu a statuă acâsta circumstantia la pri-
câ se nu peri mu de fâme, ne-amu despoiatu de au luatu iniciativ’a intru infientiarea loru si in mulu indosatore printr’unu actu de protestu sub
vite si de t6ta averea, ce amu mai avutu, — âra archidieces’a nostra si spre scopulu acest’a s’a fostu sancţiune de a perde dreptulu seu de regressu.
de alta parte pre langa aceste lpyituri, imensele, si elaboratu unu proiectu de statute, prein densii In privinti’a tempului si a formei acestui actu