Page 2 - 1876-05

suntemu mai înclinaţi a crede, ca primulu ministru In urm’a acdst’a guvernulu turcescu a dechiaratu, impertinenţi, neruşinaţi, cumii ăi dice pe slavonesce,
maghiaru n’a facutu alta cu anuntiarea acestui e- ca renuncia la ide’a de ofensiva si-si aduna truppe o b r a z n i c i . ’Mi aducu aminte, ca „Gazet’a Trans.*
venimentu funestu, decatu a constatatu starea ade- la Scutari numai spre scopulu defensivei. In de- nici-odata nu a vorbitu in fav6rea trecerei romani­
verata a situatiunei financiari in Ungari’a. Cu pesi’a acdst’a, ce guvernulu turcescu a adressat’o loru de preste Carpati in Romani’a si ca la mai
asemeni cuvinte, cari sgudue din temelie creditulu catra representantii coloru trei poteri coaliate se multe ocasiuni a mustratu in cuvente tari pe aceia,
statului, nu se p6te jocâ unu ministru presiedinte. dice, deşi nu tocmai directu, ca ar fi bine, ddca i cari -si parasescu patri’a loru natala. Căuşele nu
Ele trebue se fia adeverate si trebue se fiâ consta­ s’ar da Turciei unu ajutoriu directu intru sugru­ le-a spusu, ddra ele suntu pe .acia, ori-cine le p6te
tatu si aceea, ca catastrofa nu se mai pdte evită. marea revolutiunei si asia face o fina alusiune la vedd. Ddra totu asia este adeveratu, ca Romani’a
— Yomu mai vedd. servitielc, ce Russi’a le-a datu Austriei in 1849, are trebuintia mare celu pucinu inca de 100,000
Mai înainte de ce vomu fi inse in stare a spre a suprime revolutiunea ungurdsca. de romani de preste Carpati, cari că si in trec
comunică vre unu resultatu positivu in acestu re- Din Serbi’a se comunica, ca duoi cetatiani de se se impartia in diverse regiuni a le tierei, 'pre­
spectu, trebue se ne restringemu la simpl’a înre­ acolo au donatu 210 mii floreni spre scopuri de cum este impartita alta suta si mai bine d»/a mii
gistrare a scririloru si reporturiloru diferite, relative resbelu, si ca chiaru si femeile ’si dondza orna­ pe sub pdlele muntiloru, pe Ialomiti’a pana -j Du­
a
la stadiulu actualu alu negotiatiuniloru. O depesia mentele spre acestu. scopu. năre, in Romani’a mica si in Moldov’a. P/ unde
6
telegrafica dela Yien’a spune, ca in decursulu sep- ■ 8--------:----- se mai dd Transilvani’a si Ungari’a României inca
?
temanei trecute nu s’a tienutu nice o conferintia ie.eoti uiu io &>-n Duoc ,M*ixfg#Mu 100 de mii romani curaţi, candu nu ,jungu nici
sub presiedinti’a Domnitoriului, ci din contra s’au Răcoresc! 17/29 Aprile. (Fa bine si acolo, si candu acele tieri cu pucinu iua tu popu­
tienutu conferintie intre miniştrii maghiari si au- astdpta reu). Pe candu chronicarii dilei aduna si late mai desu decatu parte mare a României?
striaci, cari inse n’au dusu la nice unu resultatu. publica scirile mai multu efemere din presentu; Lips’a de numeru mai mare ; l elementului
• A u ■ j
Miniştrii presiedinti de ambele parti au însărcinarea pre candu drnenii politicei aldrga intre dealulu mi­ romanescu a fostu simtita totu-dea una d romani
e
de a informă pre Domnitoriu necontenitu despre tropoliei si intre bulevardulu academiei in susu si nici-odata inse că tocma m dilele n6atre. Cu atatu
decursulu negotiatiuniloru. Totu prin depesia tele­ in diosu că se asculte, colo desbaterile din camera, mai amaru trebue se dâra pe ori I e romanu ade­
C
grafica se anuDcia, ca impacatiuneu nu se va potd din c6ce ale senatului, eu me voiu ocupa de una veratu persecutiunea pornita de nou din partea u-
inchiâ, si pentru aceea cabinetulu lui Tisza va fi cestiune ce trebue se interessedie pe toti romanii nora mai aleşi aici in capitala in contra „ungure-
necesitatu a-si cere de nou demissiunea. din tdte provinciile locuite de acestu poporu. Yrdu niloru* sub unu pretestu prea, de nimicu.
O epistola din Pest’a, publicata in diurnalulu se dicu: despre simpathiile si antipathiile ce do­ Ati observatu si DY., c in sessiunea de asta-
a
officiosu „Correspondinti’a provinciale* din Vien’a mina intre romanii din diverse provincii si diverse drna a camerei intre alte argumente, cu care fU
scrie intre altele, ca in Budapest’a sa’u formatu classe a le poporului. A sositu tempulu — ddca combatutu fostulu miniştrii Titu Maiorescu, unii
trei fracţiuni cu diferite aspîratiuni, si âuume unii, cuinuva nu a si trecutu — că se ne tragemu in deputaţi ei plesniră in far j j ]ip ' d impamen-
4 a g S a e
asiâ nnmitii separatişti, voiescu, că Tisza se-si dd acdsta materia delicata unu computu exactu unii tenire (indigenatu). Departe de mine, că se aparu
demissiunea, ddca nu va fi in stare a esoperă mai cu alţii. . activitatea ministeriala a lui Titu Maiorescu, ci
mari concessiuni, alţii din contra ceru, că impaca- Precum este adeveru cunoscutu de t6ta lumea, tocma din contra, de ar’ fi stătu in poterea mea
tiunea se se încheie si numai .pre basea concessiu- ca slavii bulgari si slavii şerbi nu simpathisddia m’asiu fi lungitu in calea sa catra foteliulu de mi­
niloru esoperate pana acum; in fine alţii, si anume unii cu alţii, ca maghiarii din Ungari’a -si bătu nistru inca si atunţji, candu asiu fi sciutu bine, ca
membrii fideli ai vechiei partite deakiane pretindu, jocu de cei din Transilvani’a, ca slavii poloni si densulu se va ale,ga celu mai bunu din toti mini-
că darea de consumu se fia comuna si apoi pe slavii ruteni se urescu din sufletu si traiescu in strii de instrucţiune publica din Europ’a; asiu fi
*
basea acdst’a se se faca nou’a impacatiune. Spre discordia secularia, ca germanii din Bavari’a nu facut’o acdsta din cause grave. De aici inse nu ur~
acestu scopn vechi’a partita deakiana va esi din potu se sufere pe germanii prussaci, intocma este mddia, ca cuWui deputatu ei este permisu a se
castrele guvernului actualu, se va aliâ cu opositiu- de adeveratu, ca romanii din Moldov’a nu au sim- folosi de mi.diulbce cu totulu neleale in contra ad-
... . i, ■
nea conservativiloru si va formă unu nou cabinetu pathia catra romanii din Ardealu, dra romanii din versariului i eu, nici a propaga in gur’a mare opi-
in frunte cu Senbyey, Bitto, Szlâvi. Munteni’a urescu pe ardeleni, dra candu ii audi niuni absurde si ridicole despre romanii de preste
O telegrama dela 1. Maiu ni aduse scirea pronuntiandu cuventele „fraţii transilvăneni*, _ Carpati, spre a irrita de nou spiritele in contra
U
tocmai candu incepussemu a nu mai avă nice o pare mai multu, ca o dicu in sila, sdu in ironia loru, pentru că mai la urma se-mi dsa dn. direc-
sperantia, ca adeca miniştrii maghiari si-au pre- decatu in adinsu si din vreo convicţiune. Acdsta toru N. N. cu dn. literatu X. Y. si, se pretenda,
1*11 r ' “] ** »iiTli tu • ■ / 7i i '
sentatu inca Sambeta ultimatulu in manile Domni­ regula o asiu potd illustra cu sute de exemple, in- că toti ungurenii se fia daţi preste hotaru, precum
toriului, care apoi Domiueca l’a comunicatu cu mi- cependu tocma dela Georgie Lazaru sdu si inainte pretendea inainte cu cativa ani si cei dela „Trom­
nisteriulu austriacu. Prin urmare se crede, ca de elu, si venindu pana incdce la casulu lui Titu peta Carpatiloru* sub alte proteste de propaganda,
impacatiunea va fi deja pana astadi fapta împli­ Maiorescu din drn’a trecuta. Ddra unde incape unu de „missionari* asia si pe din colo. Si ce rele au
nita. — : ' volumu . collectiune de exemple in cadrulu unei con- facutu acestei tieri romanii „ungureni,* pentru că
l
Inregistramu deci si acdst’a scire asiâ, precum versatiuni pe / de dra? Eu nu asiu cutedia se se fia tractati in modu asia brutale? Candu vreo­
i
o primiramu, fora a o mai comentă, ca-ci adi, mane affirmu, ca acea ura ar’ fi naturala, catu mai ver- dată aceşti romani au Yenitu că se id fetele boie-
va trebui se primimu reporturi mai positive despre tosu effectulu educatiunei si alu unoru traditiuni riloru si, cu acele averile loru spfe a le dilapida si
starea lucruriloru. — Totu acdsta telegrama ne mai multu fabuldse decatu istorice, dra in catu ar’ a repune familii intregi? Candu romanii ardeleni
; ' ■ f
mai aduce si alta scire noua, si anume ne spune, fi totuşi naturala, apoi te-ai potd remasi pe 90 ca­ că emigranţi politici au cerutu si luatu subventiuni
ca in 9. Maiu Maiestatea Sa imperatorele austriacu, tra 100, ca ea provine din amestecarea sângelui dela tidra că grecii, că polonii, că maghiarii?
insocitu de contele Andrâs&y, va merge la Berlinu, romanescu cu altulu strainu, sdu ca individii la Candu au formatu ei pre territoriulu romanescu
unde va veni si imparatorele russescu ,cu cancela- cari se manifesta ur’a catra romanii de preste Car- bande revolutionarie câ grecii si că bulgarii? Li se
riulu seu spre a se intielege despre caus'a orientale. pati, suntu totu nisce venetici de preste Dunăre scotu ochii la t6te ocasiunile cu anulu 1867/8.
Insurrectiunea in provinciele turcesci face pro- sdu si de preste Prutu, ori chiaru din Asi’a, inca Asia este, atunci cativa teneri lipsiţi cu totulu de
gresse totu mai mari. Bosnia se afla acum, după si turci, tatari, arabi, persiani, tocma si evrei bo­ ori-ce esperientia au. cadiutu in curs’a pusa loru si
ce s’a rescolatu si poporatiunea catolica din cerculu tezaţi si apoi româniţi. Este lucru celu mai firescu la asia numiţii „Roşii* do catra d. de B i s m a r k ,
Travnicu, in deplina activitate si se observa in t6te că individi si familii de origine asia de problema­ cu scopu de a da de lucru Austriei. Adeca acelu
mişcările insurgentiloru o unitate in aceea, de a tica se urasca din sufletu pe romanii ardeleni sdu barbatu de stătu se folosise de aceasi manopera,
pune man’a pe Seraievo) capital’a Bosniei. — banatieni, cari satui si amariti pana in rinichi de de care s’a folositu si Napoleonu III in an. 1859,
0 scire telegrafica a diariului „Pester Lloyd* persecutiunile străine suferite in patri’a loru, vinu candu a comissu lui Alexandru Ioanu I că se intre
dice ca in ciocnirea dela Grahova insurgenţii avura aici că se desfasiura stindartulu românismului si se r OM »M nesmintitu cu dste in Transilvani’a. De candu lu-
. i J v i- ■
I.i / * ■»•
1
r> . l’
■> * • » i • ' 3 Ct
deja optu tunuri, pre cari le-ar fi capetatu, dela strige in gur’a mare, ca acdsta tidra trebue se fia mea, dmenii si mai alesu tenerimea au cadiutu si
Serbi’a trecu necurmaţii bande armate in Bosni’a, si se remaua in veci romandsca proprietate numai va mai cadă in asemenea curse; ddra pentru errori
cari apoi om6ra, ardu si devrsteza. In tempulu a romaniloru, dra cei cari nu simtu romanesce, ci ale catoruva individi numai nisce barbari voru sta
din urma, cam in cursu d,e vr’o doue-spre-diecc „strainesce,* se se intdrca de unde au vonitu. Se se pedepsdsca populatiuni sdu classe intregi de
dile s’au prefacutu in cenuşia vr’o 136 de sate. intielege usioru, ca unu limbagiu că acesta vdtama 6meni. Are dreptate dn. Boierescu, candu dice ar-
Insurgenţii urmdza esemplulu lui Rostopcinu, si de m6rte in drdpt’a si in stang’a, va mai vetama deleniloru: Nu ve amestecaţi in afacerile ndstre
voiescu se nu lase se esiste nimicu, ce ar potd se si pe viitoriu totu asemenea. Totu asemenea inse politice, pe care nu le cun6sceti, si nu ne faceţi
fia turciloru de folosu. revălta si pe romanii' de preste Carpati, candu -si de ura cu gubernulu tierei, din care Veniţi, ca nu
Turci’a a conchiamatu la arme pre toti mo- audu dela aceiaşi străini immigrati: „Nu taci un- sciţi ce faceţi. Vedetî-ve fia-care de vocatiunea
hamedanii, cari sunt numai capaci de a portă arme, gurene veneticul Afla Ga aici eşti in tidr’a n d s - vdstra, si atunci sunteti bine veniţi. — Este inse
si a voitu se pedepsdsca pe Muntenegru pentru ca t r a . “ Pre catu limbagiulu romaniloru transcarpa­ adeverata insulta, candu deputaţi si professori de­
a partecipatu la rescdla cu vro siepte mii de feciori tini numiţi aici in batjocura „Ungureni* este in clara de strainu pe Titu Boierescu, alu cărui pă­
bine armaţi, inse poterile europene au intervenitu âsemeheâ ca'&uri lipăitu de dri-ce tactu ai pniddhtia rinte fusese chiamatu aici că professoru inainte de
si au opritu pe Turci’a de a atacă Muntenegrulu a tierei, pe atata străinii vdnîti de preste Dunăre, acdsta CU 40 de ani, adeCâ in â. 1836 si a cărui
si prin acdst’a a provocă la resbelu si pe Serbi’a. din Russi’a si din Asi'a suntu in aceleaşi caşuri mama a’â trasu totu de aici, din fâmili’â Popasu,