Page 20 - 1876-05

de protestu se voru aplică dispositiunile legei cam­ in beneficiulu adoratei artiste, care va debutâ in misse. Intru aceea insurrectiunea cresce si se es-
biale. rol’a principale. tinde pe di ce merge mai multu.
§ 447. Candu plat’a nu se va fi effectuatu ** ( B a l u l u r o m a n u d i n V i e n ’ a ) . Domnii In B u l g a r i ’ a diu cetatile Slatic’a si Tatar-
in tenninu de 3 dila după scadentia, atunci posses- colectanti pentru balulu romauu din Yien’a suntu Bazardzik fura gonite garnisănele turce si insur­
sorele dreptului de gagiu va fi autorisatu a ecsige rogati a ni tramite călele de colecte, fia cu ori ce genţii luara carm’a, incependu a formă legiuni. —
ecsecutarea vendiarei publice a marfei depuse prin successu, că se potemu dă ratiociniulu publicu cu Turci vro 70 trecură la insurgenţi facundu causa
interventiunea unei peraâne autorisate la acdsta, finea lunei curente. Y i e n ’ a in I I Maiu 1876. comuna. —
cerendu totu-odata plat’a creantiei sale din produ- Pentru comitetu: Presiedintele Dr. S t i h h i m. p.,
sulu vendiarei. Acelaşi dreptu va avă si primulu Seeretariulu 0. T i l e a m. p. —
indosante, facia cu possesaorele cedulei, candu war- — (Focuri) totu se mai ivescu. In Bistritia „âlbinâ“
rantulu a ajunsu in possessiunea sa. la 2 Maiu săr’a arse una strata la.turale si privi­ Institutu de creditu si economii
Possessorele warrantului, fiindu pe deplinu sa- tori alergara la locu, inse cu manele găle, prscandu
tisfacutu, va fi obligatu a restitui warrantulu in fia-cine se -si tiena de detoria la focuri a duce cu In Slliliu.
primirea magazinului publicu. Excedentulu din su- sene unu vasu cu apa de stinsu său altu instru-
Conformu conclusului adunării generale din
m’a de vendiare se cuvene possessorelui cedulei; mentu de ajutatu la curmarea furiei focului. In 28 Martiu a. c. Nr. III. 3. a actionariloru socie­
âr’ candu nu se va sci unde se afla, atunci exce­ năptea din 4 spre 5 Maiu dr’ dearsera 2 case in tăţii nâstre, alu treilea cuponu dela 1 Iuliu 1876
dentulu, ce se va cuveni lui, se va depune la tri- strat’a S. Sangeorgiu, si numai derimarea unei case alu actiuniloru institutului nostru se va rescuinperâ
bunalu. impedecâ latirea focului. — In Ciucu ardu pădu­ dela numit’a dî in colo la cass’a institutului nostru
Candu produsulu vendiarei nu va fi de ajunsu rile de vro 3 sept. Hargita Muntele fii aprinsu in Sibiiu
spre acoperirea sumei avansate asupr’a warrantului; in vro 15 locuri. —
atunci se va anota plat’a parţiala pe warrantu si — (Prelegeri). In tăte comunele districtului cu *=■- 9.
warrantulu se va restitui possessorelui lui. Bistritiei se tienura prelegeri pentru economi’a de Cuponii suntu a se predă pre langa consem­
§ 448. Possessorele warrontului, candu nu va campu in restempu de 7 luni, si acăsta o practica nare in ordine numerica.
primi din mărfurile depuse pe deplinu, cea ce are saaii si in alte locuri, instruindu poporulu si atra- S i b i i u , 13 Maiu 1876. 1—3
se primâsca, va avă — pana la concurenti’a sumei gundui atenţiunea la diverse folâse si progresse cu
neacoperite — dreptulu de regresu in contra indo- poteri unificate. Invetiatorii romani inca au obli­ Direcţiunea.
satoriloru; ăr’ in privinti’a acestui dreptu se voru gaţiune in conscientia a tienă prin comune pe rondu
aplica dispositiunile legei cambiale. asemeni prelegeri publice economico-agronomice si
industriari spre inaintare intru tăte raţionale. —
Terminulu pentru luarea regressului se va so­ Depuneri
Reuniunile si prelegerile publice ne voru salva si
coti din diu'a, candu s’a effectuatu vendiarea pu­
blica. Dreptulu de regresau se stinge iirse, dâca viitoriulu naţionale. — . de capitale spre fraptitlcare
possessorele warrantului, in terminu de 3 dile dela — ( E x p o s i t i u n e a ) universala din F i Ia­ se primescu la institutulu subsemnatul
ridicarea protestului, nu va cere vendiarea marfu- dei f i ’ a in Americ’a nordica, se deschise in 10 Maiu a) pre langa anunciarea redicarii in sensulu
riloru depuse. cu tăta pomp’a in faci’a unei enorme mulţime de statuteloru cu 6°/ interesse;
ămeni adunate din tăta lumea. 0
§ 449. Candu mărfurile depositate pe unu b) sub conditiune de a se anunciâ institutului
terminu ficsu nu se voru redica după trecerea ace­ — ( S o c i e t a t e a P e t r u M a i o r u ) din Pes- redicarea depunerii la trei luni înainte cu 6y / .
0
0
2
stui terminu, său candu mărfurile depuse pe tempu t’a mai arangiâ si pe 16 Maiu sied. publica cu c) sub conditiune de a se anunciă institutului
necertu nu se voru scdte in decursu de unu anu programu de 10 piese alese si parte mare naţio­
0
aocotitu dela depositare, său candu mărfurile depuse nali. Laboriăsa societate, onăre membriloru ei! redicarea depunerii la siese luni înainte cu 7°/
interesse.
suntu amenintiate de stricatiune in aaelu intervalu 1
■ *■ •' î h i j ' * .fi '■"> y1* • • • ;• • î^* Cu privire la conditiunile b) si c) deponentulu
:
de tempu, pe care suntu depuse, atunci magazinulu (JiSSIlIfogft'iifia.) A esitu de subtu ti-
publice, după unu avisu prealabilu catra deponentu, pariu in Brasiovu tipogr. Rămer si Kamner, 1876, are a se dechiarâ in diu’a depunerii, ca-ci altu-cumu
va potâ ecsecutâ vendiare publica a marfuriloru „GRAMATICA LATINA teoretico-practica* cu vo- inlocarea se va privi că urmata sub conditiunea a).
prin interventiunea unei pers6ne autorisate, si va cabulariu latino romanu, rom. latinu si de nume Intereasele incepu cu diu’a, care urmăza după
potă se oprdsca creanti’a sa din produsulu de ven­ proprie, |»ai*tea Iff, Formele neregulate pen­ diu’a depunerii, si incăta cu diu’a premergatăria
diare. tru classea II gimnasiale, de d. Ion Cornelii! Tacitu, diîei, in care se redica depunerea cu acelu adausu
Acea parte din produsulu de vendiare, care prof. in gimn. romanu gr. or. din Brasiovu, I edi- inse, ca numai dela acele capitale se dau interesse,
cari stau depuse la institutu celu pucinu 15 dile.
trece preste creanti’a magazinului publicu, se va tiune; pretiulu 1 fi. val. a. exempl. (2A franci).
liberă possessorului warrantului, ăr’ ce va excede Dela 10 exempl. unulu se da gratuitu, dela 50: La dorinti’a deponentului se potu stabili in
preste acăst’a, se va predă deponentului său suc- 7, dela 100: 20. Partea I redusa la acelasiu pretiu diu’a depunerii capitalului si conditiuni speciali de
cessorelui seu legalu. se da cu acelesi conditiuni. esolvire, cari se insămna apoi in libelu si in cartea
Candu nu se va sci unde se afla possessorele Comandele se făcu deadreptulu la d. Auctore, depunoriloru institutului. In atare casu restituirea
cedulei, său candu possessorele warrantului nu va care si a cast'gatu unu mare meritu cu modulu depunerii urmăza după aceste modalitati speciali. —
fi cunoscutu, atunci partea cuviintidsa loru din pro­ celu practicu si usiuratoriu alu compunerii acestui Depunerile tramise prin posta pre lenga co­
dusulu de vendiare se va depune la tribunalu. opu metodicu. — municarea adressei deponentului se resolvu totu-
§ 450. Creditorii unui possessore de cedule deauna in diu’a primirei.
său de warrante nu voru potă nece secuestra nece Asemene se potu effectul prin posta anuntiari
8csecutâ mărfurile depuse in magazinulu publicu. Mai E&Otl. D e l e g a t i u n i l e s’au deschisu si redicari de capitale.
Dăr’ insasi cedul’a si insusi warrantulu se potu in 15 1. c. in B Pest’a. Delegatiunea austriaca S a b i i u , 4 Maiu 1876.
secuestră si ecsecutâ. alese pe Rechbauer, cea ungara pe Szlavy de pre-
§ 451. In casu de perire său de vatemarea siedenti. Regimulu a presintatu preliminariulu bu­ „ALBIN’A“
marfuriloru depuse in magazinulu publicu, posses­ getului pro 1877, cerendu intre altele si credite Institutu de creditu si de economii
sorele cedulei precum ei possessorele warrantului suplementarie pentru subventiunea refugiatiloru din 2—4 in SiMiu.
voru potă reclamă, in privinti’a sumei cu care fu­ Bosni’a si Hertiegovin’a. —
seseră mărfurile asigurate, aceleaşi drepturi pe cari Din Bu cur esc i se anuntia d i s s o l v e r e a
le aveau in privinti’a marfuriloru depuse. c a m e r e i d e p u t a ţ i l o r u . Senatulu s’a proro- •r Cas’a
§ 452. Iu privinti’a amortisarei unei cedule gatu. Alegerile năue pentru camera se voru face din strat’a năua cu nru 157 e de vendiare din
său unui warrantu perdutu se voru aplică disposi­ pe la finitulu lui Maiu. — i mana libera. Informare mai de aprăpe imparta-
tiunile legei cambiale. Din B e r i i n u se telegrafăza ca Tiarulu Rus- siesce C. lacobi, conducatoriulu officiului orfanale
v
Dejâ după pornirea procedurei de amortisare, siei a plecatu la Ems insocitu pana la gara de in strat’a Scheiloru nru 227. 3—3
titulariulu inscrisului respectivu, oferendu deplina imp. YVilhelmu in 13 1. c. Totu in diu’a aceea
garanţia, va potă cere dela iutreprindere unu du- se fi plecatu si Andrâssy cu Gorciacoff. „Kollner
plicatu de pe inscrisu. Marimea garanţiei, candu Ztg.“ afla in privinti’a s t i p u l a t i u n i l o r u c o n ­ Cursurile
părţile nu voru fi de accordu in privinti’a ei, se f e r i n t i e i d i p l o m a t i c e d i n B e r l i n u , cumca la bursa in 16 Maiu 1876 sta asia:
va defige de tribunalu. fiindu comunicate cabineteloru celorulalte, aceste de
sicuru voru dă consimtiementulu loru. Mai înainte Galbini imporatasci — — 5 11. 64 / cr. v. a.
1
După ce inscrisulu perdutu se va fi declaratu 2
de amortisatu, se va restitui garanti’a depusa. de tăte se va cere Porţii unu armistiţiu mai lungu Napoleoni — — — 9 54 VsB tt
pentru a esecutâ cu seriositate reformele si a ne-
(Va u r m ă . ) Augsburg —• — — 102 ft 60 it ft
gotiâ cu insurgintii. După „K. Z.“ resultatulu
Londonu — — — 119 ft 85 n
conferintiei ar’ constă dăr’ numai in recunăscerea tt
solemnela a insurgentiloru de parte beligeranta. Imprumutulu naţionala — 79 V 50 tt n
Dăca numai acăit’a s’a ajunsu la Berlinu, atunci Obligaţiile metalice vechi de 5% 65 r 50 tt p
mai bine eră se fi stătu acasa miniştrii mariloru Obligaţiunile rurale ungare 75 ft 75 n *
D6mn’a Lillâ de BulyoVSky, a pasitu pe sce- poteri, se-si văda de alte trebi; insurgenţii si asia „ „ temesiane 75 n 50 ft
ft
n’a teatrului ung. de aci in tăte rolele amintite in se tratăzi in fapta de beligeranţi, numai catu ne- „ „ transilvane 74 ti
nr. tr., cu successu briliantu. O adeverata artista. gotiarea cu ei devine din di in di mai illusoria. ft 75 ft
Dn’a de B u l y o v s k y a sciutu se atraga in pu- Acurnu ori nici-odata, e devis’a loru. Turcului si „ „ croato-slav. — ft — Jt ft
cine dile atenţiunea intregului publicu brasiovănu nimenui nu-i mai credemu, dicu ei, pana-ce nu Acţiunile bancei — — 839 i) — tt »
asuprasi. Aatadi se va dă „Adrienn’a Lecouvreur* vomu avă garanţii pipăibile pentru libertăţile pro- „ creditului — — 134 ti 20 » ft

Kedactoru respundietoriu si Editoru Editiu&ea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R 8 S I A N t T . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.