Page 21 - 1876-05

Gaaot’a sae de 2 ori: Joi’a si Duminsc’a, Se prennmera ia poştele o. si t., si pe la
Fbi'a, candu conoedu ajatdriale. — Pretmlu: Affînlu XXXIX. DD. corespondenţi. — Pentrn serie 6 or,
pe 1 ana 10 fl., pe Va 3 fl* v. a. Tieri esterne 12 fl. Taos’a timbrala a 30 or. de flaoare pu­
v, a. pe ana ana sbu 2 /* galbinl mon. sunatdri». blicare.
1

Ir. 36. Brasiovu 21|9 Maiu 1876.

HSl'asIovn in 8/20 Maiu 1876. Camer’a deputatiloru maghiari a intratu brasi sinulu muntiloru transilvani, cari nu numai ca nu
„Cine va mai cuteză odata se dica si se in- in ogasiu si tiene siedintie dese, inse nu arbta mai cunoscu tibra, poporu, datine si usu, ci nu cunoscu
vetie si pe alţii se susţiena, ca statulu maghiaru nice unu sporiu. Unu esemplu despre activitatea nice multe din legile si institutiunile nbstre. Se
de aştadi nu este numai alu natiunei maghiare, ci acestui corpu legislativu ni oferă siedinti’a dela 15 dicemu inse justiţia maghiara! si se ne abstienemu
si alu celorlalte nationalitati, acel’a se scia, ca a- Maiu a. c. Presiedintele raportă camerei, ca depu- dela ori-ce altu comentariu sbu glossariu.
• • ‘ ii) ' -t 1 .' >1 ! i ■ . I
cestu stătu maghiaru va veni cu tdta poterea si tatulu dela Orestia A x e n t e Severulu, pre langa t6te — In urm’a conferinUeloru dela Berlinu esu la
urgi’a sa asupra dinsului si-lu va sfarimâ"; asiâ provocările ce i s’au tramisu, nice pana astadi nu lumina diferite combinatiuni, ba se vorbesce cbiaru
declamă odata dlu Tisza Kalmân in camer’a un- si-a presentatu literele credentionale. Deputatulu si de fapte împlinite, cari inse nu s’au constatatu.
il, L J (jlUlJJjwll » O e 1 « AUxIU di *•* UiVdVJ
gurbsca, candu semtieâ la spatele sale o partita Yârady propuse indata, că acestu reportu alu pre- Se dice adeca, ca memorandulu celoru trei diplo­
grandibsa, care se închină la dinsulu, că odiniăra siedintelui se se tram'ta comissiunei judiciarie spre maţi, comunicandu-se poteriloru, cari au subscrisu
jidovii la vitielulu de auru. De atunci si pana opinionare; inse dlu SimoDyi■Ern6, corifeu alu par­ tractatulu de Parisu, s’ar fi acceptatu indata din
astadi n’au trecutu aDi de dile si cu tbte aceste titei dela 1848, nu se multiumi cu atat’a, ci fece partea Franciei si a Italiei. Acbst’a se pare inse
s’a doveditu, ca acele cuvinte late si imflate n’au propunerea, că in casulu de facia se se aplice o a fi pana acum mai multu dorintia decatu fapta.
fostu decatu espressiunea nesocotintiei, a inganfarii lege — pare-mi-se depre tempulu lui Yerboczy, — Intielegerea ce s’a facutu la Berlinu se resume iu
si superbiei, deărace dlu Tisza nu numai ca n’a care prescrie, că acelu deputatu, care nu-si va o- urmat6riele puncte:
fostu in stare a sfarimâ pre vre unu apostolu alu cupâ loculu in camera, se se pedepsbsca cu 800 1. Armistiţiu de d6ue luni; 2. lărgirea pro­
adeverului, dbr’ nu este in stare astadi nice castrele de galbeni./ Mirare inse, ca acbsta propunere a gramului de reforme alu lui Andrâssy si apoi pre
sale proprie se le apere de sfarimare, de distrugere. cadintu si s’a primitu propunerea lui Yârady. basea lui negotiare cu insurgenţii, pre cari ii voru
Partit’a cea grandiâsa, care nu sciea decatu — Delegatiunile s’au intr’unitu in 15 Maiu in recunăsce de parte belligerante; 3. infiintiarea unei
de poruncbl’a si comand’a marelui viziru Tisza, se Budapest’a si s’a descbisu sessiunea in absenti’a comissiuni mixte europene si turcesci; 4. interes-
afla astâdi in completa dissolutiune. Vr’o 82 de ministrului de esterne Audrâssy, care eră inca pe sarea pe facia a Russiei de caus’a pacificării; 5.
deputaţi au esitu din sinulu partitei liberale guver­ la conferiutie in Berlinu, si in absenti’a ministrului tramiterea unei flotte de nai nemtiesci, rusesci si
namentale si au formatu partita liberala propria. de resbelu Koller. Presiedintele delegatiunei austri­ austriaco in arcbipelagu. — Detaiurile procedurei
Caus’a acestei desbinari nu este atatu nou’a impa- aca Dr. Rechbauer dede discursului seu de deschi­ se voru da pe facia numai după ce se voru ală­
catiune cu neamtiulu, catu mai vertosu procederea dere si bre-care coloritu politica. Elu fece alusiune tură si celelalte poteri garante. — La casu inse,
lî! u Şioioluil »8Jn .in) UfUJIi £
cea dictatorica a-dlui Tisza, care neconditionatu la lupt’a dela confiniele sudostice ale monarchiei, candu nice guvernulu turcescu, nice insurgenţii nu
.■■'i . i j - 7
cerea dela partisani, că se apr6be principiale, pe dede espressiune sperantiei, ca diplamatiloru adu­ voru primi armistitiulu pentru negotiatiuni, atunci
basea caror’a voiesce dinsulu se realiseze impaca- naţi la conferintia in Berlina le va fi successu a va trebui se intrevina sbu Austri’a, sbu Itali’a si
tiunea cu privire la cestiunea vamale si a bancei află nescari garanţie pentru sustienerea păcii gene­ se ocupe provinc>ele rescolate.
naţionale. Si aceşti deputaţi s’au constituitu in rali. Dlu Rechbauer treci! apoi la cele interne si După reintărcerea dela Berlinu cont. Andrâssy
clubu de sine statatoriu, independinte de guvernu dise, ca in intrulu tierei domnesce inca crisea fi- primi indata audientia la Domnitoriu, spre a-i re-
si de alta partita, pastrandu-si convicţiunea, liber’a nanciaria si economica, care face pre membrii dele- portâ despre resultatulu conferintieloru. Se dice,
vointia si preste totu libertatea sentiementului de gatiuniloru a censurâ proiectele guvernului din ca dlu Andrâssy ar’ fi asecuratu pe Domnitoriu, ca
detorintia, ce o au că deputaţi. punctu de vedere de stricta economia. Europ’a va resultatulu conferintieloru este preste asceptare mul-

Cu privire la cangren’a, ce s’a ivitu in sinulu succumbe in curendu sub povar’a armariloru enorme, tiamitoriu. întrebarea este inse, dbca planulu cro-
marei partite numite liberala, renumituln scriitoriu a preparatiuniloru de resbelu, cari făcu că resbe- itu la Berlinu se va potb esecutâ cu unu resultatu
maghiaru Mauritiu Jokai scrie in diariulu seu „Hon" lulu se devină unu reu permanentu si se stbrca totu asiă de multiamitoriu.
urmatbriele: „Mişcarea ce s’a inceputu nu este in medu’a popbreloru. — De pre campulu insurrectiunei se comunica,
locu la calea diumetate. Fracţiunea ce a esitu din Presiedintele delegatiunei maghiare, dlu Szlâvy ca insurgenţii au mai reportatu unele victorie asupra
sinulu partitei se va inmulti si va cresce de se va n’a intratu nice in politica esterna, nice in cea armatei turcesci. — De inaemnetate este inse, ca
face unu intregu. Pressiunea „opiniunei publice" interna, ci s’a marginitu numai a provocă pre insurrectiunea a eruptu si se latiesce totu mai tare
esercita o mare inriurintia asupra deputatiloru. Din membri la activitate si stricta împlinire a missiunei. si in Bulgari’a.
caus’a acestui cuventu mi sau facutu imputări din Bugetulu affacerilorn comune pre anulu 1877 Din Belgradu se anuncia, ca Hussein Avni
partea mai multoru amici de principia; inse ade- este preliminatu cn 119,928,938 fl. dintre cari pasi’a, noulu ministru de resbelu turcescu, va veni
verulu remane adeveru. Noi sentimu effectulu opi­ 113,605,674 fl. sunt destinate numai si numai pre campulu de lupta. Scirea acbst’a intru atat’a
niunei publice, care pana acum s’a manisfestatu pentru sustienerea armatei, bra restulu se imparte este de insemnetate, fiindu ca acestu Hussein pas’a
prin 105 de petitiuni numai si numai contra im- intre ministeriulu de esterne, celu de financie si a disu inca in tomn’a trecuta catra sultanu, ca
pacatiunei, bra in favârea ei nu s’a redicatu inca pentru pensiunile comune. Yenitulu vamalu e pre­ pana atunci, pana candu trupele turcesci nu voru
nice o voce in t6ta tibr’a. Este deci cu greu, a liminatu cu 11 milli6ne, asiă incatu quot’a ce are trece preste confiniele serbesci, nu pbte fi vorba de
remanb nesimtitoriu facia de acestu adeveru . . . s’o db Austri’a pentru acoperirea acestui bugetu, sugrumarea insurrectiunei; precandu, dbca se va in­
Se p6te intemplâ, că toti se ne descreditamu, si face 70,771,042 fl, bra quot’a UDgariei 30,326,161 templâ acbst’a, atunci in 14 dile pacea e resta­
guvernu, si partita, si eu.* fl. — Pentru ajutorarea fugariloru diu Bosni’a si bilita.
Argatulu dlui Tisza, faimosulu Ciernâtony, Herzogovin’a pana la finea lui Aprile a. c. se cere Inse facia de acbsta scire, diariulu serbescu
care in diariulu „Ellenor" vbme focu si catranu unu creditu suplementariu de unu millionu. „Istok* scrie, ca principele Milanu, in momentulu
asupra nationalitatiloru, inca a esitu din partit’a — In urm’a reductiunei numerului tribunaleloru candu a cbiamatu in giurulu seu pe barbatii, cari
liberale, dbr nu s’a alaturatu la ceilalţi deputaţi, regesci, ce s’a facutu in septemanile trecute, s’a se bucura de încrederea scupcinei, adeca a acelei
cari esindu din sinulu partitei au formatu clubu intemplatu in sinulu personalului judecatorescu o scupcine, care a decretatu resbelu contra turciloru,
propriu, ci a remasu de capulu seu, asteptandu schimbare fbrte interessanta. Presiedinti de tribu­ a si pusu man’a pre tricolorulu plinu de sânge alu
ocasiunea de a se intbrce de unde a plecatu, pen­ nale si judi din Transilvani’a fura transferaţi in mosiului seu, care a jacutu in pulvere 50 de ani,
tru ca l’a mustratu uritu principalulu seu Tisza, cele mai estreme parti ale Ungariei, bra de acolo si a chiamatu pre toti serbii si pre t6te popbrale
fiindu ca s’a grabitu a esi din servitiulu seu. s’au adusu inc6ce totu bmeni de aceia, pentru cari orientului, cari iubescu libertatea, că se se grupeze
Asi’a s’au prefacutu in pulvere si cenuşia illu- Transilvani’a este tibra necunoscuta. Si t6te aceste in giurulu acestui tricoloru, ce semnifica lupta, san-
siunile si sperantiele, ce lumea maghiara le aşteptă se făcu in interessulu economiei si alu bunei ju­ ger68a contra oprimetorelui seculariu. — Unde dom­
dela Tisza si partit’a cea mare a fusionatiloru. stiţie. Se tramitu amploiaţi betrani, —■ asiediati nesce unu asemene spiritu, ce se manifesta cbiaru
Dbr’ nu va trece multu tempu, si vomu vedb, ca de dieci de ani la unu locu, — dimpreună cu fa­ in press'a de tbte dilele, acolo pacea nu mai are
desamagirea cea de apoi va fi mai rea că cea de miliale si totu mobiliariulu loru dela Sibiiu la mare valbre.
astadi. Cu fal’a mare si cu traist’a g61a nu potu Posionu si dela Panciov’a la Q-herl’a sbu vice-versa.
Ungurii se ajunga departe. Se aducu apoi bmeni de pe pustele Ungariei in