Page 22 - 1876-05

Bucaresci 2/14 Maiu. Alto ministeriu panii diverse prin tieri depărtate, ori au servitu in ii vei guberna. Câ pfofetulu Moise? Apoi ca elu
romanescul Dâra alu DY. celu din B.-Pest’a va armate străine; barbatu plinu de vigâre, ostasiu ia gubernatu fârte tiranesce. Câ regii? Dâmne
mai tienâ âre catu ap’a din ciuru, catu ciâr’a in intregu din crescetu pana in tălpi, petrunsu de irn- feresce. Nici profeţii cei mai infocati, nici chiaru
păru? Ce s’a alesu din sgomotâs’a dimissiune a portanti’a vocatiunei sale, si dâca suntu bine infor- exiliulu triplu nu a fostu in stare se-i corrâga. Si
ministeriului Tisza? Ungari’a, Serbi’a, Romani’a, matu, unulu din cei mai iubiţi oficiari atatu la pe maghiarii dv. cine ’ia potutu correge intr’o miie
Turci’a, Greci’a, Spani’a, se vede ca au barbati de Domnitoriu, catu si in armata. Cu tâte aricea, de ani? Onâre singulara esceptiuniloru, dâra mas-
stătu totu unulu câ unulu, pe t6te potecele, in nici chiaru dn. Slaniceanu se nu crâdia vreodată, sele, glâtele loru cele de sânge pura au remasu
catu au numai. se le fluiere cate una câ la calea ca va multiumi pe ultra patrioţii noştri cei pessi- totu cumu au fostu protoparintii loru goniţi c’m
ferata, câ se alerge in cabinetu din tâte părţile. misti, cari câ si maghiarii dvâstra cei mai exaltaţi Asi’a in Europ’a. Massele poporului nostru se potu
Dâra se ne vedemu de ministeriulu nostru celu pretindu dela ori-ce ministeriu, câ celu multu in- guberna usioru, dâra in classile midiulocii si supe­
nou nouletiu, pentru-ca d.-v6ştra ârasi intrebati, tr’o luna de dile se transforme lumea din funda- riori mai este inca multu aluatu bizantinu, tur-
5
cine suntu unii si cine ceilalţi. Mai deunadi candu mentu, âra dâca nu li se face pe voia, se iau de cescu si rusescu. Mai adauga pe samsari , pe fac­
m>-am permissu a ve presenta illustrele persâne din capu si striga „ t r a d a r e ! * * D n . Y e r n e s c u , bar­ torii si agenţii jidovesci, de cari vermuesce tiâr’a,.
ministeriulu Florescu, v’amu datu se pricepeţi, ca batu in vigârea vietiei, ad ocatu si proprietariu; ro­ si pune pe unu archangelu cu sabia de focu mi­
acele nu se prea bucura de vre-o popularitate, de manu si patriotu din cei mai buni si mai liberali, nistru de interne, câ se-lu vedemu ce trâba mare
unde ati potutu combina, ca acelu ministeriu va cărui inse nu ’ia placutu a face parada cu ideile va face, buna-âra cu acei negutiatori si professio-
avâ mari si mulţi adversari; dâra nici eu n’am si cu patriotismulu seu; cu tâte aceste in dile grele nisti invechiti in apucaturile loru, pe cari ag’a
crediutu, ca durat’a lui va fi numai de joi pana l’ai vediutu totu-deauna la postulu seu. Dâra mi­ turcescu ii tientuiâ de urechia la usi’a boitei pen­
mai apoi. Eram mai aplecatu a crede, ca ddnii nisteriulu de interne, in Romani’a câ si pe airea tru inaielatoriile loru, sâu cu acei boieri câ coconii
generali voru sparge prin camere si voru tramite de importantia suprema, va pune facultăţile si po­ pe cari vodă ii „pecetluiâ,* adeca punea de-i legâ
pe membrii cari de unde au venitu. îmi place ca terile dlui Yernescu la proba cu atatu mai severa, crucisiu curmedisiu cu sfâra tare preste hainele cu
m’am insielatu, si ca patriotismulu dumnealoru a cu catu dsale câ barbatu liberale nu-i va conveni care era imbracati si apoi sigilâ nodurile cu sigi-
fostu mai forte de catu ambiţiunea fia-caruia. In câ se iâ mesuri drastice, necrutiatârie si cu atatu lulu domnescu, câ se nu se mai pâta desbraca nici
momentele de facia vediu, ca ministeriului actuale mai pucinu brutali, ci va fi necessitatu câ se caute scarpină cate unu anu intregu, pana ce-lu implea
i se canta Hosanna tocma din partea de unde asiu cu totulu alte midiulâce, moderne si totuşi efficace, tâte spurcatiunile. Cumu vreţi dv. câ se tractedie
fi asteptatu mai pucinu. De nu l’asiu vedâ com- spre a infrena passiunile, a impintena lenea si a unu ministru de interne cu bandiţii dela Segedinu,
pusu din atatea nuantie, p6te ca asiu duce si eu pedepsi rapacitatea. Cea mai mare difficultate va cu asasinii din Vien’a, Berolinu, Londr’a si Pansu,
„isonulu* alalurea cu psaltii din strat’a Dâmnei si simtf barbatulu honestu la alegerea si denumirea cu ciocoii noştri si cu subprefecti de aceia, cari
cu cei din palatulu Mazar pasia, asia inse voiu re- prefectiloru de districte, si noi ei vomu gratula din impartu predile cu talcharii? Mai suntu si alte

manâ in vestibulu asteptandu „otpustulu*. tâta anim’a, candu vomu afla, ca alegerea sa a cause nenumerate, care ingrauna de multu officiulu
Pe dn. ministru presiedente M a n o l e C o n ­ cadiutu pe cei mai demni si mai capabili. In unui ministru de interne, inse cine se le numere
s t a n ţ i n u dela Iepureni, sâu cumu se subscrie Romani’a se mai susustiene o mare dosa de cen- pe tâte?

dsa cu terminatiune grecâsca, Manolacbe Costacbe, tralismu, si pre catu pricepemu noi, echilibrulu in­ Ministru de externe in staturile suverane du­
-lu cunâsceti decandu mai fusese minictru, si câ tre poterea prefectului si atributiunile consiliului cea pana acilea rol’a principala; in Romani’a pana
deputatu asia dicundu in permanentia. Proprietariu municipale nu e restabilitu de locu. Acâsta pâte la Alexandru Ioanu I era de puciria însemnătate.
in Moldova si de professiune advocatu, dn. Iepu- fi si caus’a, ca mai nicairi nu se vedu atatea con- Cu totulu altu-ceva este in dilele nâstre; de aceea
reanu s’a distinsu la tâte oCasiunile atatu prin e- siliuri municipali dissolvite câ in Romani’a, fora câ noi vomu felicita pe dn. Cogalniceanu, dâca câ mi­
nergi’a sa, catu si prin destulu spiritu absolutisticu, potestatea executiva se afle de cuviiutia a comunica nistru de externe o va duce macaru numai catu o
din care causa nici-odata nu a fostu popularu si macaru câ in trâcatu căuşele dissolverei. Nu scimu a dusu dn. Vas. Boierescu in sensulu cunoscutei
totu-deauna a datu materia ampla foiloru satirice dâca si in Franci’a este totu asia. Ceea ce se sciâ maxime politice: Suavis in verbis, fortis in re.
din ambele capitale. De dn. Co gal ni ce an ii de sub imperialismu era, ca prefecţii se bucurâ de Dâra „Kr. Ztg." dela dv. ce are se cânte
nimicu nu ve pociu spune ce nu ati sci si dv. auctoritate excessiva, câ inse de alta parte nici-unu despre „deutscher Geist* in monastirea Sinaia?
Barbatu care, de si sexagenariu, mai dispune de prefectu (sâu cumu diceti dv. in latinitatea barbara, Cumu potu unii âmeni compromitte pe amicii sâu
tâta energi’a unui june vigorosu, de cunoscintie comite supremu) nu potea se stâ mai multu de doi pe patronii loru prin total’a lipsa de tactu! Ia
vaste, oratoria care rapesce cu sine si atunci candu ani in capulu unui departamentu (districtu), ci era acestu casu inca s’ar’ potâ applica prea bine cu-
nu convinge; opositiune la ideile sale sufere fârte stramutatu in altulu, ori-catu s’ar’ fi portatu de noscut’a sententia: Me apara Dâmne de amicii mei,
greu de si are trebuintia de densa cbiaru spre bi­ bine acolo unde se aflâ. Caşuri contrarie era nu­ ca de inamici me sciu apara eu insumi. „Deutscher
nele seu; mare patriotu, si totu asia de mare chel- mai exceptiuni dela regula. Chiaru si alegerea de Geist* va străbate din Carpati incâce atunci, candu
tuitoriu, in care punctu rivalisâdia cu collegulu seu subprefectu *) va face multa dorere de capu noului va străbate „arabischer Geist* in Germani’a. Se
moldovanu. Camu contraste de acestea ale caracte­ ministru de interne. In acestu ramu alu admini- pare ca âmenii la dv. nu se ocupa cu istori’a ex-
rului seu au impedecatu pe Cogaln’iceanu de nu s’a stratiunei publice se simte lips’a unei epuratiuni peditiuniloru cruciate, nici cu domni’a latiniloru in
facutu densulu Domnu in loculu lui Cusa. Alegu- radicale. S’au disu si s’au scrisu fârte multe des­ Bizantiu, nici cu istori’a regelui Otto in Greci’a.
torii au recunoscutu excellentele sale calitati, dâra pre administratiunea dlui Catargiu câ ministru de Apoi de unde acele simpathii misteriâse a le sa-
s’au temutu de densulu, câ si de mai energiosulu interne; dâra se nu credeţi dvâstra, ca acelu mi­ siloru pentru turci? Multe se potu in lume, dâra
Grig. M. Sturdia. Dn. I o a n u B r a t e a n u , bar­ nistru ar’ fi inchisu ochii la vederea blastematiiloru câ unu diariu sasescu se escuse chiaru si massa-
batu cunoscutu in tâta Europ’a, câ Si dn. Cogalni- care se comittea, si ca nu ar’ fi pedepsitu pe mai crulu dela Salonicu, este o fapta ce nu se pâte
ceanu, defaimâtu câ nimene altulu dintre toti ro­ mulţi; este inse greu a da preste cei corrupti si califica. .-------------
manii, cărui adeca i se imputa de totu atatea crime corruptibili si mai greu a pune man’a pe probe *— Consiliulu nou ministeriale, vediendu, ca
virtuţile sale civili si private.' Romanu de sânge juridice convingatârie. Eu am cititu undeva, ca părerile senatului suntu opuse vederiloru maioritatii
puru, patriotu inflacaratu, martiru alu convicţiuni- intre cei 500 de bandiţi si asasini înfundaţi de camerii deputatilorn si tienendu, ca representatiunea
loru sale, modellu câ tata de familia si câ eco- grafulu Râday in calitate de comissariu plenipo- naţionale se fia expressiune fidela a tierei in ambele
nomu, — cumu potu se placa asemene calitati e- tente in temnitiele cetatiei Segedinu s’au aflatu corpuri legiuitârie, supuse cu datu 3 Maiu a. c. de-
minentiloru inemici ai patriei sale? Dn. C h i t i u cativa vice-prefecti si subprefecti unguresci, cari cretulu dissolverei camerei deputatiloru sancţionării
craiovânulu, advocatu, proprietariu, romanu precum fuseseră căpitani de bandiţi, si ca mai antierti au si D'omnitoriulu in virtutea art. 95 din constitu-
pâte se fia unu discipulu din cei mai iubiţi ai re- fostu arestaţi in Ungari’a si Galiti’a vreo 36 de tiune a decretatu dissolverea camerei dep. si con­
pausatului Ioanu Maiorescu, spiritu ageru, oratoru medici compromişi, ca in cointielegere cu subpre- vocarea altei nâue in terminulu prescrisu de lege,
bunu, curagiu la elu, cumu pâte se’lu aiba numai fectii ar’ fi scutitu dela assentatiune pentru sume ce’a ce si urmâ. Sessiunea deacum extraordi-
unu mehedintianu cu „masele d6 otielu*; câ mini­ de bani pe mulţime de juni. Dn. Catargiu candu naria a sânatului inca fit închisa in 3 Maiu.
stru alu culteloru si alu instructiunei, speramu, ca nu avea probe juridice de ajunsu, dâra avea âresi- — Acum se punu in ordine ministeriale, si
va aci se insufle respectulu legiloru si la acei pro- care convicţiune morala, sâu incai prepusu greu, anume min. de interne prin înalte decrete din 4
fessori ai docenţi, pe cari dn. Titu Maiorescu era chiamâ la sine pe celu compromisu si apoi — tie- Maiu permută deodata 22 de prefecţi de judecie
pe act se-i mane la oi. Dn. F e r e c h i d i , grecu nete, n mai atata lipsiea, ca nu-i tragea si palmi. numindu pe alţii in locule. Asâmene denumiri si
naturalisatu in a dâu'a generatiune, se trage din Nu totu-deauna gubernulu pârta culp’a releloru de permutări se făcu si la min. justiţiei si la ce­
familia de juris-consulti, advocatu; bunu patriotu, care suferimu, ci adesea si societatea in care tra- lelalte.
barbatu seriosu, care va sci se impună cu autori­ imu. Si câ se me servescu si eu de unele exem­ — Min. de resbellu a suspendatu operaţiunile
tatea" legiloru, indatâ co ar’ simţi necessitatea. Co- ple drastice: Aduna dta pe toti jidovii la unu locu, de recrutare ale consilialoru de revisiune din acestu
lonelu S l a n i c e a n u -si are numele dela orasie- pe unu singuru territoriu, si se mi-te vediu cumu anu — pana la nâua dispositiune. Sessiunea s.
liilu omonimu, unde se afla saline bogate, este u- sinodu alu s. beserice autocefale ortodoxe romane
rru
nulu din acei oficiari, cari âi-au facutu studiele *) Camu ceea ce suntu solgabiraii si dulăii pe inca se deschise in 2 Maiu.
„Monitorulu* României mai publica acordare
militari in institutele Franciei si carele, câ si alţi la DV. Vice-prefecti (vice-spani) Romani’a nu cu-
mai mulţi cameradi ai sei, au participatu la cam­ nâsce. de medalia „Bene Merenti* cl. I comitesei E l e n a