Page 23 - 1876-05

Koitzoff — Massalsky n. Ghica ( D o r a D . I s t r i a ) Baseric’a si scăl’a constituie basea nationali- ce chorulu vocale esecutase imnulu. „Multu e dulce
pentru meritele sale literarie distinse. Asemene tatii năstre, constituie prim’a conditiune a desvol- si frumăsa — Limb’a ce’o vorbimu", in audiulu
tarii morale si intelectuale a poporatiuniloru năstre. unui mersu naţionale nu se opriră pana sub fere­
medalia se acordăD. G r i g o r i u A l e x a n d r e s c u
Părinţii noştri nici-odata, si chiaru in timpurile strele Ress. D Ioaue A n t o n e 11 i conducatoriulu
pentru merite literarie, G h i t i a I o a n i d e p. merite
cele mai nefaste, n’au parasitu acestu adeveru. La si directorele gimnasiului, unde jun. studiăsa de nou
filologice, C. A r i ş t i a p. m. literarie si conlu­ rondulu nostru nu vomu neingriji cea ce strămoşii erupse iu «se traiâsca si se lu vedemu" volindu
crarea la întemeierea'teatrului naţionale, d. A r o n u noştri au respectatu si au iubitu. unulu — a i rosti una vorbire, dâr’ nearetandu-se
F i o r i a n u pentru merite literarie, S i m e o n e Justiti*a trebuie se fia unu bunu, o proprie­ (pote ca a fostu morbosu) mersera cu totii înaintea
M a r c o v i c i p. m. literarie, Dini Dr. Car ol u tate a fia-carui vietiuitoriu in acâsta tiăra. Numai baserecei catedrale, unde GeOrgiu Secasiu stud. de
Ba vi la p. merite sciintifi.ee câ unui initiatoriu si realtiandu justiti’a, numai puindu-o in de afara de cl. VIII. rosti un’a vorbire, care însufleţi pre fia-
pasiunile partiteloru, de ingerinti’a administratiunii, care romanu cu semtiemente adeveratu romanesci.
colucratoriu la intemeiârea sc61ei de medicina si a
vomu potă intemeiâ in anim’a fia-caruia respectulu De aici se îndreptă junimea stud. catra piramid’a
organisarei institutului: Asillulu-Elena-Dămna. Med.
dreptului, consciinti’a datoriei, încrederea ai supu­ ce era in midiloculu piatiei, illuminata si cu in­
de cl. II. „Bene „Merenti" DD. Dr. I. F e l i x p. nerea la legea comuna. scriptiuni ... — (intre cari si) „Traiâsca soro-
m. scientifice, 0. S t a n c e s o u s i G . P a n a i t â n u - Positiunea geografica a României, conservarea rele limbei romană Franci’a, Itali’a etc. de pre
B a r d a s a r i p. mer. in pictura si Th. C o d r e s c u nationalitatii n6stre, reclama câ se fimu pururea in acesta piramida rostiră cate un’a vorbire însufleţi
tăria Georgiu Ioanu si Basiliu L. Bianu, ambii
p. m. literarie si aceste sub ministrulu Al. Or e s e u stare de a ne apara hotarele, de a face se ni se stud. de cl. VIII. si anume cestu dein urma are-
in 24 Aprile 1876. Recunoscienti’a latiesce zelulu respecte neutralitatea. Imperiosu dâr’ se cere câ
tiăr’a se-si organiseze bine fortiele militarie. tandu tăte fasele, prein cari a avutu de a trece
la sacrificia pentru cultur’a naţionale. — ; poporulu rom. dela inceputu pana in tempulu pre­
Proclamandu acestu adeveru, pe care naţiunea
-lu recunăsce si l’a recunoscutu in multe daţi si sente; dein candu in candu intreruptu prein stri­
gatulu de „se traiâsca". In urma după ce jocara
P r o g r a m ă noului ministeriu in cu facere de multe sacrificii, cu aceasi franchetia vreocativ’a salturele naţionali Romanulu si batut’a;
ftomanl’a, declaramu, ca nu intielegemu câ, suptu nume de se fini presâr’a dilei solemne — Seminariulu Ar-
cetită in 28 Aprile la Senatu si Camera. î n a r m a r e , se se stârca in modu nefructuosu si chidiecesanu cu illuminarea s’a pompăsâ atrase
nefolositoriu o mare parte din resursele tierii.
„Domniloru senatori, Domniloru deputaţi ! atenţiunea publicului.
Fiii si fraţii noştri formâza rondurile armatei
Ultimele alegeri senatoriale provocandu o crisa n6stre. Eâ dâr' merita tăta solicitudinea d-văstra. In reversatulu dilei de 3/15 Maiu pre la 3
ministeriale, Mari’a S’a Domnitoriulu a binevoitu a Organisarea s’a mai economica, fara inse a-i slabi ăre junimea stud. intre strigate de „se traiâsca
ne incredintia frânele guvernului. barbatii natiunei romane", in audiulu unui mersu
tari’a, asicurarea positiunii oficiarului, imbânatatirea
Prin acestu actu de încredere alu Măriei Sale sărtei soldatului, suntu reforme reclamate si cari esecutatu de band’a opidana alergă pre campulu
s a consacratu principiulu salutariu, ca in tierile speramu ca, prin concursulu corpuriloru legiuitărie, libertatei spre a plantă standardulu In petr’a acea
T
cu unu regimu constituţionale represintativu nu gu­ voru deveni realitati. de mare însemnătate. La sunarea campanei pre
vernele trebuiescu se creeze maioritatile corpuriloru la 9 ăre junimea stud. alărga dein tăte părţile
Ne vomu opri aci, dloru senatori; de vomu spre a ascultă cultulu divinu ce se facă in amen-
legiuitărie, ci vointi’a liberu esprimata a tierei se
avă durata, de vomu avă concursulu naţiunii, fap­ tirea martiriloru dein 1848. După esitu conduşi de
indice încrederii Măriei S’ale alegerea consiliari- tele voru corespunde vorbeloru. Si, inchiandu, de­
loru sei. flamurele naţionale si mersulu esecutatu de band’a
claramu inca odata, ca scopulu ocarmuirii năstre, opidana se îndreptă jun. deinpreuna cu unu pu­
Acestu mare adeveru constituţionale resuma ca obiectulu neîntreruptei năstre activitati, este re­ blicu frumosu pre campulu numitu: „alu Libertatei",
insusi program’a ministeriului actuale. Vomtt păs­ instalarea naţiunii in liberulu esercitiu alu liberta- unde după ce M. 0. Domnu Ioane Germanu prof.
tră frânele guvernului in catu timpu ne vomu bu­ tiloru s’ale constituţionale, reintemeiarea întregului gimnasiale fini rogatiunea pentru martirii anului
cura de încrederea Domnitoriului, de spriginulu tie­ si adeveratului controlu alu contribuabililoru asupra 1848, Avramu Davidu stud. de cl. VIII rosti una
rei legalu si liberu esprimatu. affaceriloru tierii, si ve asicuramu, d-loru senatori, vorbire insufletităria de carea a fostu petrunsu fia-
Drepturile si libertăţile constituţionale fiindu d-loru deputaţi, ca numai in realisarea acestei pro­ care romanu adeveratu. — Du^a aceste vreo 12
unu bunu alu tuturoru partiteloru, alu tuturoru ro- grame vomu cauta resplat’a osteneleloru năstre. studenţi invescuti cu costumuri naţionale jocara
maniloru, misiunea năstra va fi, câ atatu cetatienii 28 Aprile 1876. salturele naţionale „Romanulu, batut’a" in aplausulu
individuale catu si fia-Care partita, la umbr’a pac­ (Urmâza semnaturile tuturoru ministriloru)". întregului publicu, — apoi se inpraschiara pre a
tului nostru constituţionale, se' se folosăsca d’aceste case — La 1 6ra după amediu, dandu-se avisulu
drepturi, câ asia toti cetatianii, fara osebire de dra- prein band’a opidana, alârga junimea studiosa si
pelu, se păta a-si esercita legitimulu controlu asu­ Diu’a de 3/15 Maiu 1876. publicu frumosu preste Ternav’a mare „in berculu
pra affaceriloru publice. metropolitanu", unde se tienh uua petrecere viale,
Dâca voliece ceneva a fi petrunsu de unu ade-
Domniloru senatori, Dloru deputaţi! carea se fini la 9 6re sâr’a ducundu fiacare cate
veratu semtiu de naţionalitate, dâca voliesce a-
Venimu la guvernu fara recriminatiuni, fara si revocâ in memoria unele momente dulci si unu suveniru placutu dela serbarea dilei de 3/15
spiritu de resbunare: venimu. cu viu’a dorintia nu Maiu.
plăcute ale trecutului — precumu si unele momente
B l a s i u 16 Maiu st. n.
de a sferimâ partitele, — ca-ci fiinti’a si chiaru negre, de doliu; acel’a presentezese pre diu’a de I IHit'- ..
lupt’a pacinica a partiteloru este o consecintia a R o m u l u S . O r b e a n u .
3/15 Maiu in Blasiu — unde i se voru areta t6te
regimului constituţionale, — ci de a potoli pati- fasele, prein cari a avutu de a trece poporulu ro-
mele si urele din tiăra, asicurandu si amiciloru si
manu dela inceputu si pana in presente. Poporulu
adversariloru, fara deosebire, deplin’a intrebuintiare romanul O! la audiulu acestui cuventu — unu L a p u s i u l u u n g u r e s c u la 4 Maiu 1876.
a libertâtiloru constituţionale. Astu-feliu noi cre- Scol’a romana principale din Lapusiulu ungurescu,
fioru dulce me cuprende — mi inaltia anima de
demu ca, reintrandu in deplinulu esercitiu alu con­ bucuria si trebue se-o inaltiă flăcărui romanu ade- — câ un’a ce e sengur’a lumina a romanimei din
trolului seu asupra affaceriloru publice, tiăr’a la acestu anghiu alu Transilvaniei, — a fostu ajutata
veratu. Si cumu nu? ca-ci la cuventulu—«romanu"
rondulu ei va sprigini unu guvernu, care va cauta fiendu ca e unu ce sublimu, unu ce eroicu — fi- de multe ori de acelia, cari au la anima- si benele
sorgintea fortiei s’ale numai in aplicarea cu santia- enti’a omenesca de ori ce naţionalitate tresare de si cultivarea poporului. Astufeliu din conferiri bene­
nia a principiului responsabilităţii ministeriale. vole la diverse ocasiuni, ajunse acesta scăla a avă
odata, si recunăsce in sene, ca a avutu unu trecutu
Tari prin poterea morale ce intovarasiesce pu­ gloriosu, fericitu prein atari eroi si genii, pre cari unu fondu, deşi fărte micu facia de trebuintiele ei.
rurea pe cei ce se răzema pe legalitate, sprijinin- noi ii plangemu, ca nu amu avutu fericirea de ai Acestu fondu se-lu marimu, se-lu redicamu,
dune pe concursulu corpuriloru legiuitărie, vomu vedâ ... Si 6re cene mai sustiene cate-unu su- dice fiacare romanu, fiacare iubitoriu de cultivarea
cauta mai înainte de tăte a face se se bucure a- veniru placutu dein trecutu? — Junimea romana poporului, se asecuramu viitoriulu unei atare scăle
căsta naţiune, atatu de încercata, de binefacerile Asia Junimea studiăsa dela gimnasiulu dein locu ce respandi atata lumina in poporulu Transilvaniei
păcii. si in estu anu -si tienh de detorentia a nu dâ ui- nordice, câ uniculu foculariu de cultura esistente
Politic’a năstra esterna va fi pacinica, va fi tarei serbarea dilei de 3/15 Maiu. In presâr’a a- pana acumu aci! ’Lu vomu mari si redicâ, vomu
plina de respectu pentru tratatele internaţionale, cestei dile solemne pre la 8 ăre se intru-uui in sustienâ acâsta scăla intre ori si ce impregiurari, ni
e propusulu tuturoru. In urmarea acestui propusu
cari statornicescu conditiunea politica a României, edificiulu gimnasiale, de unde intre strigate de «se
cari -i asicura independinti’a, cari -i garantăza neu­ traiâsca" barbatii natiunei romane, in audiulu unui facuramu si in acestu anu apelu la marinimosi’a
iubitoriloru de cultura a poporului, si nu fara re-
tralitatea. Astu-feliu tiăr’a va merita încrederea mersu nationalu esecutatu de band’a opidana si con­
inalteloru puteri garante. dusa de lumin’a tortieloru si a standardeloru naţio­ sultatu anunciaramu unu baiu filantropicu pre a
In intru politic’a năstra va avă de tienta, mai nale cu deferite inscriptiuni — pana sub ferestrele 19 Fauru a. c. spre scopulu acestu santu.
alesu si mai cu osebire, de a aduce o deplina or­ adeveratului romanu Ress. Domnu I o a n e F. Ne­ . . . Invitări s’au impartitu multe, in mai
dine si reale economii in finantiele statului, de a g r u t i u —- unde după ce corulu vocale esecutâ multe tienuturi si la mai multe persone însemnate.
crutia pe catu cu putintia pung’a contribuabililoru, unu imnu naţionale — junimea erupse in „se trăi­ Mulţi ne tramisera pretiulu intrarei directe, er’ in
de a desvolta prin legi finantiarie si economice a- ască* adeveratulu barbatu aperatoriu — si sprigi- unele parti se aflara unii domni prea demni de t6ta
vuti’a particularia, care este sorgintea avuţiei pu­ nitoriu alu junimei romane! — la care densulu recunoscinti’a, cari nu pregetară ustenâl’a de a cu­
blice. « prein unu semnu de multiamita cordiale ei — lege cate un’a sumulitia dela marinimosii contribui­
S6rtea poporatiuniloru rurale, ingenunchiate gratulâ la serbare. — De aici se îndreptă junimea tori, si a ni o tramite.
suptu lipsuri si abusuri, trebuie s’atraga, câ o ne- studiăsa sub ferestrele marelui barbatu alu natiunei Aceştia suntu: d. Michailu Hasidatianu offi-
cessitate de antaiulu ordinu, tăta binevoitări’a im- romane T i m o t e u C i p a r i u , — unde junimea cialu la perceptoratulu din Gherl’a, d. Teodoru
bracisiare a corpuriloru legiuitărie, t6ta îngrijirea erupse in „se lu vedemu, si traiâsca parentele lite- Blag’a invet. in Siomcut’a mare si d. Iuliu Popu
guvernului. Si nu vomu trebui se ne oprimu aci: raturei romane — după cari Ress. D. T i m o t e i u jude processualu in C. Monosturu. Primâsca deci
agricultur’a năstra, spre a prosperă, reclama impe- C i p a r i u aretandu-se intru un’a dein ferestrele multiamit’a năstra fratiâsca.
riosu câ comerciulu si industri’a naţionale se se locuintiei Suale, Ioanu Bianu stud. de cl. VIII ei tienh D. M. Hasidatianu ne tramise sum’a de 9 fl.
bucure de o deosebita ingrijire, se li se dă acea una vorbire acomodata — carui’a Marele barbatu alu v. a. la carea a contribuitu 111. d. Michailu Pa-
protectiune, acele mediulăce de desvoltare, pe cari natiunei ei respunse prein un’a vorbire scurta, care v e i u episc. de Gherl’a cu 2 fl. v. a., d. prepo-
in t6te tierile civilisato le gasescu interessele ma­ fh intrerupta de mai multe ori cu strigatulu de situ Ioane Anderco, Rss. dd. Demetriu Coroianu si
teriali. „se traiesca* lucâferulu poporului romanu! După Vasiliu Popu canonici, titl. dd, Lazaru Huz’a not,