Page 25 - 1876-05

Qsiuet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineo’a, Se prenumera la poalele c. ei r., si pe ie
F6i'a, csndu eonoedu ajatâriaie. — Pretinlu; Anala XXXIX. D D , corespondenţi. — Pentru serie 0 er.
i
pa 1 arm 1 0 f l . , pa / 3 f i . v. a. Tieri oateroe 1 2 fi. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
i
5
v, a. pe unu anu eân 2 /j galbini mon, sunatâria. blicare.

Ir. 37. Brasîovn 25|13 laiu 1876.

Disce al) Iw^îe. fi acâsta, ca-ci ori-care alfa s’ar’ face numai spre guri de viâtia; mulţime de europeni locuitori in
Invâtia dela iaemicu. daun’a maghiariloru. Ou tâte aceste „Eli.* recu- Constantinopole se inbarca pe corăbii si fugu, pen­
Suntu cateva luni, de candu in unulu din nrii nâsce, ca unele correcturi mai p6te suferi chiaru si tru-ca softalii (studenţii) si poporulu turcescu se
• 1 -1
„Gazetei" ne ocupaseramu si noi mai inadinsu cu acâsta divisiune a tierei nâstre, dâra firesce, totu inarma si prepara se scalde capital’a in sânge, din
cestiunea impartirei Transilvaniei, aratandu in ce numai in interessulu maghiarismului. care cansa ambasadorii chiamara corăbii de ale sta-
modu barbatii de stătu -si bătură capulu cateva Se vedeţi apoi, cu ce plăcere demonica, „Ke- turiloru respective incarcate cu trupe armate, care
diecimi de ani cu acâsta cestiune, planuindu in totu let* din Clusiu reproduce acele expectoratiuni hos- la momentulu datu se desbarce indata spre ’a-i
modulu cumu se impartia patri’a n6stra asia, in tili in nr. 108 din 12 Maiu a. c. Si acei inemici apara de selbataci’a turcâsca. Insusi Abdi-pasi’a
catu elementulu romanescu se remana dâca s’ar’ declaraţi ai existentiei nâstre naţionale mai au frun­ prefectulu politiei invita pe ambasadori, câ se o-
potâ prin t6te districtele in minoritate, sâu câ se tea de otielu câ se iâ in gurele loru perfide si in prâsca pe naţionalii loru dela preamblari prin ca­
ne esprimemu catu se p6te mai populariu, cumu se penele moiate in fere cuventulu divinu f r ă ţ i e - pitala, ca-ci elu nu mai p6te sta bunu de viâti’a
risipâsca pe romanime câ pe farin’a din traist’a or­ t a t e . Ce satira, ce sarcasmu barbaru, ce insulta loru. Cine nu-si aduce aci aminte de tragic’a
bului, care o cersiesce pe la uşile 6meuiloru. Cu diabolica, a-ti dice in facia: F r a t e v l a c h e , c r â p a ! mârte a comitelui Lamberg pe podulu dela Buda-
acea ocasiune uitaseramu se memoramu si de acelu Si tâte aceste se intempla intr’o epoca, pre candu Pest’a, de scaparea de acolo câ prin urechile acu­
planu machiavellisticu compusu pe la 1821 de unu generatiunile nâstre moderne suntu câ se dicemu lui a episcopului Andreiu Siagun’a si a secretaru­
mare boieriu, care arata si midiulâcele cumu se se asia, inbuibate de ide’a lui Barnutiu, ca admini- lui seu Iacobu Bolog’a in acea nâpte fatala din
micsioredie, cumu se scadia populatiunea romanâsca, stratiune comuna romaniloru cu maghiarii la unu Sept. 1848, pre candu era p’acl se fia masacraţi
anume in marele principatu alu Transilvaniei. De locu este absolutu impossibile; dâra inbuibate si de in asternuturile loru, in care timpu pe romani ii
altumentrea revelatiunea acâsta se mai făcuse in proiectulu fostei cancellarii Transilvane dela Vien’a, spendiurâ si inpuscâ sub preteste de nimicu in di­
%
anii trecuti, si din acelu planu se afla unele copii după care acâsta tiâra era se se impartia in cateva verse tienuturi ale Transilvaniei *).
' i" l 1 1 • i • f
1
si pe la particulari, luate după originalulu din ar- territorie mari naţionale correspundietârie la cele Dâra credu âre acei tiranuti inpotenti, ca ro­
chivele guberniale, sâu si după una copia conser­ trei nationalitati principali. Asia, aceşti fanatici maniloru le pasa multu de maioritati măiestrite si
vata in Murasieni si alta in Naseudu. se incârca a sugruma naţionalitatea romana in aceste ca ei voru ambiţiona se intre in asemene adunari
Dupa-ce se publică, articlulu nostru despre îm­ momente de crisa europâna suprema, pre candu spre a porta slepulu cuiva? Nu. Romanii preveda
părţirea Transilvaniei, unii locuitori de buna cre- chiaru diplomati’a cea mare se ocupa inadinsu cu si aci consecentiele, de aceea prea pucini -si perdu

dintia, cari ambla cu crucea in sinu si nu cunoscu planulu de a garanta chrestiniloru din Turci'a eu­ cumpatulu. Impartia „Eli.* Transilvani’a ori-cum
doctrinele lui Machiavelli, au camu datu din capu, ropâna autonomia si administratiune cu totulu se­ ei va placâ, cu asemenea midiulâce desperate pe
intrebandu-se cu multa naivitate, ca cumu s’ar’ potâ parata de cea turcâsca, adeca autonomia n a ţ i o ­ romani totu nu-i voru scâte in veci din patri’a
una câ acâsta. Fericiţi cei simpli, candu nu se afla n a l a , turcii cu pasi’a loru, slavii cu cnezii loru, loru nici chiaru cu ajutoriulu jidoviloru, cu cari
nimeni câ se-i pacalâsca! grecii cu archontii loru. Au inceputu adeca a se colonisâdia tiâr’a.
De atunci si pana astadi nâue ne veni multu convinge si diplomaţii Europei, ca intru adeveru
mai neaşteptata in materi’a de facia confessiunea natur’a popâraloru asiatice difere asia multu de a ISrasiovn in 12/24 Maiu 1876.
aceloru diaria din Ungari’a si Transilvani’a, care popâraloru europene, in catu ele mai curendu potu
Camer’a ungurâsca lucra in ruptulu capului,
suntu cunoscute câ inemice de m6rte, jurate con- se dispara din lume, sâu incai de pre cutare ter-
atatu in diferitele comissiuni, catu si in siedintio
spiratârie in contra natiunei romanesci. Acele adeca ritoriu, decatu se p6ta petrece in pace unele langa
plenarie; inse pre candu in siedintiele plenari se
-si detera pe facia fara nici o reserva cugetele si altele. La popârale asiatice despotismulu si tirani’a desbatu lucruri numai de unu interessu secundariu,
planurile loru spunendu curatu, ca dieu aceea asia suntu prefăcute in sânge si meduva, in catu ele • *
este, ca anume in Transilvani’a impartirea actuala nici nu se simtu bine, dâca nu tiranescu, sâu *) Din miile de documente caracteristice pen­
nu se face cu scopu de a facilita administratiunea, dâca nu suntu tiranite. Asia de ex. turcii au una tru selbataci’a asiatica atingemu astadata la loculu
catu mai vertosu din punctu de vedere exclusivu lege, in sensulu careia sultanulu pâte se iâ viâti’a acesta numai pamfletulu de 19 pagine 8-vo titulatu
naţionale maghiaru, cu scopu pronunciâtu de a pre­ pe f i a - c a r e d i la cate 14 âmeni, cu causa sâu U r b â n P r o c l a m a t i o j i , tiparitu in Clusiu in
Februariu 1849 de librariulu Burjân Pâl, cu motto
domina preste totu elementulu romanescu prin ma- fara causa, si fara câ se i se p6ta imputa omorulu
latino-maghiaru, care in traductiune suna asia:
ioritati artificiâse, prin ficţiuni. Cu alte cuvente: câ crima, pentru-ca dicu turcii, sultanulu comitte Celu ce nu se vindeca cu medicina, se vindeca cu
planu care presupune executarea prin fortia, pe asemene omoruri din inspiratiune divina, ori cu per- focu, pe celu nevindecatu cu focu, -lu vindeca fe-
viâtia pe mârte. missiunea secreta a marelui profetu. Turcii mai rulu, pe celu nevindeoatu cu feru, -lu va vindeca
Dintre diariale cele mai furiâse in contra po­ au si cativa funcţionari cumu se dice, cardinali, atrângulu.» Intre nenumerate spurcatiuni vomite a-
supra romaniloru citesci mulţime, pe care -ti este
porului romanescu merita si astadata attentiunea caroru inca le este delegata poterea de a ucide
nâstra unulu din organele, care nu se rusînâdia a cate unu numeru de âmeni, fora câ se fia obligaţi grâtia a le si traduce; de aceea le si reproduceam
câ de specimine pentru renegaţi numai in limb’a
se numi pe sinesi liberali, adeca „Ellenor* dela B. a-si da raţiunile faptei loru. Si bre ce era la noi originala. „Nagy haju borzos rumunyok! Tortyos,
Pest’a. Acea gazeta terroristica se bucura, ca mi- Jus gladii in manile comitiloru supremi si âi altoru âhezett vitâz mokânyok! Fâl! fol! mindnyâjan az
nisteriului ei successe a rotund! in Transilvani’a funcţionari pana pe la inceputulu acestui seculu? erdâk rengetegeibe. RâszutOkân az gazsâg. (Pag.
9 din 17 comitate, in care maioritatea va fi ase- Dâra pasa de lâga tu amiciţia sincera si durabila 8). „Jânk! Mikâs! Moga! Axinte! Prodân! Bar-
nutz! âs Clo-Cloco-Clocotsân-Kotsân! hallhatatlan
curata elementului maghiaru, adeca in comitatele: cu 6meni de raasa asiatica, cu evreu, cu turcu, ma­
nevek! fol! fâl! — Ki fogyhatatlan ereju rumu­
Salagiu, Clusiu, Turd’a-Ariesiu, Ciucu, Odorheiu, ghiaru, cercassianu, armânu, tieganu. Se p6te asia
nyok! szennyes, szurkos mokânyok! Ne fâljetek!
Alba inferiâra, Fagarasiu (?), Trei-scaune si Murasiu- ceva? Cârca si vedi. Cu rasse asiatice vei trai Ha vesztenâDk is a tâli idoben, mâg vagyon nektek
Turd’a. Acelasiu diariu afla, ca positiunea elemen­ in pace numai dâca voru sci de frica, altumentrea egy kiapadhatatlan sergetâk a tl lombos kozsotokban.
tului maghiaru va fi mai grea in comitatele Sol- niciodată. Totu asia de pucinu potu prinde rade- Minden olâh kozsok egy meg vihatlan fortalitium
nocu, Dobac’a si Hunedor’a, in care va avâ se cina in Asi’a popârale europene, ca-ci ele suntu si rumunyescum (Pag. 9). Adeca sensulu este, ca
romanii fârte peduchiosi n’au alta armata decatu
lupte in contra v l a c h i l o r u , âra in comitatele remanu in acea parte a lumei plante exotice. Goţii
numai de peduchi. La pag. 10 cere furcile si fune
Brasiovu si Ternav’a mica in contra s a s i l o r u ; si vandalii, chiaru si latinii trecuti in Asi’a si in pentru toti romanii. La pag. 13 închina la „Sa­
dâra maghiarii se nu pârda curagiulu, ca-ci cu per- Afric’a au disparutu de acolo cu totulu. Anglii se tana, Belzebub, Asmodeu, Arimann si la toti dracii
severantia voru fi in stare se invinga si in acelea. sustienu in Indi’a orientale numai calare pe tunuri, din iadu pe romani, pe sasi, pe Camarilla (curtea
In comitatele Ternav’a mare si Sibiiu voru predo­ espusi totu-deauna la pericule învederate de a-si imperatâsca)*. La pag. 13 numesce pe romanii
mina nesmintitu sasii. In comitatulu Bistritia- perde cu totii viâti’a, in catu nice urma se nu re­ trecuti prin scâle „tiegani vagabundi (tekergo olâh
morâk). In fine la pag. 19 cere strângulu si pen­
Naseudu voru rivalisa v l a c h i i c u s a s i i . In fine mana de ei. In Turci’a „moderna,* chiaru si in
tru Urban. Acelu pamfletu s’a cititu cu nespusa
acelu tiranu afla, ca intre impregiurarile de facia momentele de facia, micele colonii europene, franci, lacomia si adeverata voluptate de catra publiculu
era impossibile de a realisa in Transilvani’a împăr­ anglii, germani etc. tremura di si nâpte in locuin- din Clusiu si de pe la orasiele din comitate si din
ţire mai favorabila elementului maghiaru decatu va tiele loru; ambasadorii si consulii nu mai suntu si­ Secuime.