Page 26 - 1876-05

pre atunci in comissiunea de administratiuue se re- După acdsta couferintia va urmâ apoi unu congressu după cele sânte Domnitoriulu insocitu de min. de
censdza proiectulu despre n6u’a arondare a munici- in Parisu. resbelu, cas’a mii. domndsca, stătu majoru generalu
pieloru cu mare zelu si cu multu interesau de causa, Situatiunea in orientu devine totu mai seri- s. a. primesce defileulu armatei inaintea statuei 1 u i
inse cu fdrte pucinu sporiu in modificatiuni. Si ce 68a si mai critica; in imperati’a sultanului se com­ M i b a i u E r o u l u, după aceea primesce la palatu fe­
e dreptu, s’au ivitu in sinulu acestei comissiuni plica lucrurile totu mai tare si iau unu caracteru licitările diferiteloru corpuri si auctoritaf. Prandiu
multe propuneri bune si sanet6se, ddr’ s’au ivitu hostilu, amenintiandu cu distrugere si nimicire totu la palatu si sâr’a la 8% serbare publica in gra-
pre de alta parte si propuneri eronate si dictate ce este in vidtia. —■ Diariulu englesu „Times" din’a Cismegiu cu focu artificiale. Serbarea se va
mai multu de zelulu si dorinti’a, de a debilitâ cu publică dilele aceste o correspondintia din Con- face si in t6te districtele, unde prefecţii voru primi
totulu elementele nemaghiare in Transilvani’a, de- stantinopole, unde se descrie situatiunea in Turci’a felicitările si arangia serbarea.
catu din punctu de vedere alu unei administratiuni cu colorile cele mai negre, asiâ incatu i vine omu­ Noulu min. in sied. din 7 Maiu asupra refe­
bune si sanetâse. — Cu privire la diatrictulu Bra- lui sa crdda ca in curendu rescdl’a va erumpe chiaru ratului min. lucrariloru publice, vediendu abusurile
siovului s’a facutu propunerea, câ acestu districtu in anim’a Turciei, in Constantinopole. In acdsta si relele provenite din aplicarea legei de prestatiuni,
se se alature la comitatulu secuiescu Trei-Scaune corespondintia se dice intre altele, ca poporulu de incuviiutiaza a se presenta corpuriloru legiuitdrie
si cetatea Brasiovu se se lase municipiu de sine diosu din Constantinopole este asiâ de inversiunatu unu proiectu de lege pentru modificarea legei dru-
statatoriu; acdsta propunere a remasu inse sverco- asupra crestiniloru, incatu amenintia pre sultanu muriloru si suprimarea cu totulu a dileloru de pre*
lindu-se câ pescele pe uscatu, fora nice o sprigi- cu detronare, numai câ se aiba apoi ocasiune de a statiuui judeciene, cu cari se asuprea poporulu prin

nire. — Deputatulu Poczolay fece inse o propunere devastâ si a măcelări pre creştini. Turcii insulta abusuri; si fiindu vro 14 judecie bântuite de locuste
si mai interessanta; dinsulu ar’ fi voitu, câ distric- pre greci si armeni, provocandu-i se std gafa de amanâ afacerea drumuriioru pana după finirea lu­
tulu Zarandului se se impartia intre nâuele comitate m6rte. Caletorii se ducu de acolo cu gramad’a, crului agricolu. Parintdsca mesura pentru poporu.
Torda-Ariesiu si Alb’a inferiâra, si se nu se annec- 6ra creştinii asiediati acolo 'si tramitu familiele in — La ordinea dilei suntu nduele alegeri la camera,
teze la comitatulu Uniaddr’a, unde se alatura si alte parti ale pamentului europeanu. Numai naile cu cari se ocupa. —
scaunulu Orestiei si asiâ se croiesce acolo o „Ro­ de resbelu ale poteriloru europene mai inspira pu­ In 19 Maiu si in Romani’a a inghiatiatu ap’a
mânia mica", care inse in totu casulu va fi mare cinu respectu. — De notificatu este aci, ca Ger- si a ninsu, facundu stricatiune la plantele mai plă­
câ multe din tierele de corâna austriace. — Acdsta maui’a n’a remasu indiferenta facia de incidentulu pânde. Tbermometrulu se scoborise la 0.
sublimu motivata propunere inca a remasu iu mi­ tragicu dela Salonichi; ea a tramisn acolo cea mai
noritate. — Totu in sinulu comissiunei administra­ mare flotta de resbelu ce o are si care consta din
• In or’a suprema.
tive s’a chiarificatu si cestiunea, ca adeca centrulu patru uâi pancerate cu 90 de tunuri de celu mai
comitateloru nu trebue se fia acolo, uude este si greu calibru. Pre aceste nâi se afla 2280 de feci­ „A“ ( N e g u t i a t o r i i s i i n d u s t r i a r i i
resiedinti’a tribunaleloru. — Diatrictulu Fagarasiu- ori, intre cari unu corpu de debarcare de 1000 t r e b u i e s e - s i i m p r o t o c o l e d i e d e n o u f i r ­
lui inca a remasu precum a fostu proiectatu, nice feciori cu optu tunuri. La acdsta flotta se voru mai m e l e p a u a l a 1 J u l i u 1876.) După art. VIII.
§. 1 alu legei industriali dela 1872, fia-carele
n’a mai crescutu, nice n’a mai scadiutu. alaturâ corvettele „Medus’a", „Meteorulu", Come-
maiorenu, s6u dechiaratu de maiorenu, (asiâ si
Din siedintiele plenarie ale camerei n’avemu tulu" si „Nautilus" cu 44 de tunuri.
femei’a) are d r e p t u de a esserciâ, adeca purtâ
se comunicamu nimicu momentosu. Acolo se des- Intre asemeni lucruri de natura seridsa se o i n d u s t r i a , (meseria, măiestria,) s6u n e g u t i a -
batu d’ocamdata numai proiecte de creditu suple- mai comunica si cate ceva absurdu si ridiculosu, t o r i a ori comerciu. D6r si minoreuulu are aces-
raentariu si se făcu propuneri de economia; inse ceea ce si se nu fia adeveratu, totuşi servesce spre tasi dreptu, d6ca tutorulu, s6u in casu de necesitate,
pre candu creditele suplementari se votdza, pre caracteristic’a unei asemeni situatiuni anormali. Se juredictiunea orfanale da consensulu recerutu.
atunci propunerile de economia se respingu, câ ne- dice adeca, ca sultanulu ar fi cuprinsu de o frica Cine vre se pârte măiestria s6u negutiatoria,
(§. 4) este indetoratu se-si insciintieze vointi’a la
realiaabile in Ungari’a. — Despre proiectulu de asiâ de mare, incatu si-a facutu o odaia cu totului
d i r e g a t o r i ’ a i n d u s t r i a l e , (carea e pretur’a
lege, prin care se desfiintidza tdte municipiele ora- totu de feru, adeca păreţi pancerati cu ferru, mobile
s6u judele administrativu) si s6 documenteze ca e
sieloru mici, scrie diariulu „Peşti Naplo" urmatd- de ferru, pana si patulu si l’a asiediatu intr’unu maiorenu, s6u ca are iertarea verstei, mai susu
riele: „Devastarea tartariloru in Ungari’a n’a ni- dulapu de ferru, câ astfeliu se fia scutitu nu nu­ pomenite.
micitu mai multe orasie, decatu noulu proiectu alu mai de catra niscari asasinatori, ci se scape chiaru Pretur’a s6u solgabiroulu cum i dicemu, este
dlui Tisza. Mesur’a e fixa si precisa; care orasiu si de flacarele focului, la casu candu s’ar da focu indetoratu, ca in 3 dile si in daru, adeca fora
nu numera mai multu de 12 mii locuitori, va fi palatului. — nici o tacsa, s6 dd îndreptăţirea pentru industria,
„ L i c e n t i ’ a " s6u legitimarea de industria.
dec&pitatu, cu t6te ca acdsta mesura n’are nice Acdsta scire se vede, ca s’a respanditu inse
După § 86, acelu măiestru s6u negutiatoriu,
unu sensu, nici politicu, nici administrativu. Intru numai cu scopu de a aretâ positiunea cea desperata
carele nu s’a insciintiatu astfeliu la autoritatea
adeveru, acdst’a e o politica infioratoriu de ener­ a sultanului. Odai’a de ferru va scapâ in totu
politica atinsa, si n’are atestatulu dela acest’a, pâte
gica." — Asiâ scriu ungurii, candu se reformdza casulu pro sultanu de flacarele focului, inse nu-lu fi globitu s6u p e d e p s i t u in bani, p a n a l a
sdu se cassa'za cate o ruginita institutiune de ale va scapâ de a se frige in patulu seu celu de ferru, 50 fi.
loru, inse candu vedu, ca alte n6ue reforme taia in care se va potd incaldi câ tripedulu in cuptoriu. După § 32 fiacare industriariu, adeca măie­
carnea viua a altoru nationalitati, atunci bătu in Insurectiunea din Bulgari'a a eruptu pre ne­ stru are dreptulu, ca nu numai lucrurile s6u pro­
pinteni si striga mărire celui de susu Tisza. aşteptate, inse se vede, ca ea a fostu pregătită de ductele meseriei sale, manufacturele sale, (adeca
Iu 18 Maiu delegatiunile se presentara inain- o mana lunga, deârace insurgenţii dispunu de o pre cari le-a lucratu elu si prin lucratorii sei,) ci
tea Domnitoriului in castelulu de Bud’a. Presie- mulţime de arme de sistemulu nou, pusei, cari dau si altele ce le-a primitu in comisiune, ori a cum-
peratu, s6 le vinda a casa, s6u ori unde in tergu.
dintele delegatiunei austriace prouunciâ unu dis- 25 puscaturi pre minutu; apoi afara de acdst’a s’a Fiacare industriariu, are dreptu s6 deschidă
cursu, in care accentuâ, ca delegatiunea austriaca aflatu, ca dinsii au adunatu in sinulu paduriloru o bolta (dughiana,) adeca unu locu de negotitoria
va nişei a lucrâ in armonia cu C8a maghiara in mulţime de proviantu. — Se dice, ca comitetulu pentru productele sale si resp. marfa sa.
interessulu iutregei monarchfe; va nisul mai de­ bulgaru, care. ar esiste in Buauresci, ar fi procuratu După § 38 i n d u s t r i a r i i (măiestrii), suntu
parte a face economia in erogatiuni, dedrace mo- si provediutu pe insurgenţi cu armele necessarie, detori a-si „improtocolâ firm’a," si a „tiend cârti"
narchi’a are mare trebuintia de economia si de inse acdst’a cu greu se p6te presupune, pentru ca (protocole,) despre industri’a loru, conformu pre-
pace. — Domnitoriulu respunse, ca evenimentele faptele ardta, cumca aici se afla in jocu o potere scriseloru din alte legi, ce custau in acdsta pri-
in Orientu au facutu, câ legaturile amicali intre mai mare. vintia.
In privinti’a acdst’a vorbesce l e g e a c o m e r ­
cele trei poteri mari yecine, se sa leg8 catu se Facia de atitudinea amenintiatdria a moha- c i a l e , adeca cea despre negutiatori, articululu de
p6te mai strinsu. Domnitoriulu spdra, ca nisuin- medaniloru in Constantinopole, ambassadorulu rus- lege XXXVII, din 1875.
tiele celoru trdi imperati, precum si ale celorlalte aescu de acolo a luatu cele mai seridse mesuri de In §§ ii 258 si 259 se spune câ ce este ne-
poteri europene voru potd sustiend pacea, spriginindu aperare. Se dice, ca atatu ambassadorulu rusescu, gutiatori’a, si adeca, câ ea este, candu cineva cum-
guvernuiu otomanu intru pacificarea provincieloru catu si celu austriacu au requiratu dela guvernele pera mărfuri, sdu ori-ce lucruri miscatorie, cu scopu
rescolate. Cu privire la agendele delegatiuniloru loru chiaru nisce corpuri mice de armata, cari am- ca pe acelea, asiâ in natura precum le-a cumperatu,
li recomanda armonia si concordia, ca-el asiâ voru bla prin Constantinopole in vestminte de matrosi sdu macar prelucrate, sd le vinda mai departe. De
esi la bunu resultatu. simpli. ast’a se tiene si industri’a, candu cineva primesce
unu lucru miscatoriu pentru câ se-lu prelucre,
Mai mulţi dintre miniştrii austriaci petrecu in Pre campulu insurrectiunei din Bosni’a si Er- dirdga sdu prefaca pentru alţii, si ddca acel’a cu
Budapest’a, spre a stabili detaiurile impacatiunei zegovin’a nu se mai pr6 ivescu lupte ndue. Se dice, negotiulu seu întrece cerculu industriei mice.
dualistice. Se vârbesce de deficultati noue, caror’a ca acesfa ar fi efectulu conferintieloru din Berlinu. Cerculu industriei mice atunci se intrece, candu
inse nu le mai damu nice unu crediementu. Cu tdte aceste inse Muctaru pasi’a pregatesce o p. e. croitoriulu nu numai c6sa imbracamente de
felia de feliu de materii pentru alţii, ci vinde si
Despre sdrtea memorandului esitu din con- espeditiuue noua si grandiosa catra fortardti’a
materie de alţi produse, precum si haine gafa in
ferintiele dela Berlinu nu se scia nimicu positivu. Nicsiciu.
bolt’a sa, sdu in 6ri ce localitate a sa.
Se dice, ca Angli’a se va alaturâ numai condiţio­
Paragrafulu 38 din legea industriale, cu § 5
nată la acestu memorandu. Pre de alta parte inse
din legea comerciale s’a pusu intr’o legătură sdu
se vorbesce, ca nu presto multu se voru tiend alte In R o m a n i ’ a serbarea aniversariei a 10 a reportu, ce suna: „Hotaririle legii comerciali in
couferintie in Berlinu, in care voru partecipâ tdte suirei Domnitoriului pe tronu fii defipta pe 10 privinti’a improtocolarii firmei, si tieuerii de cârti
poterile, cari au subsemnatu tratatulu de Pariau. Maiu prin unu programu fdrte serbatorescu, in care sdu protocdle, se esfcindu si asupr’a industriariloru,