Page 27 - 1876-05

adeca a maiestriloru, candu aceştia cu productele! trecutu si se se indemne pe viitoriu a participâ dini. Desbaterile au fostu pline de vioiciune si de
sâu manufacturile loru intrecu cerculu industriei intr’unu numeru mai mare, ca dieu, noi romanii instrucţiune. Totu ce s’a hotaritu asupra acestoru
mici, adeca: caudu in intielesu strinsu suntu totu avemu fârte mare trebuintia de cunoscintie teoretice cestiuni importante s’a luatu la protocolu.
deodata si negutiatori.* si practice in ramurile economiei. 3. D. prof. Mihael Ehrlich a propusu despre
După legile de mai nainte numai negutiatorii In diurn. germ. din Sibiiu „Tageblatt* nr. 639 gradin’a de pomi si adeca: despre crescerea si in-
din orasiele cu peste 10,000 de locuitori, si cari 1876 precum si in diurn. „Scâl'a" nr. 5/1876 a grigirea pomiloru pana candu se punu la loculu
in asii orasiu platiau peste 20 de fl. dare la anu, aparutu unu apellu fârte caldurosu din partea dn. destinatu, despre scâl’a de semenatu, despre sădi-
au fostu detori a-si improtocolâ firmele; dar acuma, Dr. S a l f e l d , directoru la scâl’a agronomica din tulu pomiloru. S’a aratatu totu feliulu de nobili­
după § 16 alu legii comerciali nu se face deo­ Mediasiu, catra invetiatorii de pe fundulu regescu, tare de pomi si adeca prin deosebite moduri de
sebire intre negutiatorii de pe la sate si intre cei prin care, aratandu-se lips’a cea mare de cunoscien- altuire, prin copulatu si prin oculatu s. a. S’a
dela oraaie; intre acei-a cari au platitu dare peste tiele agronomice si pomologice in patri’a nâstra, spusu materialulu si compunerea diferiteloru unsori
20 fl. sâu mai pucinu, ci negutiatorii peste totu face cunoscutu, ca densulu doresce din sufletu, câ sâu alifie la nobilitare», vatamarea pomiloru si a
sunt indetorati, ca se-ai improtocoledie firmele. Care se infiintiedie unu cursu practicu si teoreticu in pomisioriloru. S’a aratatu tractarea pomiloru mari
nu improtocoledia, după § 21 cade sub g l 6 b a f i a - c a r e a n u spre ai initiâ in cunoscintiele in­ in gradin’a de pâme; bâlele pomiloru: la radecina,
p a n a l a 500 fl. dispensabile pomologice ai de gradinaritu pe inve­ trupina si frundie; delaturarea acestoru bâle; tem-
Se bagamu bine sâma! După § 551, inca si tiatori si -i invita a luâ parte. pulu, candu este mai bine se se culâga, si cum se
acelu negutiatoriu sâu industriariu, carele si-a fostu Pentru cursulu p r a c t i c u a destinatu lun’a se culâga pâmele, cum se se pastredie si se se
improtocolatu firm’a la atare judetiu de cambiu si lui Aprile, âra pentru celu t e o r e t i c u lun’a lui traga folosu mai mare din ele.
de comerciu, este detoriu se si-o improtocoledie de Augustu. 4. Demonstratiuni in gradin’a scâlei agrono­
n o u , si anume in terminulu din 1 Ianuariu 1876, In an. acesta s’a fostu alesu pentru cursulu mice, pe campulu de proba, in gradin’a de vie si
p a n a l a 1 Inliu 1876, câ-ci altcum după § primu practicu comun’a sasâsca Atielu, unde se for- pe holdele luate in arenda dela comuna esecutate
21 va fi pedepsitu in bani p a n a l a 500 fl. mâza cea d’antaia gradina de sc61a pe fundulu re­ de Dr. Salfeld, prof. Ehrlich si de Gust. Ulex, e-
Acelu negutiatoriu ori industriariu, carele a gescu, organisata după recerintiele tempului si ale conomulu scâlei de agronomia.
fostu improtocolatu, dâca se improtocoledia de nou sciintiei, dâra din caus’a bolnavirii d. professoru 5. D. Ulex ne a aratatu tâte uneltele neces­
pana la 1 Itflitl 1876, după § 562, are dreptulu E h r l i c h nu s’a po.tutu tienâ acolo cursulu prac­ sarie de gradina si de campu, spunendu-ne pe
scutintiei de timbru pentru rugarea sa si nici nu ticu, ci s’a stramutatu in Mediasiu. scurtu, care unde si candu se intrebuintiâdia, ce
platesce tacs’a de publicare in foi’a oficiala. Ca acâsta idea salutaria divulgata din partea aventage oferesce fiasce-care la lucrarea pamentului.
Acelu negotiatoriu sâu industriariu carele pen­ dlui Dr. S a l f e l d a patrunsu animile celoru ce 6. Ni se recomenda mai multe mediulâce de
tru antai’a âra se improtocolâza, dâr pana la 1 iubescu cultivarea tinerimei si înaintarea binelui invetiamentu spre prosperarea lucrului de gradina
Iuliu nu se voru fi improtocalatu de nou, au se comunu si a fostu imbraciosiata cu căldură, este si spre castigarea cunoscintieloru necessarie: gradi­
pună timbru de IO fl, pe suplic’a pentru impro- prob’a cea mai viua numerulu celu frumosu de 25 n’a de scâla de Dr. Schwab, herbariu agronomicu,
tocolare. individi, ce s’au insinuatu mai mulţi preste nume­ adunare de seminţie, de spice etc.
Fiindu câ acuma fia-care tribunalu regescu e rulu ficsatu la inceputu de 50 inşi. 7. Escursiune in 23 la bai’a din Basna sub
si tribunalu de cambiu si comerciu, rugarile pentru Dintre cei primiţi (50) spre mare mirare s’au conducerea DD. prof. M. Ehrlich si I Konert. A-
im protocolare se dau la acelu tribunalu regescu, infaciosiatu numai 39, dintre cari au fostu numai juugundu aici amu cercetatu baseric'a romanâsca si
sub a cărui competintia locuiescu concernentii ne- 9 romani si 30 de sasi. pe cea luterana, apoi amu mersu afara la bâi, unde
gutiatori sâu indu3triari. Caus’a absentarii celoru 11 p6te se fia schim­ am admiratu positiunea cea romantica, arangearea
La suplica se alatura: barea locului de prelegeri, dâra densii poteau pre- cea frumâsa si ap’a cea minunata si după cum ni
1. Estrasulu de botesu; in catu ar fi îndoi­ nunciâ pe dlu Directoru cu cateva dile mai nainte, s’a spusu fârte folositâria mai alesu pentru âmeni
ala ca âre cine-va e maiorenu, altmintrelea nu. ca din cause grave nu potu luâ parte in anulu a- acrofulosi si reumatici si in fine fiindu fârte obo­
2. Licenti’a dela juredictiunea orfanale sâu cesta, spre a se potâ face locu la alţi 10 dintre siţi si tare flamandi ne asiediaramu sub umbr’a po­
invoirea curatorului sâu a parintiloru; dâca cine-va cei respinşi. miloru la o mâsa mare si bine gătită. Aci s’a
mancatu, s’a beutu, s’a cantatu si s’a toastatu.
e minorenu, sâu decbiararea de maiorenu. In. ministeriu ungurescu si Direcţiunea gene­
Catra sâra ne amu intorsu ârasi in Mediasiu.
3. Certificatulu sâu legitimarea de industria rale r. ung, a drumului feratu de ostu inca a con-
ori negutiatoria, capetata dela pretura câ deroga­ simtitu cu acestu lucru frumosu si folositoriu si a 8. Inchiarea cursului in presenti’a DD. Dr.
toria industriale de prim’a instantia. stătu intr’ajutoriu participantiloru. Ministeriulu a Salfeld si M. Ehrlich. Aci s’a vorbitu mai antaiu
despre tempulu si durat’a cursului de vâra, precum
Dâca cine-va si-a capetatu dreptulu seu de destinatu o suma bunicica de bani pentru înlesni­ si despre obiectele ce au se se iâ inainte in acelu
negotitoria sâu industria cu mulţi ani mai nainte, rea celoru ce iau parte la cursu, din care suma se cursu. S’au intrebatu toti cei de facia de iau
atunci se alatura acelu documentu vecbiu, âr in idă prandiulu gratis; âr’ D i r e c ţ i u n e a calei fe­ parte si in cursulu viitoriu sâu nu? Toti au res-
0
catu acel’a nu l’ar mai avâ, pe bas’a § lui 4 din rate a jnlesnitu calatori’a cu relaxatiune de 5O / punsu, cu da. Apoi a inchiâtu D. Dr. Salfeld
o
legea industriale, capeta îndreptăţire noua dela din pretiurile ordinarie. La castigarea acestoru printr’unu cuventu fârte patrundiatoriu, după care
pretura. dâue lucruri bune a contribuitu multu deput&tulu s’a sculatu unulu dintre invetiatorii presenti, anume
Albert de S a e h s e n h e i m .
4. Pentru publicarea firmei este tacs’a de G-irscht, in numele tuturoru, multiamindu mai an­
50 cruceri, candu firm’a e numai pe o pers6na. In 18 eramu toti cei 39 inşi in Mediasiu a- taiu D. Dr. S a l f e l d pentru initiativ’a si institui­
Fia-care negutiatoriu sâu industriariu este in dunati la hotelulu „Schutzen“ si furamu salutaţi rea acestui cursu fârte necessariu, apoi D. profes.
dreptu, a se infacisiâ in persâna la tribunalu, si a din partea d. Dr. S a l f e l d cu cele mai caldurâse E h r l i c h si la ceilalţi DD. professori pentru oste-
cere cu gur’a improtocolarea firmei sale. Dâca pe cuvinte de intimpinare. Unii au remasu cu cuar- nâl’a ce au facutu cu noi in restempulu de 8 dile
vre unulu nu-lu cunoscu la tribunalu, acela e in- tirulu aici, alţii au mersu pe la cate unu amicu si si pentru caldurâs’a primire si amicabil’a tractare.
detoratu se se infacisiedie cu duoi martori ce-lu cunoscutu. La finea cuventului s’a strigatu unu intreitu „se
cunoscu, pre cari ii cunâsce tribunalulu, respective In 19 la 8 âre demanâti’a ne adunaramu in traiâsca".
asesorulu esmisn anume pentru improtocolarea fir- scâl’a agronomica, unde d. Dr. S a l f e l d deschise In fine au multiamitu pe rondu la acâst’a a-
meloru. cursulu prin tr’unu cuventn fârte potrivitu desco- mendoi domnii de facia. — Dnpa amâdia, ne mai
Intr’o comuna nu se admitu dâue firme asemeni; perindune scopulu venirii nâstre acolo. fiindu prelegere, ne amu folositu de ocasiune de a
pentru acâst’a dâca suntu duoi negutiatori, totu cu Propunerile din partea professoriloru angagiati cunâsce mai bine Mediasiulu si impreginrimea lui;
unu nume, spre distinctiune unulu trebue se mai au decursu in chipulu urmatoriu: apoi sâr’a âr’ ne amu adunatu la Schtitzen.
adauga ceva la numele seu, p. e. numele tatalui 1. D. profes. Ioanu Kleinen ni a propusu din Diminâti’a In -26. pe la 7 âre insociti pana
seu, sâu vr’unu predicatu, etc. botanica despre plantele cele mai necessarie, ce se la gara de DD. Dr. Salfeld, Ehrlich, Konert si
După §. 25, din legea comerciale fiacare ne­ receru spre a constitui după tâte regulele o gra­ mai mulţi amici, pe trenulu dela Sibiiu, ne amu
gutiatoriu si industriariu, ce este indetoratu a-ai dina de scâla. dusu pe acase.
improtocolâ firm’a, totu de o data este detoriu se 2. Dr. Salfeld a propusu despre gradin’a Aceste cursuri pregatitârie suntu fârte folosi-
:
t ena cârti seu protocâle de negotiu, legate bine, scâlei si adeca: a desfasiuratu, cum se se intemeie- târie si mai vertosu pentru noi romanii cari avemu
ale caroru foi se fia numerisate si la radecina per- die, cultivedie si se se tiena in stare buna. Ni a pucine cunoscintie de agronomia si pomologia si
curse si tienute de unu sinoru, ale cărui ambi desemnatu unu planu de gradina şcolare, după care deaceea eu câ unulu, care m’amu sonvinsu pe de-
capeţi se fia sigilaţi. gradin’a se impartiea in table: 1. locu de proba plinu de folosulu celu mare alu acestor’a, l e re-
La rugarea de improtocolare a firmei, fiacare pentru agronomia; 2. pentru legumaritu; 3. pentru c o m e n d u t u t u r o r u i n v e t i a t o r i l o r u s i i i
pâte se-si alature si protocâlele ce i suntu de lipsa, pomi; 4. pentru vitie de vie; 5. scâla pentru o i n d e m n u a le si cerceta in numeru catu se pâte
cari apoi la tribunalu se autentica, adeca legalisâdia, pădurice si 6. unu modelu de o gradinutia de flori de mare, cu atatu mai vertosu, câ cunoscintiele prac­
si sinorulu se sîgilâdia după norm’a prescrisa. După pe langa casa. Totu-odata arată catu de mare se tice nu si le potu castigâ invetiatorii mai bine si
§ ulu 30 aceste cârti trebuie păstrate 10 ani; a- fia fia-care din aceste. Arată mai incolo ce se se mai usioru de catu, candu vedu in fapta, cum se
ceste-si cârti tienendu-se după regulele legii, făcu sâmene si planteze in fia-care. Recomandă culti­ face, si apoi făcu si densii sub ochii barbatiloru
pentru negutiatoriu sâu industriariu diumetate de varea hemeiului totu in gradina; destină in gra­ teoretici si practici*). E unu lncru fârte cunoscutu,
proba sâu dovâda in caşuri de procese. A. M. dina unu locu de podâba si unu locu de jocatu. câ intre teoria si praxe este o diferintia fârte
S’a aratatu timpulu, candu se se culâga si cum se mare si dâca se pâte aplica undeva proverbiulu la­
se pastredie diferitele soiuri de seminţie; cum se tinul „Theori’a sine praxi sicut rota sine axi“,
Cursulu practicu de pomologia si de grădină­ se cultivedie picioicele (gogosiele, pere de pamentu, apoi, dieu, la cunoscintiele aceste se pâte aplică
rite, ce s’a tienutu in Mediasiu din 18—25 crumpene) intr’unu modu mai rationalu, câ se pro­ cu totu dreptulu.
Aprilie 1876 st. nou. ducă mai multe si mai bune; apoi modulu cum se Celui ce voiesce se cetâsca mai multe si mai
In cele urmatârie me voiu incercâ a dâ publi­ se sape pamentulu pentru fia-care soiu de seminţie
cităţii o mica descriere despre lucrurile mai momen- etc. Mai pe urma a datu d. Dr. Salfeld nesce în­
tâse din cursulu practicu de pomologia si de gra- trebări in scrisu spre desbatere, cuprindiendu dâue *) Speramu, ca si romanii voru introduce curse
dinaritu din anulu acesta, pentru câ se p6ta vedâ puncte cardinali: 1. problem’a gradinei scâlei po­ de aceste in mai multe locuri spre binele si pro-
si aflâ si ceilalţi fraţi invetiatori cele ce i’au pe* pulari; 2. esecutarea si conducerea unei atari gră­ gressarea dQrita. — R,