Page 29 - 1876-05

Uazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Be prenemera Ia poştele e. si t., si pa Îs
F6i s, candu concedu ajatdriale. — Pretiuiu: ÂmwM XUnL DD. corespondenţi, — Pentru serie 8 cr,
f
pe 1 arm 10 fl., pe ’/j 8 A* v. a, Tieri esterae 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 cr. de flacare pu­
v, a. pe una ana sdu 2 /» galbini xnon. sanstdria. blicare,
1

Ir. 38. Brasiovn 28|16 Maia 1876.

• mtimm 1 1 i i i i.f i. ■■■■■■■■■■■ ■ i ■. ■ ■■ mi imun .. nn... „mm li immmmm m»—
Fnnctionarii de naţionalitate dela stătu, ci cu stipendiu facutu lui de unchiu- catu pbte ex officio Vu cu ocasiunea vreunui eve-
romanesca. seu in suma numai de 160 fl. m. c., cu care si-a nimentu in familia, precum nunta, casu de mârte
tigoritu vidti’a preste 20 de ani, pana ce se facil si altele câ aceste. Iu localuri publice ne alegeamu
Lsctorii noştri au vediutu din altu nr. alu
abia „Translatoru alu limbei „valacbe" in loculu mese, unde se nu venimu prea aprbpe de funcţio­
„Gazetei", in ce modu renegaţii dela Clusiu ples-
nescu in facia romaniloru trecuti prin sc61e, aler­ lui Dimitrie Batiu, carele repausâ la anulu. Intre nari de ai noştri, afara ddca se află de facia si de
garea după funcţiuni. 35 de advocaţi de langa guberniu era uniculu ro­ cei străini, câ se ne invite la mbs’a loru, ceea ce
manu Alexandru Bobetielu. Din 18 funcţionari se intemplâ fdrte raru. Totu pe acele timpuri
Nu cunbscemu in patri’a nbstra nici-una classe
mici si mari dela C o m i s s a r i a t u l u provinciale ficţiunea cu daco-romanismulu inscenata si nutrita
de 6meni mai nefericiţi de catu suntu funcţionarii
romani, cari nu vreu se-si renege sângele, naţiona­ trecea de romanu unu singuru cancellistu, anume de Bedeus et Comp. era folosita de arma fbrte pe-
Sam. Hersenf. Din 59 funcţionari dela E x a c t o - riculdsa, mai aiesu in contra functionariloru noştri
litatea, pe tata si pe mama; precum nu cunbscemu
r a t u l u prov. romani era numai Ios. Branceanu, Totu in Sibiiu una alta compania honorabila, inse
nici fiintie mai infame, decatu acei denuntianti e-
fiiulu unui negotiatoriu din Blasiu si Iosifu Folyo- nu sasbsca, denuntiase chiaru si pe bunulu si mor-
goisti si servili, cari au intru nimicu a-si vinde
vits, fetiorulu protopopului greco-res. din Clusiu, bosulu arebipastoriu Alexandru St. Siulutiu si nu
sângele si a rapedf pe fratele loru in abissulu ne-
cari inse n’au potutu înainta pana nu s’au casato- se molcomi, pana n nu înduplecă pe gubernatorulu
fericirei *). Ddca mai este vreunu criteriu siguru
ritu cu maghiare. La cancellari’a curţii in Yien’a C. Schwarzenberg câ se -lu insiele la Alb’a-Juli’a
alu corruptiuuei si perversitatiei omenesci, apoi a-
din 57 inşi, cancellariulu A l e x i e N o p c e a (mai sub pretextu minciunosu alu unei consultatiuni de
cela e fapt’a denuntiantelui vendiatoriu de sângele
taţdiu inaintatu la rangu de baronu) era romanu fantasia, dra intr’aceea tramise la Blasiu pe sub
fratiescu; socii lui Spartacus din Rom’a vechia au
declaratu, alţi trei asemenea si 2 renegaţi de cu- ascunsu câ se calce locuinti’a si mai aiesu cancel­
fostu modelle de honestate in comparatiune cu 6me-
rendu, adeca Iubâsz (Pecurariu) de Caransebesiu si lari’a mitropolitului, câ si cumu ar’ vrea se calce
nii servili din dilele n6stre. Nu e de ajunsu ca
Costa de Beiusiu. La tabl’a regdsca (de apellu locuinti’a vreunui hotiu si talchariu, in catu mai
ne aflarnu drasi intr’o epoca, in care trece de crima
inst. a 2-a) din 33 funcţionari,- doi romani rene­ lipsia numai, câ acolo unde fusese torturatu ode-
a ne fi. nascutu romani, mai lipsia câ romanu asu­
gaţi si din 45 advocaţi nici-unu romanu. La the- ni6ra mitropolitulu Sav’a, se traga si septuagena­
pra romanului se se p6rte 1 u p e s c e. Homo ho-
sanriatu cu ramificatiunile dela Sibiiu din 150 fun­ rului Alexandru patrudieci fara una la spate (an.
mini lupus. Departe se fia dela noi câ se aparamu
vre-unu functionariu corruptu, fia de ori-ce naţiona­ cţionari abia era optu romani. Ddra fia de ajunsu , 1852).
,
r'T- .
litate, traga-si originea macaru din vreunu generalu atatea exemple aduse pana la- 1848. Si totuşi; Acdsta era sbrtea functionariloru romani pana
se p6te proba anume din cathal6gele facultatiloru la 1860, adeca pana la diplom’a din Oetobre. Ddra
de ai lui Traianu; ddra candu vedemu, ca functio-
nariulu romanu este luatu la g6na numai pentru juridice si filosofice din Clusiu, ca in acelea celu incai austriacii nu le dicea: Ve dau la o parte nu­
1
crim’a ca s’au nascutu romanu si ca s’a educatu mai pucinu / parte de studenţi era romani, mai mai pentru-ca sunteti născuţi romani, ci pentru-ca
3
aiesu fexiori am familii noDller sî de preuti. Ge se stati in prepusu (in suspitiune) de dacoromanisti,
si a studiatu cu bani romanesci, atunci trehue se
alegea din acea mulţime de tineri romani?! Yeti de necredentiosi, ca-ci asia sunteti denuntiati; de
se deştepte drbpt’a mania si in sufletele nbstre, in
dice, ca se aplică pe la municipalităţi, comitate, aceea me temu se applicu si din voi anume la ad-
contra acestei specie de tirania.
In cei diece ani catu a domnitu imperatulu districte etc. Nici vorba, pe la acele se aplică si ministratiunea politica, câ se nu tradati pe regimu
mai pucini. si patria. — Tortur’a cu dacoromanismulu se facil
Iosifu II, uuu numeru frumosu de romani au fostu
denumiţi in funcţiuni publice, civili si militari, Dela 1849 inc6ce, după cea mai energidsa in- mai intensiva de candu staturile cele mari apusene
dintre cari unii au inaintatu pana la cele mai inalte sistentia a deputatiuniloru naţionale in Yien’a, in sebsera pe austriaci intre amerintiari din principa­
ranguri, de generali, consiliari etc. Dela 1800 fine ministeriulu imperatescu se convinse, ca ori- tele romanesci, si de candu se sanctionâ conventiu-
inainte numerulu acelora scadea mereu, si cei cari catu de rigorosu va tracta pe romani, pace cu ei nea dela Parisu din Aug. 1858 in favbrea acelora.
mai inaintâ, era consideraţi numai câ „unu reu totu nu va avb, pana ce nu le va da funcţionari de De atunci romanii din acestu imperiu di buna nu
necessariu," din causa ca nu se află alţi iudividi naţionalitatea n6stra, catu se p6te mai mulţi. In- mai vediura; dra anume candu principele Taleyrand
de alte nationalitati asia capabili precum era unii tr’aceea in loculu legiloru aprobatali regimulu in­ in calitatea sa de comissariu plenipotente alu Fran-
romani; ddra si aceştia -si Începuseră carierele loru troduse si in Trangiivani’a codicile austriaco si pro- ciei la Bucuresci, facil escursiune de plăcere pana
totu iu dilele lui Iosifu II si a le lui Leopoldu II. cedur’a austriaca. Pentru că funcţionarii noştri se la Brasiovu, directorulu de aici alu politiei si co-
De atunci inc6co pana la 1848 junii noştri trecuti se dede cu ele catu mai curendu si mai biue, s’au missarii politienesci, se parea ca-si perdusera min­
prin facultatea juridica, voindu a intra in funcţiuni tramisu inedee mai vertosu presiedinti si membri ţile; tienea drumulu romaniloru mai de frunte si
publice, trebuiea se faca praxe de cate diece, cbiaru la tribunale din provinciile Oislaitane, pe cari a- -i spionă câ se vddia care unde intra si de unde ese.
si 15 ani pe s p e s e l e l o r u , pana ce apucă in mestecandu’i pintre ardeleni, ei fece 6resicumu pro- Dela 1861 inainte, dupa-ce deputatiunile ro­
cate una funcţiune miserabile de diurnistu, adjunctu, fessori acestora. Junimea nbstra se si folosi de manesci brasi începuseră se bata calea Yienei, după
protocollistu cu platisidra de cate 200 multu 300 fi. acea ocasiune in partea sa cea mai mare cu dili- conferintie generali, comitetu naţionale, proteste si
m. c. După siematismulu guberniale din a. 1843 gentia extraordinaria. Numai asia s’a potutu in- petitiuni care-si succedea unele la altele, mai an-
intre 18 consiliari, 13 secretari, 12 concipisti nu templa, ca pana in 1860 aveamu la 174 funcţio­ taiu cativa romani fusera înaintaţi Ia ranguri de
mai era nici unu romanu, ca-ci romanii Costa, Rusu, nari romani curaţi, care numeru sub ministeriulu consiliari si secretari in Guberniulu tierei si la Can-
Sam. Popu, Lad. Yaida morisera; intre 25 practi­ Scbmerling crescil pana la 300. Ddra pe acea celari’a curtiei, alţii câ assessori la tabl’a reg. si
canţi de conceptu era numai doi romani unulu cu generatiune se si cunoacu urmele rigărei austriaco unii câ prefecţi. Indata după aceea prin zelulu si
stipendiu (Aloisiu Popu, mai tardiu renegatu) si si ale unei controlle necrutiatbrie, pre candu fia- midiulocirea celoru inaltiti in ranguri si funcţiuni
altuiu (Gle. Domsia) fara plata; intre 8 diurnisti care functionariu era politiaiu pentru celalaltu, si cardinali mulţime de teneri esiti din facultatea ju­
gub. nici unu romanu; alu 9-lea Ioanu Bobu (ne- denuntiarile la ordinea dilei, din care causa noi ridica fusera impinsi inainte in plaţi de cate 5—
potu alu renumitului episcopu Ioanu Bobu) aplicatu „civilistii“candu vedeamu pe funcţionari romani tre- 700 fl., dra la derogatorii subordinate de manipu-
la departamentulu fundatiuniloru, ddra numeratu câ cundu pe una lăture a stradei, apucamu ceealalta latiune, fusera denumiţi si unii din classile gimna-
de insulta intre servitori (pag. 215) si nu cu plata si uitandu-ne in alta parte, ne faceamu ca nu’i siali. Asia au mersu aceste pana la caderea sys-
vedemu, si nu’i salutăm de tbma eâ se nu’i com- themei lui Scbmerling, după care romanii apoi fu­
*) Unu exemplu din cele mai spurcate in a- promittemu, se nu le facemu vreunu reu fora voi’a sera duşi in curs’a dela Clusiu. De atunci dorinti’a
cdsta materia publica „Albin’a" nr. 40—41 dela nbstra in casu, candu vreunu spionu, unu denun- romaniloru de a li se inmultf funcţionarii de naţio­
Sibiiu si Salisce. Dare-ar Ddieu, câ acea copia a tiante, comissariu de politia, ori cbiaru presiedentii, nalitatea nbstra remase desidrta. Acuma nu li se
lui Juda tradatoriulu se bsa falsa; ddra fiindu-ca său vreunii collegi de ai loru, inemici ai nationali- mai dice: „stati iu prepusu: ne tememu de voi";
cbiaru si noi mai scimu a s e m e n e exemple si a-
tatii n6stre ar’ observa, ca reintorcu buna-diu’a ci li se plesnesce pe fia-care df in facia: „sunteti
nume unulu dela Yien’a si Fagarasiu din a. 1861,
dra altuiu dela 1864 din Sibiiu, si mai prdspetu nbstra si ca stau de vorba cu noi. Dieu inse si valachi,‘jiu ve suferimu in funcţiuni; pe acele le
dela Branu si Pagarasiu, ne tememu fdrte, ca cor­ densii se feriea pre catu numai potea de conveniri avemu numai pentru filii noştri, ca patri’a este nu­
espondentele „Albinei" va fi avendu dreptu. familiarie cu noi, nici ca intrau in casele nbstre de- mai a nbstra; voi sunteti numai toleraţi in tressa",