Page 30 - 1876-05

La acelu fanatismu asiatica se mai adauge si fa­ ceea ce se cere dela dinsulu? Ce se va intemplâ. denţii de theologia musulmani au stabilitu urmatb-
natismulu unora romani, in ochii carora toti cati apoi, dbca dinsulu nu va potb, sbu nu va voi se ri’a programa, pre care au tramis’o si sultanului,
intra in funcţiuni publice, trecu de trădători. Asia implinbsca ce i se cere? Se pare, câ ne aflamu in si anume: „List’a civile a sultanului se se fixeze
dbra pentru funcţionarii romani nu este bine nici ajunulu unui mare resbelu, fora se scimu, ca unde si se se controleze, pentru câ se consume nice
cu pbtr’a de capu, nici cu capulu de pbtra, ade- avemu de cugetu se ajungemu. — Totu in sensulu intr’unu casu mai multu decatu se stabilesce. Spre
verati martiri ai fanatismului, reutatiei, stupidita- acest’a interpellâ si Dr. H e r b B t . scopulu unei controle eficace ar fi se se convbce o
tiei omenesci. Dbra nice acele pedepse nu suntu Dlu Andrâssy respunse la tbte aceste intre- adunare naţionale, conatatatbria din notabili tramisi
de ajunsu pentru donsîi. Pe langa ce tragu nesce bari, inse din respuusulu d-sale nimenea n’a aflatu din tbte provinciele, care apoi va avb se stabilbsca
salarie relative fbrte modeste, apoi 6meni cu peru mai multu, decatu a sciutu. D sa dise, ca intru si perceptiunile si errogatiumle statului. Totu theo-
s c u r t u si minte scurta mai pretindu dela ei câ catu pbte ajunge prevederea unui omu, pacea euro* logii au decisu, ca guvernulu turcescu se cbra dela
si dela archierei, câ se se arunce si in valurile pbua este asecurata. Dbca inse acbsta prevedere, guvernulu rusescu revocarea generalului Ignatieff
politicei, se incalece calu de batalia, pentru*câ cu adaugemu noi, nu va ajunge mai departe câ ver- din Oonstantinopole, debrace indbmna pe poporu la
atatu mai curundu se-si franga gbtulu; adeca fa­ fulu nasului, atunci dieu n’avemu se ne bucuramu revolta si prepara pe facia ruin’a imperiului tur­
naticii noştri ceru dela funcţionari totu fapte de de lunga pace. — Serbi’a si Muntenegrulu — dise cescu. —
acele, la care-i siliseră pana acilea cativa miniştri mai departe dlu cancelariu — sunt impedecate de — Despre mişcările in Oonstantinopole se mai
din cei mai violenţi si mai fanatici, din cati a ve- a luâ parte la insurrectiune. Noi inse observamu, comunica, ca ambassadorele rusescu Ignatieff fb a-
diutu Europ’a intr’unu seculu intregu, si asia-i in- ca scirile de mai la vale din Serbi’a si Muntenegru tacatu in mediuloculu stratei de unu turcu infuriatu,
pingu intre d6ue focuri, intre dbue luntri, intre dau pe dlu conte de mintiuna. — Dlu cancelariu care a saritu la dinsulu si i-a prinsu calulu de
d6ue săbii. Se p6te bre sbrte mai tirana si mai adause apoi, ca cuprinsulu intielegerii esoperate la frenu, inse fetiorulu care insociâ pe generalu a na-
funesta decatu acbsta! Berlinu nu-lu p6te inca descoperi, debrace Angli’a valitu indata cu calulu seu asupra atacatoriului si
nu s’a decbiaratu inca, si de6race din acbsta causa l’a trantitu la pamentu. Trecundu apoi pe langa
pbrt’a n’a primitu incunoscintiare offlciale. In ge­ o mulţime de poporu, a trebuitu se asculte cu ure-
ISrasIovn in 15/27 Maiu 1876.
nere pbte se spuDa, ca in Berlinu a fostu vorba, chiele amenintiarea turciloru „ca in curendu vomu
In siedinti’a dela 20. Maiu camer’â ungurbsca de a esecutâ reformele, de a delaturâ pedecile pa­ versâ matiele acestui porcu*. — Theologii musul­
a votatu proiectulu de lege alu dlui Tisza, prin cificării si de a nu lasă se se latibsca reulu. De mani au de cugetu a mai presenlâ sultanului o pe-,
care 47 de orasie, cari pana acum au formatu mu- ocupatiune armata n’a fostu nici vorba; aceea ar titiune, candu se va duce la templu, si dbîa nu va
nicipie de sine statatbrie, se desfiintbza si se con- fi o nebunia. Europ’a nu se va face gendarmulu primi-o, atunci lu voru trantf de pe calu josu.
topescu cu comitatele, in alu caroru sinu se afla. Turciei. Austri’a nu va luâ nici-odata asupra sa Fbi’a offlciale a guvernului serbescu publica
Acestu operatu alu dlui Tisza a fostu combatutu sarcin’a unei asemeni întreprinderi, ci va tinde, ca . in numerulu seu dela 23 Maiu o ordinatiune a
nu numai din partea opositiunei, ci cbiaru si din Turci’a se se regenereze prin sine insasi. principelui relativa la escrierea unui imprumutu na-
partea unoru partisani, inse t6ta lupt’a n’a ajutatu In sinulu delegatiunei maghiare contele An­ tionalu de 12 milibne, la concederea unui moratoriu
nimicu, pentru ca a fostu o lupta fora planu, fora drâssy a facutu totu aceste descoperiri, cari inse de trei luni si la suspinderea provisoria a legii de
tactu si fora vre unu scopu mai superioru; aprbpe de eri pana astadi s’au datu de mentiuna mai in pressa. — Aceste mesure se iau numai in ajunulu
fia care contrariu alu acestui proiectu si-a pusu tbte punctele loru. Cu tbte aceste, delegatiunea erumperii unui resbelu.
carulu in petre spre a scapâ de contopire in comi- maghiara i-a votatu deplina încredere. \
Monitoriulu muntenegrinu inca notifica, ca se-
tatu pre orasiulu unde a fostu nascutu, sbu de O scire electrica din Londonu dela 23 Maiu
natorulu Petroviciu a predatu poteriloru de nordu
catra care a fostu ălesu deputatu, si prin acbst’a spune cu tbta positivitatea, ca Angli’a nu s’a ala-
unu memorandu, unde se dice, ca dbca nu se va
nu numai ca n’a esoperatu nimicu, ci s’a facutu turatu la propunerile esite din conferintiele din
potoli rescbl’a din Turci’a in tempulu celu mai de
cbiaru de risn înaintea aperatoriloru proiectului si Berlinu. Miniatrulu Derby, respundiendu la inter-
aprbpe, atunci Muntenegrulu vrendu nevrendu va
au datu apa pe m6r’a dlui Tisza, care dise in pellatiunea ce i-a adressat’o Granville in acestu
trebui se intre in acţiune.
discursulu seu pronunciatu in favbrea .acestui ope­ respectu, dise intre altele, ca cabinetulu* britanicu,
— In F r a n c i ’ a , poporulu Parisului a fa-
ratu, ca proiectulu de lege despre regularea fundului după o judecata matura, a rofueatu do a ca ala-
cuin in ia Maiu iopausatului illustru istoricu alu
regiu numai asiâ va potb avb unn effectu, dbca se turâ la propunerile esite din conferintiele dela Ber­
revolutiunei m. M i c h e l e t una inmormentare demna
va primi si acestu proiectu de lege. Si dorinti’a linu. Motivele, pentru cari respinge acele propu­
de acestu luptatoriu pentru democraţia, libertate si
dlui Tisza, care s’a intrepusu cu tbta poterea pa­ neri, este cu nepotintia de a le comunică, pentru
emanciparea popbreloru. Semintiele de rasa latina,
triotismului seu, s’a implinitu; proiectulu seu s’a ca nu s’au comunicatu inca guvernului ottomanu si
italianii si romanii inca luara parte prin deputa-
primitu intregu si nestirbitu. — Nu preste multu asiâ se mai potu inca modifică. Ambasadorulu
tiuni strălucite, pentru care diuariulu „Republ.
se va luâ la desbatere in camera si proiectulu de anglesu din Yien’a a venitu la Pest’a, câ se co­
franc.* publica unu art. de multiamire si la adres-
lege despre arrondarea municipieloru, care s’a cen- munice lui Andrâssy decisiunea guvernului seu.
s’a romaniloru. Yomu vedb,
suratu dejâ din partea commissiunei administrative. Pre langa t6te asecurarile, ce dlu Andrâssy
— In commissiunea bugetaria a delegatiunei au­ le-a datu interpellantiloru din sinulu delegatiunei
striaco s’a desfasiuratu in siedinti’a dela 20 Maiu austriaco cu privire la situatiunea din imperiulu ROMANI’A. B u c u r e s c i 11 Maiu. Diu’a
unu feliu collegiu orientalu intre membrii comis* turcescu, totuşi desvoltarea lucruriloru in si afara de 10 Maiu, aniversari’a a 10 a suirei pe tronulu
siunei si intre dlu Andrâssy. Membrulu delega- de Orientu pare ca voiesce a da de mintiuna pre României a Măriei S. D o m n i t o r i u l u i , anun-
tiunei Dr. S c b a u p întrebă mai antaiu pre can- dlu conte si pre t6ta politie’a d-sale. „Gazetei ciata din diorii dilei cu 21 tunuri, fb serbata cu
8
celariulu imperialu, ca ce avantagie a castigatu germane* din Yien’a i se telegrafbza dela Constan- una rara solennitate ai splendbre. La 9 / s’a tie-
4
Austri’a de acolo, ca s’a facutu instrumentu alu tinopole, ca ambassadorele austriacu de acole ar fi nutu unu „Te D e u m * , la Metropolia, la care au
celorlalţi duşi aliaţi in acţiunea facia de iusurrec- consiliatu confidentialu pre mai mulţi austriaci, câ aaistatu Domnulu, Dbmn’a si princbs’a de Wied,
tiunea din Turci’a si cari sunt resultatele conferin- se pambsca capitalea turcbsca sbu celu pucinu se- mam’a Dbmnei cu totu cortejulu miniştrii si înal­
tieloru din Berlinu? —■ Dr. G i s k r a cerb apoi si trâmita familiele la unu locu siguru, debrace tele auctoritati. Metropolitulu a primitu la usi’a
respunsu la urmatbriele întrebări: „Ce interesau a guvernulu turcescu dispnne de presinte numai de basericei pe Domnitoriulu cu tbta solennitatea, lu-
avutu Austri'a de a lassatu, câ insurgenţii din 2000 soldaţi in capitale si se teme, câ se nu andulu la braciu si metropolitulu Moldovei pe Dbm­
Herzogovin’a se folosbsca neimpedecati territoriulu erumpa cumva fanatismulu poporatiunei turcesci, n’a, conducundui la locurile loru la altariu. După
austriacu si se primbsca dela supusii austriaci bani, care se afla intr’o agitaţiune neindatenata. In urm’a acbsta unu choru vocalu sublimu incantâ marea
arme si alte ajutbrie? Ce pedece au intempinatu acestui consiliu multe familie austriace ar fi para- mulţime de participanţi si după cele sânte Dom­
proiectulu de reforme alu dlui Andrâssy si dela situ Constantinopolea. — Dovad’a eclatanta despre nulu si Dbmn a mersera catra statu’a lui M i c h a i u
t
cine au provenitu acele? Ce motive au indemnatu fanatismulu turcescu ni-a datu si incidentulu dela e r o u l u , Dbmn’a occupâ cu mamas’a balconulu u-
pe diplomaţii celoru trei poteri se incorageze pe Salonichi. — Ceea ce se scrie inse acum despre niversitatii facia cu statu’a lui M i c h a i u , unde
insurgenţi in pretensiunile 1. si se eaercite o mai mişcarea poporatiunei mohamedane nu este numai Domnitoriulu cu statulu majoru si suita a lasatu se
mare pressiune asupra Porţii? Care este intielegerea scornitura, ci sunt fapte împlinite si pregătite spre defileze tbte trupele din garnisbna pe bulevardu in
din Berlinu? Decissu-s’a acolo, câ se se formeze a produce in sinulu imperiului turcescu cele mai faci’a unui publicu inmensu pe stratele decorate cu
in Tuci’a mai multe staturi mici, sbu s’a admissu mari schimbări. — Candu lucrurile au ajunsu asiâ tricolbre naţionali, covbra, cununi s. a. Unu aspectu
si vr’o interventiune armata sbu oeupatiunea unorn depârte, incatu chiaru inteliginti’a turcb3ca dechiara in tbta insemnetatea cuventului serbatorescu. După
parti de ale imperiului turcescu? Ce atitudine se a fi nemultiamita cu starea actuale a lucruriloru defilare si terminarea paradei militari siefii de cor­
va observă pe venitoriu facia de Serbi’a si Munte- si cere introducerea unei forme de guvernamentu puri incungiurara pe Domnitoriu, br’ ministrulu de
negru? In ce consta asecurarea păcii, emanata din constitutionaiu in loculu celui absolutisticu de a- resbelu felicită pe Inaltimea S’a in numele armatei.
conferiutiele de Berlinu? Facutu-s’a vre o intie- stadi, atunci dieu nu sciu cum pbte cineva presu­ La brele l 1 / 2 , M. S. Domnitoriulu, in presen-
iegere pentru casulu, candu imperiulu turcescu a’ar pune, câ Turci’a se fia in stare se suferia tbte a- ti’a d-lui ministru de externe si incongiuratu de
descompune? — îgnatiu Cur an da intrebâ: „Cine ceste transformări, se bb tbte medicamentele ce i Cas’a civila si militaria, a primitu in salonulu albu
si din ce parte este pacea amenintiata? Datu-i-s’a se prescriu, fora câ se-si db pelea popei. Diariului alu palatului din capitala felicitările corpului diplo-
guvernului turcescu înlesnirea, câ se pbta împlini; „N. Fr, Presse* i se comunica din Per’a, ca stu­ maticu si cousulariu.