Page 31 - 1876-05

D. Baronu Fava, agentu diplomaticu si con­ nimentele din acea epoca -lu au desceptatu din le- legiloru. — La a. 1869, candu chiaru si scaunulu
sulii generalu alu Maiestatiei Sale regelui Italiei, targi'a seculare, si l’au pusu la inaltimea demnită­ care primi locurile revindicate in posesiune dela
ţii omului . . . Unu poporu, care cultiva memori’a erariu (unde eramu că Lâzâru in sinulu lui Avramu,
decanu alu acestui corpu, adressă Măriei Sale ur-
barbatiloru sei illustri, care conserva cu reverintia fira astadi că bogatulu in matc’a focului, de unde
mat6ri’a alocuţiune:
ideele si aspiratiunile parintiloru si strabuniloru sei nici că pre acela nu ne lăsa se strigamu catra
P r e a I n a l t i a t e D 6 m n e ! glorioşi, acelu poporu manifestfidia potere de vifitia, părintele dreptăţii dorite si competente) Convoca pre
In inoinentulu, candu tfita Tiâr’a serbfiza a care la tempulu benevenitu va pune in uimire pre locuitorii cari locuie pre acestu territoriu că se primesca
diecea aniyersaria a suirei Măriei Vfistre pe tronulu tirani.... contracte trienne, — si de atunci inoetandu sim-
României, corpulu diplomaticu si consulariu a doritu Din aceste consideratiuni maneeandu s’a afiatu patisarea, dureadie si se continua procedurele ne
si elu se aduca Inaltimei Vfistre respectufisele sale necesariu a se serba si in anulu acesta in Ighiu, contenitu, si nu le mai gasimu capetele incalcitu-
felicitări precum si espresiunea prea sinceriloru u- si se va serbă si in venitoriu diu’a de 3/15 Maiu riloru, pfite si pentru aceea ca sau imultitu ffirte
rari ce elu formfiza pentru Mari’a Yfistra, pentru 1848, pre care poporulu degia a inceputu a o numf advocaţii in pamentulu dulcei nfistre patrie, si ne
Mari’a S’a Dfimn’a si pentru fericirea si prospera- diu’a invierii sale, tienendu-o de serbatfiria naţio­ mortifica preste mesura anca si cu amenintiari de
rea României. nale, carea preferesce numai învierea mântuitoru­ a nu ne fi ertatu se purtamu processe cu o politica
M. S. Domnitoriulu a binevoitu a respunde: lui din punctu de vedere religiosu. —■ innalta, cautandu modu si in papura.
Suntu ffirte simtitoriu pentru plăcutele cuvinte După usulu adoptatu de a se s e r b ă p a r e n - Vreo cativa inteligenţi dein acestu territoriu
ce ’Mi adressati in numele corpului diplomaticu si d a t u in basericele de ambe confessiuni, in estu vediendu imminenti’a periculului, cumca se apropia
consulariu. Me simtu fericiţii de a potfi exprimă anu conveniramu cu totii in baseric’a gr. ort. Aci spre totala ruinare a poporului romanu, ba chiaru
in acbsta ocasiune recunoscinti’a Mea pentru inte- se celebră cultulu divinu de parochulu respectivu si secui in acestu territoriu asiediati, — romanii
ressulu binevoitoriu ce Puterile Garante si celelalte intretiesanduse rogatiuni de multiumita Atotupotin- preste 1000 gazde si secui preste 200, — cuge-
state ’Mi au doveditu in cursulu acestoru diece ani. telui pentru protegerea poporului seu. După fini- tandu ceva mai seriosu pentru viitoriulu intregitatei,
Speru ca si in viitoriu Yoi potfi compta pe aceeaşi tulu cultului div. s’a cantatu poesi’a dela 15 Maiu in an. 1870 ne amu procuratu advocatu in persăn’a
simpathia. „Astadi e diu’a." Apoi se incepii servitiulu para­ CI. D. Dr. I o a n n e R a t i u , care de atunci in
Primiţi, D-loru, cele mai viui ale Mele mul- stasului pentru martirii din an. 1 8 4 8 — 9 fininduse cfice facundusi passii cuveniţi, noi amu suferitu
tiumiri de bunele urări ce ’Mi adressati pentru fe­ cu cantarea poesiei: „Dormiţi in pace." După a- atatea insulte si calamitati, in catu ar’ completa
ricirea Mea si a Dfimnei si pentru viitoriulu Ro­ ceste d. proprietariu de aici Nicolau Fiorescu tienfi una istorifira bunisiora de diferite absurdităţi, —
mâniei. catra poporu una vorbire acomodata impregiurari- inse dfica e constatatu, cum-ca: Magnis magna li-
După acfista urmara in sal’a tronului felicită­ loru, care fu ascultata cu atenţiune încordata. Din cent, parvis parva nocent, a debuitu se ne conso-
acea meritu deosebita apretiare acele momente prin lamu si sei asceptamu finea că apostolii invierea
rile auctoritatiloru tierei si la 6 6re unu prandiu
cari se indegetfidia caus’a caderei natiunei romane lui Christosu. — Da prelanga tfita supunerea mi-
de 60 notabilitati. Sfir’a illuminatiune strălucită, in sierbituto si midiuloculu securu de a-si asecură noritatei n6stre că timidi si terrorisati, totu amu
palatulu, edificiale publice si unu numeru mare de unu venitoriu ferice, care midiulocu nu p6te fi al- volii se scie lectorii noştri romani ai stimatei Ga­
case private erau pomposu illuminate cu transpa­ tulu de catu invstiatur’a sfiu cultur’a. — zete macaru cele mai mari incumetari sfiu cute-
rente, lampi6ne si becuri de gazu. Pieciele si stra- Se pretinse mai încolo, că poporulu se se la- diari daunati6se, — adeca, ca au avutu 6re-cine
tele capitalei gemea de mulţimea privitoriloru; fir’ pede de prejudetiulu fatalu, ca cumu a traitu tata- cutediare a dehonesta pre CI. D. Dr. Ratiu cumca
meu si eu voiu trai, care se pare a fi o ironia a- e prinsu si-si a cuuoscutu gresial’a, fira ca pentru
Mariele Sale preambianduse la illuminatiune fura Pop’a Dobreanu din Tulgesiu s’a datu ordinu mi-
runcata asuprai de subjugatorii sei, si primita din
salutate cu ovatiuni. nisterialu că se se prindă; acfi3ta publicare fii si in
ignorantia că ceva salutariu, — se precfipa odata,
In gradin’a Cismegiului primari’a capitalei or- ca numai acea naţiune este respectata si fericita, foile magiare — si din estia nici- unulu nu scie
nimica. *— Nici ca ne pricepemu ce nume se pu-
-
ganisase o serbare poporale, unde intrarea si totulu care se afla pe calea inaintarei in sciintie, din con­
t8inu da la acestu acta infernalu.
era frumosu illuminatu, si mergundu Mariele Sale tra a natiunei firbe fora consciintia de missiunea
fura primite de primariulu capitalei intre mii de sa, se privesce că o turma folosibile spre scopuri Dein partea munteniloru nefacunduse pona in
egoistice. — Serbarea se fini cu apellulu: „Des- presentu in privinti’a acfista publicare p6te ca ati
mii 6meni de t6ta starea sociale. Acfista serbare
cfiptate romane", cantatu cu multa insufletire. fostu de convingere, ca suntu si prinşi. — Vin’a nfi-
uniea tronulu cu poporulu, care prin ovatiuni en- stra e ca nu amu facutu reflecsiunile recerute —
Nu se p6te descrie impressiuuea ce dominfidia
tusiastice -si dovedi lealitatea. Pana la 11 6re de alta parte asia mila mare n’a ara,tatu potestatea
pre poporu in acfiste momente solemne. Reminis-
priviră Inaltimele Loru din pavilonulu decoratu si siculica romaniloru munteni decandu fumea-câ acum,
cintiele trecutului, apoi persecutiunile din presinte
illuminatu la foculu artificiosu, candu multiumindu descfipta in tr’ensulu nescari sentiemente estraordi- — fiindcă pentru banii daţi advocatului vreo trei
primăriului si poporului prin elu se reintfirsera la nari, cari de si lea posiediutu in peptulu seu, dfir’ 8eptemani au cursu investigarea, că se 3puna bieţii
locuitori de frica, cumca au datu bani prin insie-
palatulu dela Cotroceni. — Iu acfista di se dede si se pareau amorţite. . . . Sub pressiunea acestoru latiuni si nu de buna vfilia, si care individu spunea
urmatoriulu ordinu de dl catra armata: sentieminte elu dechiarâ, ca va serbă in totu anulu adeverulu ’lu facea hotiu, dobitocu cu dufie piti6re,
după cuvenintia diu’a invierii poporului romanu. 0.
Inaltu ordinu de di. amenintiatu cu temnitia de 5 — 10 ani, si alte cate
si mai cate înjurări ... — In care privintia sau
O s t a s i! si publicatu in „M. polgâr" faptele Dlui Comissariu
Din diu’a in care Romani’a ’Mi incredintiă Din S e c u i m e (Gyergy6) 1876 investigatoriu ad hoc, prin ce simtienduse întinata,
destinele sale, preocuparea Mea mai viua a fostu or- In limitea Moldovei, pamentulu siculicu cu s’a spalatu in „ K e l e t " , inse finea va alege . . .
ganisarea armatei, ale cărei traditiuni formfiza una n u m e S i c u l i c a h a e r e d i t a s — unde înainte de — Ne intorcemu la amiciti’a siculica si intru ade-
din marile glorii ale trecutului Nostru. acfista, mai bine de una suta ani, le placea respec- veru o numinu amiciţia, vediendu, ca volescu si
tiviloru proprietari se coloniseze ori pre cine numai dorescu si de acum înainte a trai cu noi in fami­
Prin armata, Romani’a a potutu străbate lun­
se p6ta capata ceva folosu din locurile, unde mur- liaritate reciproca, fiinduca si pana in presentu o
gile perifide istorice in cari au disparutu naţiuni,
mue numai ursii si alte sălbatecii rapitbrie, ba parte mare de locuitori s’a inpacatu cu respectivii
altadata puternice. chiaru acelu territoriu eră unu intermediu, unde proprietari ai comuneloru siculice, si pe ceilalţi ii
Yechile n6stre institutiuni militari suntu astadi avea refugiu boţii scapati din mai multe tieri, unde ascfipta se se impace pre langa nescari conditiuni
restabilite si organisarea loru solida va asigura strămoşii moderniloru colonişti, asiedianduse in de si nu asia favorabile, dfira totuşi suferibile facie
scumpei n6stre Patrii viitoriulu seu. mediuloculu estorufeliu de pericle, din păduri hor- cu legile coloniali. — Inse cu totulu altcumu stamu
ribile pana in presentu făcură locuri fructifere, si noi coloniştii facia cu scaunulu Ciucului — unde
Suntu diece ani de candu urmezu cu o viua
comune stat6rie cu preoţi si baserici, ba chiaru se taxa pamentului a fostu totudeauna fixata, ca-ce
satisfactiune progressele crescunde ce s’au facutu
putură redica vămi imperatesci de comerciu intre aici proprietarii respective scaunulu alesera din in-
prin concursulu fia-caruia din voi; staruiti pe acfi- tierile vecine, si transportare de plute pana la templare de diretoru preste veniturile proprietati-
sta cale, numai astfelu veţi respunde la aşteptările Constantinopole, — si adi amu remasu victima loru scaunale pre unulu din cei mai mari adversari
tierei, care deja a facutu atatea sacrificii spre a ostineleloru nfistre si ale stramosiloru noştri. ai noştri. Acesta prin denunciari si informatiuni
gas! in armata garanti’a nationalitatiei si drepturi- înainte de 48, de si eram neconsiderati, eramu false si reatatidse intru atata seduse scaunulu in
loru sale. celu pucinu pretiuiti că unii ce plateamu respecti- catu unu jugeru de pamentu sterile si selbaticfi,
viloru proprietari competentia anuale ficsa, unde că locu de munte, fh estimatu dela 100—150 fi.
O s t a s i! v. a. pretiu de rescumparare si anca nu in intie­
eră fixata, fir’ unde eră schimbat6ria, precum ne
Nu uitati nici-odata cuvintele inscrise pe dra- puteamu involi, inse totu eră amicabila convietiuirea lesulu legiloru in tempu de 20 ani, ci dela 3—5
pelulu vostru. facia cu toti, cu cari debue se fimu in relatiunile ani se se platfisca competenti’a. — Deunde lesne se
Disciplin’a v6stra este celu mai bunu garantu recerute. Secuii noştri eră amicabili, ba chiaru mo­ p6te intielege intentiunea scaunale, cumca voliesce,
rali si creştini buni, in catu simtiulu umanitatii nu se rescumparamu, dfir’ se imigramu cu intreag’a
ca veţi sci a fi totu-deaun’a demni fii ai aceloru
eră deschisu pana si la atingeri de religiune. — nfistra familia romana din marginea acfista, si a-
Eroi, carora le datorăm o patria. cfi9ta invederatu se cun6sce de acolo, ca ne consi-
Fulgerele si trosnetele an. 48 a debuitu se aduca
Din parte’Mi, Yoiu fi totu-deaun’a acolo unde ceva scaimbare, candu si semi-mortii au speratu derandunise n6ue, ca l’amu stapanitu noi, necon-
interessulu tierei ’Mi va insemna loculu. altu ceva decatu cumu au fostu mai înainte, despre siderandunise, ca l’amn facutu noi fructiferu după
Datu la Bucuresci la 10 Maiu 1876. cari si absolutismulu s’a ingrigitu, inse după ce poasibilitate, neci alţi străini, cari nu au nici unu
CAROLU." aceştia insociti de mai mulţi nobili si advocaţi, si dreptu de influintia sfiu pretensiune asupra acestui
insuflaţi de a redica feliurite pretensiuni in siculica pamentu, precumu credemu ca avemu noi, inca
hareditate asupra poporului romanu din limitea nu l’aru cumpără cu pretiulu susu amintitu, fiindcă
Iglliu in 19 Maiu 1876. Moldovei, din anu in anu inmultira taxele, pretiui- in mediulu tierei, nu la munte, si cu pretiu mai
rile lemnarituriloru, si ale muntiloru de pasiuuatu, moderatu se p6te gâaî pamentu cu asemene pre­
S e r b a r e a d e 3/15 M a i u . in catu romanii nu era securi pentru ulteri6ra exi- tiu. —
Memori’a dilei de 3/15 Maiu 1848 este de o stentia in aceste limite, in care privintia si Gazeta $ca sub ce proprietari induratori ne aflamu,
insemnetate cu multu mai mare pentru peporulu a publicatu vreo cateva fatalitati in urm’a unei pro- — din care causa tote încercările n6stre de inpa-
romanu decatu se se p6ta trece cu vederea. Eve­ cedure, seu probare de rescumparare, in intielesulu ciuire in acfista privintia fusera insedarnice.