Page 32 - 1876-05

Unu lucru fbrte naturalu — ca-ci de catra negatu existenti’a uuoru circumstantie grave, atunci ce s’ar fi fostu jilanisatu a se face asupra impera-
inel. scaunu, dandu acesta crediementu numai cu- asiguratorele, ddca nu va fi avutu sciintia de ne- torolui austriacu, sdu mai bina disu, asupra regelui
vinteloru absurde ale D. Directoru, care nu possede adeverulu sdu de neecsactitatea declaratiuniloru, ungurescu. Sgomotulu s’a escatu din impregiurarea,
nici cea mai mica cunosciintia despre natur’a si chiaru si după interaplarea evenimentului, va fi ca in 18 Maiu, la 11 bre din nbpte intră in
calitatea locuriloru posesionate de noi, — si cele autorisatu a se opune validităţii contractului prin „Biereri’a de Vien’a" in strat’a regelui din Pest’a
mai umane si mai mărginite pretensiuni fura pri­ aetionamentu sdu prin replica. comandantele generalu alu Ungariei Edelsheim-
vite de demonstratiuni, contra integritatei bunului § 476. Candu se va intempla evenimentulu, Gyulai, insocitu de capitauulu orasiului Thais si
scaunalu, si asia prelenga cea mai buna a ndstra in contra caruia se operase asigurarea, atunce asi­ condusa de unu sergente. Dinsii veniră acolo cu
vointia spre a aplana caus’a reseumpararei pre cale guratulu va insciiutia pe asiguratorele fara intar- doue carutie inchise, un’a pentru dinsii, alfa pen­
pacifica, suntemu restrinsi a ne judeca si rediema diare, indata ce va afla despre eveuimentu, punendu tru o patruila militaria. Intrarea in bieraria a
pre faim6s’a lege colonicala, pre care o spicuescu, tdte silintieie pentru diminuarea daunei. Asigura­ acestoru domni mari escitâ o mare sensatiune.
si o framenta Dnii advocaţi, si numai putemu vedd tulu va fi responsabilu de totu prejudeciulu, care Dinsii intrebara indata pe feciorii servitori, ddca nu
efectele odata cu dulceati’a loru. — Pote ca d6ra se va nasce din negligerea acestei obligaţiuni, candu cumva au fostu atenti asupra aceloru trei persdne,
amu devenitu la timpurile de etatea lignea, — si asiguratorele va potd aduce probe despre aedsta. cari pre la 7 6re ser’a se ospetara la mds’a cutare
nici acolo nu nioru da pace? si dintre cari unulu eră unu soldatu? Nepotendu
Asiguratorele va fi obligatu a indemnisa pe
Prestimate Dle Redactorul Primindu dela noi asiguratulu de spesele ce a avutu cu restringerea află nimicu dela feciorii servitori, domnii investi­
muntenii aceste şiruri durer6se, te rugamu se aibi bo­ daunei si atunce, candu staruintiele lui voru fi re- gatori se departara. După aceea se descoperi, ca
nitate ale concede locu in stimat’a Gazeta. masu fara resultatu. Candu inse obiectulu nu va fi sergentulu mentionatu mai susu a facutu aretarea
la comand’a generala, ca iu numit’a bieraria la
Mai m u l ţ i m u n t e n i d i n l i m i t e a fostu asiguratu cu deplin’a lui valdre, atunci men­
M o l d o v e i , c e r c u l u T u l g i e s i u . ţionatele spese se voru restitui in acea proportiune, mds’a a treia dela intrare ar fi auditu pre trei inşi,
intre cari si unu italianu, vorbindu despre unu
in care va stă sum’a asigurata cu valbrea obiec­
complotu asupra regelui. In urm’a acestei descope­
tului. riri s’au luatu apoi si alte dispositiuni seribse, la
3/15 M a i u 1876 in Yien’a. § 477. Asiguratulu este obligatu a despă­ sosirea Domnitoriului in Pest’a n’a capetatu intrare
gubi daun'a intemplata in sensulu contractului.
Junimea studi6sa romana din Yien’a a serbatu in perronu nice unu sufletu de omu strainu. —
si in anulu acesta aniversari’a de 3/15 Maiu, in- Nu este inse obligatu a despăgubi acea dauna, Nu vremu se contestamu, ca dbra n’ar fi fostu cu
care se va fi intemplatu din culp’a asiguratului.
tr’unu modu demnu de memori’a acestei dile mo- potintia, câ trei persdne, intre cari unu soldatu si
(Ya u r m ă . )
mentbse. Demanbtia au asistatu cu totii la st. li- unu italianu, aflandu-se la unu pocalu de biere
turgia in baseric’a St. Barbara. Pontificantele fii n’ar fi potutu vorbi si despre comploturi si aten­
dlu Al. Gr ama Drd de teologia in Yien’a. — La tate asupra imperatiloru si regiloru; inse nu ne
finea liturgici s’a cantatu: „Dormiţi in pace um­ Noutati diverse. potemu esplicâ intrelasarea sergentelui de a luâ la
bre etc.* — respundere pe soldatulu respectivu indata ce a sem-
A v i 8 n.
De aci se duseră studintii la gar’a sudica Comitetulu despartiementului alu 17-lea alu titu, ca e vorb’a de unu atentatu. Se vede inse,
(Sudbahn) si plecară in corpore afara la Hinter- Associatiunei transilvane romane pentru literatur’a ca respectivele persdne au vorbitu numai de aten­
brtihl langa Mddling,. unde după mas’a comuna ro­ si cultur’a poporului romanu, in siedinti’a s’a dela taturile deja făcute pe timpulu bombeloru lui Or-
sti presiedintele societăţii „Remania juna" un’a sini, ca-ci de unu atentatu asupra imperatorelui au­
19 Martiu a. c. a decisu a -si tiend adunarea ge­
vorbire despre suferintiele poporului rom. pana la nerale ordinaria din a c e s t u a n u i n 5 I u n i u striacu ni s’ar pard in momentele de facia nemo*
1848 — si arată insemnatatea dilei de 3/15 Maiu; tivatn. —, Popdrele, ai caroru fii ar avd cuventu
(a 2-a di de Rosalia) in c o m u n ’ a D e d ’ a —, la
apoi se redicara salve pentru cei doi factori — care se invita cu stima toti cari se interessddia de la asemeni intreprinderi, sunt multu mai dinastice
poporulu si junimea, — cari au contribuitu mai si mai rabdurii, decatu câ se-si id refugiulu la
prosperarea binelui nationalu.
multu pentru intrunire si la resultatulu ei, si pen­ Dela Directoratulu despartiementului alu 17-lea asemeni intreprinderi nece in idea.
tru câ spiritulu naţionale alu acestei junime se do­
pentru Turd’a superidra si Giurgiu.
mine in totu-deauna junimea romana. — Una vor­ Reginu in 21 Maiu 1876.
bire pentru preutimea, care pene la 48 s’a luptatu Pretiurile piacei
M a i o r u , P . B a r b u ,
pentru sustienerea nationalitatii si care si la 48 a
in 26 Maiu 1876.
fostu in frunte esplicandu de pre tribune libertatea & Directorulu. cassariu. :?>ti Jw 1 ' < j. ' . lj&JL
individuale, — si naţionale. — Mai continuara vor­ -j- Sofi’a si Marcu Moldovanu, notariu cer- Pretiulu
biri si declamatiuni. — cualu, in numele loru si alu nepotiloru Aureliu, Mesura Speciea fructeloru A. cr.
După partea seri6sa repasira la cea sociala, teologu la Pest’a, Franciscu si Augustinu fetiori de
facundu finitulu cu jocurile: hor’a si romanulu, — bolta, si a numerosiloru consângeni, cu anim’a CV * ( fruntea . 7 20
v
după.care intonaudu imnulu „Descdptate romane," franţa de dorere făcu cunoscutu ca: sor’a, cumna- Granu • midiulociu 6 90
6
duseră cu sine suvenirele cele mai dulci ale ace­ t’a, bun’a si matusi’a loru S u s a n ’ a C i u c i u nas. Mestecatu ] de diosu 5 30
52
stei festi, itati de 3/15 Maiu, care este cea mai Apostolu, nbptea in trei spre 4 Maiu după unu from6sa 4 14
sublima si mai incantatdria dl pentru poporulu ro- morbu greu — apaplecsia, — a repausatu in etate Secara de midiulocu 4 2
manu, si pre care se nu o damu uitarei n i c i ­ de 60 ani. Astrucarea s’a facutu in cemeteriulu 1 Ordiulu frumosu 4 20
o d a t ă . — Hatiegului. — r- 4 de midiulocu 4 10
Câ exemplu de mama educatoria, modelu de o \ Ovesulu frumosu 2 94
virtuti crescinesci, induratbria si marinimdsa patriota de midiulocu 2 82
1 Porumbulu 3 70
si buna naţionalista avea casa istorica, in 40 ani
ILegea de comercial. Meiu • • 3 37
ai căsătoriei si 5 ai veduviei, care casa era cen- O j ifrisca • • • 4 2
(Urmare). trulu de convenire a multoru intieligenti ai natiu- CD I Mazerea 4 2
§ 473. Premiulu de asigurare va fi obiectulu nei nbstre. Din apoteosei cetimu, ca an. 48 p6te Lintea • t • — f J—
liberei invoiel’. spune, unde -si tiesea prefectulu S o l o m o n u pla­ W Faseolea • • • 13 3 48
Sementia de inu
5
Constractantulu este obligatu a plaţi premiulu nurile de acţiune, sub a cui coperementu -si aflau 1 Cartofi • • • 2 62
stipulatu la tempulu cuviintiosu, si nu p6te, in tribunii poporului scutirea si servitiulu disponibilu ! [ Carne de vita . --- 36
casu de dubiu cere liberarea politiei inainte de a fi Fia-i tieren’a usidra si memori’a binecuventatal!! 1 Chilo „ de rimatoriu — 48
platitu premiulu. -j* Junimea romana dela universitatea din » de berbece — —■
1 Seu de vita prospetu 30
Candu politi’a se va predă inaintea versarei Olusiu, cu adunca părere de reu aduce la conos- lOOChilo 1 nu» topitu . —
premiului, atunci aedsta procedura se va considera cienti’a publica, câ D e m e t r i u C r i s t e a , nascutu
câ o prelungire a terminului de plat’a premiului. in comun’a Salva Districtulu Nageudului, după o
lunga si grea suferintia de aprbpe 6 luni, de unu Cursurile
§ 474. Asiguratulu la inchidrea contractului
este obligatu a comunica t6te circumstantiele cu­ morbu de pieptu, câ rigorosante in studiale filoso­ la bursa in 24 Maiu 1876 stă asia!
noscute de elu, cari pentru insemnenatea loru ar’ fice in etate de 26 ani -si dede spiritulu in manele (îalbini imporatssci — — 5 fi. 70 cr. V. S,
1
i
potd influintia asupra conventiunei de asigurare. creatorelui Miercuri in 17 a Maiu la / l bre sdra.
Remasitiele pamentene s’au asiediatu spre re- Napoleoni — — — 9 » 59 » p
Candu asigurarea se va inchid din ordinulu
pausu eternu in cemeteriulu cetatiei Yeneri la 19 Augsburg — — — 102 W 50 jt
sdu interessulu unei persdne tertie, atunci se voru p
J
comunică asiguratorelui si acele circumstantie, pe a. 1. c. st. n. la 4 bre după ameadi. Londonn — — — 120 P 20 p n
Mdrtea fericitului dede o sangerdsa lovitura
car8 le conoscd pprsdn’a tertia, ddca acest’a persâna Lnprumutulu nationalu — 69 n — n »
va fi fostu in positiune a aviaa de aceste circum­ animei unei mame, cărei anii caruntetieloru nici a- Obligaţiile metalice vechi de 5 °/ 0 65 r 55 P p
stantie pe acelu individu, care contractdza din or­ tata nu-i concesera, câ se pota veni spre a-si luâ Obligaţiunile rurale ungaro 75 r> 80
ultimulu adio dela inbitulu seu fiiu, in care si puse p p
dinulu sdu in interessulu ei.
t6ta sperarea, asemenea fratiloru, sororiloru si ru- „ „ temesiane 75 n — p p
Candu contractantulu se va provoca din par­ li! 1 ! 'îi< i
denieloru lui. „ „ transilvane 74 n 9f p
tea asiguratorelui la inchidrea asigurarei a impld ■yi ‘jj
In densulu pierdii junimea universitaria unu „ „ croato-slav. — P — ff
unu cestionariu, care i se va presenta, atunci elu p
Acţiunile baucei — —
va fi responsabilu numai de veracitatea respunsuri- membru zelosu, activu si fidelu, naţiunea inse unu m i J :' f I ,\ f » 824 n — n p
fiiiu bravu credentiosu si devotu.
loru ce a datu la punctele cestionariului. „ creditului — — 132 P 25 p p
Fia-i tieren’a usiora si memori’a eterna.
§ 475. Candu asiguratulu sdu acea persâna,
care a contractatu pentru dinsulu, va fi disimulatu — ( A t e n t a t u a s u p r a i m p e r a t o r e l u i ? ) TeîegT. C l u s i u 27/5. Notiti’a (in nr.
la inchidrea transactiunei fapte grave (§ 474), de Dilele trecute se respandisera in capitalea Ungariei, tr.) sub adress’a „ J u l i ’ a " din Clusiu e falsa.
care asiguratorele nu avea sciintia, sdu candu va fi nesce faime misteribse, relative la unu atentatu, Rogamu-ve publicaţi astadi . . C o m i t e t u l u .

Redactoru respundiotoriu si Editoru Editiunea: Cu tipariulu lui •
l  C O B t t M U R R 8 I A N 0 . IOANE GOTT si fiiu HENRIC0.