Page 4 - 1876-05

sulu de caratu nu va dispune contrariulu, celu din Nontati diverse. maioritate de 58 contra la 27. Senatulu se con-
urma carausiu va reclama creantiele predecessori- stitue, lupt’a e mare intre conservatori si part.
loru sei, resultandu din inscrisulu de caratu si va Mai. Sa imperatulu si r. s’a indnratu a dărui liberale.
ecsercita drepturile loru, in specialu va ecsercita cate 2000 fr. m. a. la dearsii din Muresiuosiorheiu — Insurgenţii fura batuti in 28 la Nicsic si
privilegiulu loru.J si Clusiu din casset’a s’a privata. Muctar pasia a intratu in 29 si a proviantatu
Carausiulu, care platesce creanti’a predecesso- — Unu avansementu in armata fdrte nume- Nicsiciulu.
relui seu, intra de dreptu in t6te prerogativele a* rosu s’a facutu in tdte gradele, numai din cădeţi Unu telegr. din Pest’a din 2 Maiu dice, ca
cestui’a. Aeâet’a se refera si la creanti’a comissio- se inaintara 114 la gradulu de locotenenţi. Min. miniştrii austriaci n’au primitu ultimatulu magyiaru
nariului de transportu plătită de carausiu. de honvedi Szende inca se inaintâ la gradulu de acceptatu si de rege, si va urma conferintia comuna
Privilegiulu predecessorelui ecsiste pana atunci, locotenentu-colonelu. ministeriale. Se suna, ca regim, austriacu mai bine
pana candu se stinge in privinti’a celui din urma —- ( F o c u r i . ) In 1 Maiu la 5 6re demind- vre a repasi, decatu a primi.
dintre carausi.
ti’a furamu, desteptati prin semnale de focu si Telegramulu din 2 Maiu in *Kronst. Zeitung*
§ 413. Candu îd sensulu §§-loru 379, 388 aici in Brasiovu, unde arse unu coperisiu de sin- anuncia dein siedinti’a comuna ministeriale învoirea
si 411 voru ecsiste mai multe previlegia asupra dile in strad’a caldarariloru lenga spitalulu garni- in t6te cestiunile, ddr subscrierea preliminarialoru
unei si aceleaşi marfe, atunci intre priviiegiale do- s6nei; inse foculu fii iute nadusitu prin aparatorii v’a urma in 3.
bendite prin ecspedarea sdu prin transportarea mar- de focu fora a se fi latitu, cu t6te, ca caldur’a si C o n s t a n t i n o p o l e 1 Maiu. — O telegrama
fei, privilegiulu dobenditu mai in urma se va pre­ secet’a ne mai pomenita pe tempulu acesta dură in a lui Mukthar-Pasia, cu dat’a 28 Aprile, dice:
feri privilegialoru dobendite mai ’nainte; aceste Aprile si inca totu nu mai incdta. Eri in 2 Maiu Am parasitu eri Gacko si amu facutu'astadi o bă­
privilegiuri se voru preferi privilegialoru comiasio- arse unu gunoiu in Brasiovulu vechiu fora lăţire taie insurgentiloru intruniti in mare numeru la
nariloru si comissionariloru de transportu resultandu mai departe a focului. In Sighisidra arse siur’a Asraikika; insurgenţii au fostu puşi pe gdna, si
din avanse date, inse intre privilegiurile resultandu unni romanu lenga curtea trenului in 24. In Bet- t6te fortificatiunile loru au cadiutu in man’a tru-
din avanse date, se voru preferi cele ce s’au datu falva, secuime, arsera in 25/4 19 case cu t6te edi- peloru imperiale, care au condusu in modu victo-
mai antaiu celoru date mai in urma. ficiale economice si o mare parte din comun’a San- riosu unu convoiu de aprovisionari la Nikiici. Voiu
§ 414. Candu carausiulu va preda marf’a mihaiu, si catra Dendorf se vedea altu focu, dice petrece ndptea acdst’a la Niksici.
fara a primi plat'a sa, atunci voru perde atatu elu *M. Polgar*. In Feleacu (la Clusiu) arsera in 26/4
catu si cărăuşii si comissionarii de transportu pre­ 2 case si in ele si vro doi copii adormiţi; br’ in
cedente dreptulu de regressu in contra predecesso- Alba-Iuli’a in 26 unu puitoriu de focu, in haine Concurs u.
riloru. Prin acdsta dispositiune nu se alterna drep­ poloneze, scapă cu fug’a de arestare, după „Kelet*.
Pentru ocuparea postului de invetiatdria la
tulu in contra destinatariului. Nu potemu destulu recomenda grigia neadormita si
sc61’a de fetitie in Naseudu, cu care este impreu-
§ 415. Destinatorele si carausiulu potu con­ vighiare in contra focului. natu unu salariu anuale de 300 v. a., cuartiru
veni, că carausiulu se db pentru marf’a care i s’a — ( C o n c u r s e i n U n g a i ’ a ) după aratarile liberu cu gradina, si 6 orgid lemne focali, se es-
predatu, unu inscrisu de incarcare. statistice prin 104 curţi judecatoresci se deciseră crie Concurau cu terminulu de insinuare pona in
Prin inscrisulu de incarcare carausiulu se o- in an. 1875. 481 concurse său falimente, si din 15 Ialiu a. c.
blbga la tr&ditiunea marfei in primirea possessore- tre aceste cadiura 132 numai pe Budapest’a. Trista
Concurentele au de a documentă:
lui legalu alu acestui actu. stare de lucruri. 'Ti i * J.
a) ca au depusu esamenulu de invetiatdria si celu
§ 416. Inscrisulu de caratu, care trebuie se — Pentru furtulu de plane militari din in- de pracse;
se declare ecspressu că atare, si care trebuie se se stitutulu geograficu br. E r t e l s’a condamnatu prin b) ca sciu limb’a romana, care este limb’a propu­
subscria de carausiu, va cuprinde: judecat’a resbelica la 10 ani de carcere si perderea nere!, — apoi ca mai sciu si limb’a maghiar'a
1. Aratarea marfei de transportu si a cata- nobilimei. ori cea germana;
timei ei; c) ca au deplina cunosciintia despre lucrările de
2. Numele carausiului; M u l t i a m i t a p u b l i c a . Subscris’a preutdsa mana femeiesci, apoi despre gradinaritu si ga-
3. Numele destinatorelui; veduva vinu a aduce cea mai profunda multiamita tirea bucateloru.
4. Numele aceluia, catra care sdu după alu Exellentiei sale Prea Luminatului si Prea Santitn- Carea va corespunde deplinu conditiuniloru a-
caruia ordinu se va consemna marf’a. Candu in­ lui Domnu Dr. I o â n n e V a n c e a de Butdsa, Ar- cestora, si vdru produce atestate recomendabile,
scrisulu de incarcare va fi facutu numai la ordinu, chiepiscopulu si Metropolitulu de Alba-Iulia etc. etc. intre cari si testimoniu de botezu, va fi preferită.
atunci se va presupune facutu la ordinulu destina­ pentru adjutulu generosu de 100 fi. v. a., ce s’a Postulu se va conferi provisoriu pe 3 ani cu
torelui : induratu prea gratiosu a milu da pentru adjutorarea salariu de 300 fi. după aceea defenitivu cu 400 fi.
5. Loculu de traditiune; mea si a numer6sei mele familie, statat6rie dein 7 anuali si emolumentele naturali mai susu aretate.
6. Loculu si timpulu facerei inscrisului. filii remasi după mdrtea prea iubitului meu sociu, Dein Siedinti’a Comitetului fonduriloru şcolari
Destinatorele va preda carausiului, la cererea Bucuru Langa fostu parochu gr.-c. in Sierpeni tienuta la Naseudu in 18 Aprile 1876.
lui, o copia a inscrisului de incarcare. Yicariatulu Fagarasiului. Sierpeni in 19/4 1876. Presiedintele: Secretariulu:
§ 417. Inscrisulu de incarcare determina re- Ana L a n g a , Preutdsa veduva. U r e g o r i u M o i s i l u , T o m a M i h a l c ’ a
portulu juridicu intre carausiu si intre primitoriulu Yicariu epipescu. 1—3
marfei. Dispositiunile din contractulu de transportu, M u l t i a m i t a p u b l i c a . Se aduce dein par­
cari nu se voru cuprinde in inscrisulu de incarcare, tea „ R e u n . i n v e t i a t o r i l o r u r o m . d e i n C e ­
nu voru avb potere legala facia cu primitoriulu. t a t e a d e p i a t r a * m . o . d d . I . M . M o l d o - OCXXXXXXXIXXXXXXXXX.'N
Reportulu juridicu intre carausiu si intre de- v a n u profesorii in Blasiu si Nicolau Nil va nu
stinatore se determina prin contractulu de trans­ advocatu in Siomcuta pentru opusiorele donate pe Pravurile purgative gazose
portu. : sdm’a bibliotecei năstre si anume celu de antaniu dela Elopatak. 1-12
§ 418. Candu se va fi facutu unu inscrisu „Istori’a Ardealului* edata de d’sâ, celu alaltu Cuprindu in sene partite constitutive cheraice ale
de incarcare, atunci carausiulu se va conforma dis- „Margaritarie* edatu de d. Petru Branu, pentru apeloru renumite dela Elopatak.
Efectu deosebitu arata pravurile aceste in contra
positiuniloru ulteriore ale destinatorelui, privindu la cari primdsca on. donatori sincer’a ndstra multia­ slabitiunii de stomachu, , lipsa de apetitu, in contra
restituirea sdu la traditiunea marfei catra alta per- mita. — galbinarii si toto bolole de apa seu bydropica, in contra
s6na de catu cea aratata pe inscrisulu de incarcare. Totu odata apellamu dein nou la semtiulu on. trenjiloru, la doreri de besica, tiav’a udului, nisipu si
petra in ele, cathare cronice, înfiaturi, curgeri albe,
Candu carausiulu va procede in contra acestei dis- publica romanu dein c6ce si dein colo de Carpati, ametieli, congestiune catra capu, peptu s. a.
positiuni, atunci va fi responsabilu de marfa catra rogandulu se ne ondreze cate cu unu exemplariu Una dosa din pravurile aceste are
possessorele legale alu inscrisului de caratu. dein opurele resp. diuariale ddsale, cugetandu, ca cfectulu a 2 dose de pravuri de ale lui
§ 419. Este autorisatu a lua marf’a in pri­ intindu mana de ajutoriu celora, dela cari se astbpta Seidlitz.
Pretiulu unei cuthie cu 12 dose este petotindene
mire acela, care in inscrisulu de incarcare este in- latirea culturei in poporu, adeca bietiloru invetiotori 80 Cruciari m. a.
dicatu că destinatarii], sbu care, la înscrisurile de poporali, caroru starea materiale nu ld concede a Cei cari voru ale ave in depositu spre vendiare
primescu rabatu .de 25°/ .
incarcare puse la ordinu, va potd se se legitimeze se prenumera la diuaria sdu a ’si procura opurele 0 1
Deposltulu generale se afla in BRASIOVU in apo-
de proprietariu printr’unu siru neintreruptu de in- neces8arie. Apoi o bilioteca pentru invetiatorii u- theo’a lui Gregoriu Sava.
doraamente, care se cob6ra pana la elu. nui districtu curatu romanescu, cumu e alu nostru, :xxxx:
Carausiulu este oblegatu a tradâ marf’a resti- ce midil6cu culturale ar’ fi, — cugete ori cine. A-
tuiuduise inscrisulu de incarcare acuitatu. ceste le-amu avutu in vedere, candu amu apellatu iIE-W
Dispositiunile despre drepturile si obligaţiunile si apellamu in publicitate spre ajungerea scopului Cursurile
carausiului se voru aplica si atunci, candu se va fi doritu pana ce vomu fi in stare dein fondulu reun.
facutu unu inscrisu de incarcare. a n’e procura opurele de lipsa conformu statute- la bursa in 2 Maiu 1876 stdL asia:
§ 420. Dispositiunile acestui cap. se voru loru. Cele tramise suntu a se adresa subscrisului Galbini imperatsaei *— — B fl. 60 cr. r,. a.
aplica si atunci, candu unu comerciantu va între­ in Siomcut’a mare (Nagy Somkut, KSvăr viddk) Napoleoni — — —• 9 0,49 w
prinde intr’nnu singuru casu ecsecutarea unui trans­ despre cari voiu da sdma atatu in antea adunari- Augsburg — — — 102 0 40 n fi
portu de mărfuri pe uscatu, pe fluvii sdu pe ape loru, catu si pe calea diurnalisticei. Siomcuta mare Londonu — — — 119 . 35 n »»
interne, fara că acesta ecsercitare se formeze pro- (N. Somkut) 8/4 1876. Imprumutulu naţionala —- . 70 n ‘ w fi
fessiunea s’a habituala. Eli a P o p u , invet. si bibliotec. reun. Obligatiilo metalice vechi de 5°/ 0 65 r 40 » 3 n 11
§ 421. Facia cu stabilimentele posciale dis­ ______ __ a fî u U Obligaţiunile rurale ungare 75 n ~~~~fi n
positiunile acestui capu se voru aplică numai intru •. ! ,. i ' ••'•o i' . . . i • ; }•: „ , temesiane 76 n “ n
p
atatu, intru catu nu voru fi contrarie ordonantie- Mal lion. La invoibl’a dualistica inca totu „ ^ transilvane 75 n * fi n
loru speciale in vigdre. se astdpta deciderea Mai. Sale. 0 0 croato-slav. 83 n ‘ 1 fi-, (
(Ya urmă.) In Romani’a a datu Camer’a deputatiloru in Acţiunile bancei — — 874 * P fi
19 Aprile votu de încredere noului ministeriu cu » , creditului — — 142 „ io fi n

Redactoru respundietoriu si Editorii Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N O . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.