Page 5 - 1876-05
P. 5

>u


                                                                             n/;o ii onij(/'. tu i|[ab .?• j i a,
                      Gaaet’a  esc  do  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                    Ba prenamera ia poştele e. si i\, 6Î pe ia
                     FâFe,  caadu  concedu  ejatâriaio.  —  Pretiulu:         Anula XXXIX.                                 DD. corespondenţi. — Pentru seric 6 cr.
                     pa 1 şea 10 fi., pa */& 3 fl. v, a. Tieri eeîemo 12 fl.   [fim i l                                   Tacaîa timbrala a 30 or. de flacare pu­
                                                                    jjîi;
                     V. a. pe ana arm sân 2!/î galbini mon. snnatdria.                                                                    blicare.
                                                                                             !
             3fi                                                             uhd util ,9ii«ifcho l ih.^i               f.I • fiil'O •     >:/ţ :i .«o /"• i/ii! fii avia- »*
              Sr.                                                          Braslovo 7 Main 25 Aprile                 ţcij                                    u>q e
                                                                                          ______ ■                                                           - 13 ■
                               nlMfl
                       Spalare de harapi.                         mulu  censurei  vechi  ce  domnise  in  acâsta  monar-  natiuniloru,  apoi  densulu  nu  va  disţ    decatu  nu­
                                                                                                                                                               :
                    «0
                                 (Oapetu.)                        chia  pana  la  1848,  ai  după  aceea  sub  avertisse-  mai  dintr’odata  cu  poporulu  maghiaru.  In  -  acelu
               T i V    4  5  ^     »    «  B  8  0  i    (iiJJt , l i‘>   !• ’l.» î J ll
                Amu  avea  se  ne  tragemu  unu  computu  exactu   mentele  politienesci,  apoi  sub  legile  draconice  de  casu  voru  avea  se  alâga  una  din  trei:  a  se  trans­
                                                                  pressa,  pe  la  noi  pucine  se  potea  tiparf,  precum  forma  in  slavi,  sâu  in  germani,  ori  a  dispărea  prin
           iuca  si  cu  dn.  Grigorie  Moldovanu,  carele  de  cativa
                                                                  este  chiaru  si  a s t a d i .   De  aceea  inse  literaţii  ro­  mârtea  cea  mai  fiorâsa  cu  armele  in  mana,  intocma
           ani  incâce  tiene  drumulu  romaniloru  in  „Magyar
                                                                  mani  totu  au  lucratu  si  lucra  mereu,  de  si  fara  câ  odiniâra  gloriosulu  poporu  alu  Daciloru  in  lup­
           Polgâr*  din  Clusiu,  ii  înfrunta,  dascalesce,  calum-
                                                                  permi3siunea  celoru  cari  conspira  in  Clusiu  asupra  tele  cele  gigantice  sustienute  in  contra  cumpliteloru
           niafiia  in  modu  apr6pe  necalificabile  •*).  De  ar’
           aci  „M.  Polgâr*,  ca  elu  prin  publicarea  diatribeloru   vietiei  nâstre  naţionale.  Asia  dâra  ori-cine  ar’  vof  legiuni a le Romei.
                                                                  se-si  compună  bibliotheca  curata  romanâsca,  o  p6te   Necalitele  dascalituri  adressate  romaniloru  in
           lui  M.  in  locu  de  conciliare  intre  maghiari  ai  ro­
                                                                  face  acâsta  celu  pucinu  din  6000  de  volume,  din  „M.  Polgâr*,  încercările  desperate  de  a  le  insufla
           mani,  mai  vertosu  atîtia,  nutresce,  inferbenta  ura
                                                                  care va afla la 1300 si originali, mai alesu dâca     gustu  pentru  despotismulu  modernu,  perfidu,  ma-
           si  urgia  intensiva,  pâte  ca  dâra  ar’  lua  cu  totulu
                                                                  va reflecta si la celea ce au esitu ‘ dela 1873       chiavellisticu,  revoltatoriu  de  spirite,  produce  tocrna
           alte  mesuri,  in  direcţiune  oppusa.  Tâte  câ  tâte,   .  . . ij«o Sa n
           redactiunea nu ar’ trebui:.se sufere in colânele sale  mcâce.                                                resultatele  oppuse.  lutru  adeveru,  citindu  noi  in­
             MUU iJdfcT*    iii IjjD3aFJ); IshJ :Ki «uin# 7  ţivit,ux <1 wn
           falsificarea  ;Ae  adeveruri  patente,  documentate,  ve-   Se  inputa  romaniloru  trecuti  prin  scâle,  ca  au  vectivele  brutali  si  hostili,  cate  se  publica  in  dia­
           diute  de  tâta.  lumea,  precum  le  falsifica  dn,  M.  de   alerg&tu  după  funcţiuni?  A s i a   a  doritu,  cerutu,  riale  maghiare  in  contra  romaniloru,  amu  cugetatu
           ex.  in  „M.  Polgâr*  nr.  84.  Asia  făcuse  diariulu   pretinsu  n a ţ i u n e a   in  nenumerate  supplice  si  pe-  adesea,  ca  dâca  acele  ar’  fi  plătite  cu  auru  greu
                                                                  titiuni  înaintate  la  tronu.  Dâra  maghiarii?  Ce  sciu  de  catra  inemicii  magbiariloru,  totu  nu  ar’  potâ  fi
           „Patri’a*  fundata  de  ministeriu  in  a.  1870.  Ur-
                                                                  ei  mai  multu,  decatu  se  alerge  la  funcţiuni  ?  „Di’rni  scrise  mai  bine,  pentru-câ  se  instrainedie  mai  multu
           mar,ea  fb:  irritatiune  si  urgia  generala,  in  catu
                                                                  ceuru,  se  nu'ti  dicu  orbu.“  Ori-cine  'se  inpute  ro­  si  mai  siguru  spiritele  romaniloru  de  catra  compa­
           nici-unu  romanu  nu-o  prenumerâ.  G.  M.  dice,  ca
           totu  ce  ■  au  facutu  romanii  pentru  cultur’a  loru  da-   manului  unele  si  altele,  numai  intelligenti’a  ma-  trioţii loru. Asia de ex. dâca lui Blas. Orbân,
                                                                                                                                                          <
                                                                   ,.  ■  no  j]  i  tuia.  Djfiosb  ,ia:.  ri  .
                                                                  ghiara se taca, se nu-si casce gur a, ca-i stâ reu    dâca  auctorului  articliloru  despre  Ciangaii  din  Mol-
           tâza  de  inainte  de  ,1848.  Ignorantia  grosolana,
           sâu  minciuna  demna  de  mare  urgia.  S’a  intern-   de totu. Mai antaiu se numerati pe funcţionari        dov’a  *),  ori  lui  „M.  Polgâr*,'  sâu  jidoviloru,  cari
                                                                  i Biri ■
                                                                                                 A j _ j , -
           platu  tocrna  din  contra,  ceea  ce  noi  amu  adeveritu   după  n a t i o n a l i t a t i ,   din  schaematismulu  tierei,  ne  insulta  in  „Pester  Lloyd",  li  s’ar’  plaţi  pe  fia-
           cu  sute  de  documente  authentice  cate  amu  publi-   apoi  se  vorbiţi.  Funcţionari?  Pana  in  a.  1848  se  care  anu  cate  diece  mii  de  galbini,  spre  a  inver-
                                                                  aflâ  in  tdta  Transilvanii  celu  multu  30  funcţio­  siuna  si  amarî  pana  la  ficaţi  pe  romani,  ei  totu
           catu  in  viâii’a  nâstra,  si  cu  fapte  complinite.  Dn.
           M.  G.  se  provâca  la  cativa  pessimisti  romani,  dela   nari  d e c l a r a ţ i ,   preste  una  miie  era  maghiari,  sasi,  nu  ar’  potâ  versa  prin  penele  loru  mai  multu  ve-
           Sibiiu  si  dela  „Albin’a*,  cari  sufere  de  splina  si   nemţi  si  renegaţi.  In  a.  1860  se  aflara  cu  micu  ninu  omoritoriu  de  ultimele  sperantie  a  le  recon-
                                                                  cu  mare  172  funcţionari  romani,  preste  720  ma­  ciliatiunei.
           de  ficatu.  Se  mârga  cu  ei  undeva  la  apele  mine­
           rali,  spre  a  se  cura  cu  totii.  Ce  au  avutu  sibiianii   ghiari,  restulu  sasi  si  nemţi.  Astadi?  Lasamu  se’i   Se  spune,  dâra  pâte  se  fia  si  calumnia,  —  ca
           inainte  de  48?  Fondu  ,vreo  ?,30  de  mii  fl.,  cursu   numere G. M. si se’i publice in „M. Polgâr*.    bietulu  G.  M.  scrie  numai  aceea  ce  i  se  comanda
                                                                       Dâra  dintre  romani  se  făcu  prea  mulţi  popi  ?  si  asia  precum  i  se  dictâdia  in  până  de  catra  cori­
           de  preoţia  pe  6  luni,  episcopu  fora  residentia,  vreo
                                                                  Ce  ve  pasa  vâue?  Acâst’a  e  trâh’a  nâstra.  Nu  feii  dela  *M.  Polgâr*.  Atatu  mai  reu  pentru  den-
           30  de  sc61e  elementarie  câ  vai  de  ele,  literatura
           —  „Ceasoslovu*  si:  „Molitvelnicu,*  incolo  vai  si   cumva  se  se  faca  din  studenţii  calviniloru  popi  ro­  sula  si  mui  ratosu  pentru  caus’a  ce  li  se  pare  cu
           amaru.  Era  astadi?  Emanciparea  totala  a  baseri-   manesci, câ sub Rakoczy si Apalfy?                   apara  acei  âmeni  desperaţi.  Ga  acestora  nu  le
           cei  orthod.  romanesci  de  cea  serbâsca,  metropolia     Numitulu  collaboratoru  dela  „M.  Polgâr*  de-  place se audia adeverulu, se cunâsce mai alesu din ?     •     f  '   ‘  1 t  i  *
                                                                                                                               ~
                                                                                                                                               ’



                                                                                                                        >
                                                                                                                                                 :
                                                                                                                                                                  £
                                                                                                                                                                     v
                                                                                                                                        ‘
                                                                                                                                                               P
                                                                                                                                                      *
                                                                                                                           i

                                                                                                                                                    >
                                                                                                                                  i


                                                                                                                                 .
                                                                                                                                                        •
                                                                                                                                     r
                                                                                                                                                             -

                                                                                                                                                  -
                                                                                                                                                           \
                                                                                                                                             î
                                                                                                                                            j
           si  episcopii,  fora  picu  de  ajutoriu  strainu.  Insti-   nuntia  neincetatu  pe  diariale  romanesci  de  dincâce,  acea  impregiurare,  ca  se  ferescu  câ  de  focu,  nu
                                                                  ca  romanii  se  plangu  asupra  tiraniei  maghiare.  Ce  cumu-va'se  se  stracure  in  diariale  loru  ceva  bine,
           tutu  theologicu  si  pedagogicu,  demnu  de  metropo­
                                                                  e  dreptu,  noi  inca  amu  mustratu  la  unele  ocasiuni  care  s’ar’  potea  dice  cu  totu  dreptulu  despre  ro­
           lia;  2  gimnasie  mari;  mai  multe  ac61e  normali,  la
           600  scâle  elementarie;  fonduri  in  bani  si  realitati   pe  collegii  si  chiaru  pe  unii  correspondenti  ai  no-  mani,  nici  argumente  de  aparare  justa  pentru  po­
           preşte.  1.  milionu;  literatura  eclesiastica  si  pedago­  strii,  ca-ci  se  mai  vaiera  atata  intr’unu  modu  ne-  porulu  nostru  nu  suntu  luate  in  nici-o  considera-
           gica  respectabile,  constitutiune  dâmna  de  pismuitu,   demnu  de  barbati  forti,  si  le-amu  demonstratu  cu  tiune.  La  tâte  defectele  romanului  cauta  cu  mi-
           mulţime  de  teneri  pe  la  universităţi  de  afara,  si   argumente  imprumutate  dela  istoria  si  experientia,  croscopulu,  facundu  din  musca  elefantu  si  din  tien-
           anume  in  Vien’a  (uniţi  si  neuniti)  aprâpe  100,   ca  dâca  este  astadi  cineva  demnu  de  vaieratu,  acela  tiariu  armasariu  ;  din  calitatile  bune  a  le  lui  nu
           candu  pana  la  1848  abia  era  cate  4—5.  De  pro-   e  poporulu  maghiaru;  mai  departe,  ca  on-ce  lovi­  vedu  nici  unic’a.  La  tâte  ocasiunile  se  incârca  a
           gressele.  romaniloru  gr.  catholici  nu  mai  dicemu  asta-   tura  rapedîta  asupra  vietiei  naţionale  a  romaniloru,  separa  si  desbina  pe  poporu  de  intelligenti’a  lui  si
           data  nimicu.  Progressulu  in  literatur’a  nâitra  este   resalta  câ  bomb’a  dela  unu  corpu  elasticu  in  celu  pe  acâsta  intre  senesi.  Si  apoi  totu  ei  fabulâdia
           insutitu  mai  mare  decatu  a  fostfl  inainte  de.  48.   oppusu  si  se  sparge  in  acesta,  adeca  in  casulu  no­  de  bostilitatea  romaniloru  catra  densii.  Acâsta
           Se  spună  cathalâgele  librariloru  si  anuntiuri  biblio­  stru,  in  corpulu  natiunei  maghiare.  Ar’  trebui  se  perfidia  te  desgusta  cu  atatu  mai  multu  in  „M.
           grafice  romane,  ce  amu  avutu  pana  atunci,  si  cate   scia  odata  cu  totii,  ca  sârtea  si  venitoriulu  natiunei  Polgâr*  dupa-ce  sci  ca  redactorulu  seu,  armânu
           avemu  a s t a d i .   Si  câ  se  nu  se  p6ta  presupune,  ca   romane,  progressulu  seu  in  civilisatiune  si  prospe­  curatu  după  tata  si  mama,  prin  urmare  maghiaru
           „manamu  pe  6meni  in  Aprile*,  âta  acilea  unu  estrasu   ritatea  nâstra  nici-decumu  nu  depende  mai  multu  numai  din  educatiunea  Clusiului,  de  altumentrea
           succinctu  din  B i b l i o g r a f i a    .    c h . r o n o l o g i c a    dela  buna  sâu  rea  vointi’a  natiunei  maghiare,  cle-  barbatu  cu  multe  cunoscintie  si  mai  alesu  versatu
           r o m  a n a ,   elaborata  cu  mare  diligentia  de  vechiulu   catu  a  acesteia  dela  a  celei  romanesci.  De  altu-  in  istori’a  patriei  nâstre,  are  nenumerate  ocasiuni
           professoru D. Iarcu, publicata in edit. II la 1873.    mentrea  noi  distingemu  atrinau  intre  vâieraturi  si  de  a  se  informa  din  secuii  in  secuii,  pe  care  parte
                Pe  la  1507—12  s’au  introdusu  artea  tipogra­  intre  apararea  cea  mai  decisa  si  energiâsa,  oricandu  au  fostu  spiritulu  de  bostilitate,  si  unde  mai  este
           fica  si  la  romani.  Numerulu  cartiloru  tipărite  din   so  indrâpta  asupra  nâstra  lovituri,  sâu  apriate  sâu  acela  pana  in  diu’a  de  astadi.  Se  pare  inse,  ca
           care  se  mai  potu  afla  exemplarie,  este  de  atunci,   clandestine,  fia  acelea  din  ori-si  care  parte.  In  nici  lui  câ  unui  renegatu  nu-i  "este  permissu  a  me-
           după  secuii:  In  sec.  16-lea  20.  In  alu  17-lea  94.   caşuri  de  aceste  nu  cunâscemu  crutiare.  Nu  mai  sura cu cumpănă drâpta. Uneori s’a vediutu stra-
           In  alu  18-lea  336.  In  alu  19-lea  pana  la  1830   este  nimeni  intre  noi,  care  se  afle  plăcere  intru  a
           numai  370,  âra  dela  1831  pana  la  1848  circa    sărută  vârg’a  cu  care  este  batutu;  se  afla  inse  mii   *)  Anume  Lâszlâ  Mihâly,  care  in  una  serie
           1170;  apoi  dela  1848  pana  la  1873  au  esitu     de  mii,  cari  suntu  decişi  a  o  frânge  si  sfarma  in   lunga  de  articli  versa  focu  si  flăcări  asupra  roma­
           4795  publicatiuni  romanesci.  Mai  aflamu  188  fara   bucăţi.  Positiunea  nâstra  este  defensiva,  si  pe  a-  niloru  si  a  calugariloru  italiani  mai  alesu  in  art.
            dat»,  are  nu  »'au  potutu  clasica  după  ani.  Se   câsta  o  vomu  sci  păstră  prin  tâte  generatiunile.  IX,  din  care  s’au  reprodusu  unele  insulte  si  in
                                                                                                                        „Gazeta*.  Ce  turbare,  ce  furia  la  elu,  ca  limb’a
           intielege,  ca  cele  mai  multe  cârti  romanesci  s’au   G.  M.  si  toti  patronii  sei  ar’  trebui  se  iâ  odata   maghiara  nu  pâte  apuca  si  in  Moldov’a  de  asupra.
            publicatu  in  alte  tieri,  din  cauaa  ca  sub  despotis-  actu  despre  acea  convicţiune  intima,  afundu  inrade-   Ce  dorere  sfarmatâre  pentru  acei  ciangai,  cari  —
                          IIO:                                    cinata  a  romaniloru,  ca  poporulu  nostru  nici-odata
                                                                                                                        fora  a’i  silf  cineva,  -si  uita  limb’a  materna.  („Hon*
                  j  Vedi  mai  de  curendu  nr.  84  din  12  Aprile nu  se  va  transforma  in  poporu  maghiaru,  si  ca   nr.  291  din  Dec.  16,  1874).  A  cititu  acele  furii
           an. c.                                                 dâca este cumva scrisu, câ elu ae dispara din seri’a  Pap Simon?
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10