Page 6 - 1876-05
P. 6
curata câ pe furisiu cate o vorba buna despre ro Scirile de pre campulu insurrectiunei comunica apelu la tiâra. Positiunea este astadi multu mai
mani in „M. P.“ esita din pân’a lui G. M.; dâra victorii strălucite, reportate de turci asupra insur- favorabile pentru o d i s â l v e r e a senatului, decatu
vai de elu, ca a dâu’a di -lu si incoltîra pentru gentiloru. Mukhtar pasi’a, pre care la inceputu sub guvernulu precedinte."
acea crima renegaţii dela „Kelet*, Friedmann et insurgenţii lu-respinsera din strimt6rea Duga ar fi Itair a. In cestiuni politice Itali’a nu ni
Comp. Aceste suntu totu atatea simptome, ca com- strabatutu in fine victoriosu pana la fortareti’a ofere nimicu de insemnatu. Cestiunea orientale, sâu
plotulu, conspiratiunea in contra elementului roma- Nicsiciu, pre care a provedint’o apoi cu proviantu, mai specialu disu, caus’a insurrectiunei din pro*
nescu se afla in permanentia, ca i s'au schimbatu pentru ca se află dejâ in ajunu de a capitulă si a vinciele turcesci este asiâ de monopolisata de cei
numai form’a si unele truppe auxiliarie, ca-ci in deschide porţile, câ se intre insurgenţii. Insurgenţii, trei imperati dela nordu, incatu regele italianu
loculu sasiloru odiniâra, confederaţi pe sote de ani, cari se asiediasera cu castrele loru mai cu sama dela sudu pare ca nice nu vre se scia, ca Turci’a
intrara successive in lini’a de lupta contra nâstra in giurulu acestei fortaretie, fura batuti totalu. se afla in resbelu cu supusii sei. Inse itali’a ne
renegaţii de diverse nationalitati, pe cari patronii Tdte aceste le comunica guvernulu turcescu din da din candu in candu semne despre esistinti’a si
loru ei au de paravanu, de masca, asupra careia Constantinopole, inse scirile din sorgenti slavice poterea sa cu totulu pe alte terenuri. In tempulu
se cadia ur’a si urgi’a romaniloru. Spurcatu jocu spunu, ca lui Mukhtar pasi’a i-a successu ce e candu vedemu sfredelindu se muntele Gotthardu si
acesta, p6te si periculosu. dreptu câ se provienteze fortardti’a Nicsiciu, de6race proiectandu-se facerea unui tunelu sub canalulu la
Dâra se punemu capetu inca si acestei apolo a tramisu proviantulu cu totulu pe alta cale, inse Manche, Itali’a se ocupa cu unu planu, cu o în
gii inprovisate. Ne facuramu datori’a si catra „M. trupele lui fura bătute de catra insurgenţi. treprindere technica si mai gfandiâsa; ea voiesce
P., pentru câ ârasi — pecatu se nu avemu. Adeverulu trebue se fia la mediulocu si in se faca din Roma unu portu, care se fia de doue
totu casulu de asta-data pe partea Turciloru. ori mai mare, Câ celu din Civita-Yechia. Planulu
Romani’a. Positiunea partiteloru in ca lucratu de inginerulu Moro s’a supusu de catra
Brasiova in 6 Maiu 1876. mera si senatu s’a cristalisatu. Cabinetulu gene Garibaldi guvernului italianu, si diariele italiano
Impacatiunea dualistica, care in tempulu din ralului Florescu, care este spriginitu nu numai de dicu, ca planulu din cestiune se va potâ esecutâ
urma a datu ocasinne la combinatiuni de t6ta na- domnii Boerescu si Dimitrie Ghica cu fracţiunea loru, si in acestu casu Rom’a va capetâ o insemnetate es-
tur’a, intre,cari cea mai de pre urma erâ, ca ea ci si de dlu Catargiu cu partit’a sa, dispune in traordinaria.
se va amanâ pâte pana la calendele grecesci, acâst’a camer’a deputatiloru de o maioritate compacta, Angli'a. Gazet’a officiale de Londr’a pu
impacatiune intre unguru si neamtiu s’a statoritu inse pre de alta parte maioritatea senatului este blica proclamatiunea, prin care regin’a Victori’a
in punctele ei principali si la dorinti’a espressa a a partitei naţionale liberale si câ atare este contra face cunoscutu, ca a primitu si titulu de impera-
domnitoriului s’a acceptatu din partea ambeloru gu guvernului. trice a Indiei, după ce parlamentulu i-a datu per-
verne, remauendu a se mai acceptă si din partea Marti in 20 Aprile senatulu, fiindu constituitu, missiunea a-si alege unu titlu indianu. Titulu de
flu }
parlamenteloru cis-si translaitane. Detaiurile in a- a facutu alegerea biuroului definitivu. Presie'dinte imperatrice va remanâ inse restrinsu 'numai cu
6 ţ - e q jv ('OtMiiija eJfiwjrutijsn \ s o i l u j j jjk îfyuije’i
cestu respectu ni lipsescu, inse foile de Pest’a ni este Metropohtulu primate, âra de vice-presie- privire lâ Indi’a si afara de India se va intrebu-
spunu, ca punctele impacatiunei ar fi 1. Tarifa dinti s’au alesu cu maioritate de voturi Dnii M. C. intiâ numai in conventiuni diplomatice, a casa
vamale, in privinti’a cărui punctu numai asiâ s’a Epureanu si G. Yernescu. Prin nimica alta nu po inse in Angli’a va remanâ atatu in legi, procla-
esoperatu intielegerea, după ce ungurii au renun- temu se aretamu spiritulu ce domnesce in noulu matiuni si patente, catu si pe moneta etc. totu
ciatu la unele pretensiuni ale loru, cari formau senatu alu României, decatu prin cuvintele, cu cari titlulu de pana acum, adeca Victoria I. Regin’a
nodulu divergintieloru; 2. In privinti’a restitutiu- ambii vice-presiedinti au multiamitu senatului pen regatului unitu Mare-Britani’a si Irland’a.
niloru vamali au facutu nemţii concessiuni si au tru încrederea cu care i-a onoratu. Ecca dâra acele
'
primitu cifr’a ce o cereau ungurii; 3. Cu privire cuvinte asiâ, precum le aflamu in diariulu „Roma-
S a n p e t r u 22 Aprile (4 Maiu) 1876.
la darea de consumu ungurii au renunciatu la nulu", si adeca:
pretensiunile loru; 4. Cestiunea bancei s’a resolvitu „Dlu Manolache C. Epureanu urcandu-se la Astadi se asiediâ pâtr’a in fundamentulu scâlei
cam in sensulu acel’a, ca bancnotele se fia comune; tribuna, multiumesce senatului pentru onârea ce i-a romane confessiunali gr. or. de aici, la care serbare
participă diregatori’a comunale si mulţime numerâsa
substratulu sâu foudulu de metalu alu bancei na facutu si arâta apoi, care e semnificarea ultimeloru
de poporu de ambe secse romani si sasi.
ţionali se va imparti in proportiune cu quot’a, care alegeri senatoriale, cu ocasiunea caror’a tiâr’a a
a remasu nechimbata, si partea ce se va veni Un tramisu in acestu corpu pe toti luptătorii pentru C o m i t e t u l u p a r o c h i a l u g r . o r .
gariei se va transportă la Pest’a, âra bancnotele drepturile si libertăţile natiunei, pe tâte somităţile d i n S a n p e t r u .
in suma de vr’o 80 miliâne, ce se voru emitte politice. Acestu senatu — dice dsa — representa ■________
pre basea acelui fondu de metalu, ce se va veni lupt’a dintre contribuabili si cei cari risipescu
Ungariei, voru avâ se se valoreze numai in Unga- banii loru. (Aplause unanime si prelungite.) A- iciv S t a r e a
ri’a. In fine se va infiintiâ unu consiliu comunu, cestu senatu nu este venitu se derime nimi- „Fondului pentru infientiarea unei scole romane
de fetitie in Clusiu“*). i
care se duca inspectiunea suprema, si acestu con cu, ci se lupte pentru redobândirea libertatiloru
Dela ultimulu ratiociniu despre starea fondului
siliu se va denumi din partea Domnitoriului. garantate de constitutiune. Aici citesce cuvintele
nostru, publicatu in nr. 20 dein Martiu 1875 alu
Cam in acestu intielesu s'a facutu deci nou’a rostite la 1866 câ presiedinte ale constituantei, ca
„Federatiunei*, pana in presente avemu se comu-
impacatiune. In parlamentulu din Budapest’a ea M. S. Domnitoriulu a juratu pe constitutiune, si necâmu publicului imbucuratoriulu faptu, câ statu
va intempiDâ de buna sama si combatenti, inse cu apoi conchide in modulu urmatoriu: E. Sa Metro- tele fondului cestiunatu, alaturate aice spre publi
tdte aceste maioritatea d-lui Tisza va primi-o cu politulu primate a chiamatu binecuventarea celui care, in fine se aprobara decâtra reg. ministeriu
bucuria. Parlamentulu austriacu ar avâ inse mare de susu, câ se insufle unirea intre noi; ei bine, de interne cu nr. 57001 dein 22 Novembre 1875.
In cosecenti’a acesteia adunarea generale conchia-
cuventu se nu aprdbe ceea ce s’a facutu sub pres- toti voirnu unirea; inse acâsta unire nu se pâte face
mata, cumu se sci, pre 1/13 Ianuariu 1876 con
siune in fav6rea Ungariei, dâra in detrimentulu fora respectarea si sincbr’a aplicare a constitutinnei, stitui definitivu comitetulu fondului, realegundu de
monarchiei austriace. singur’a conditiune spre a mantienâ ordinea si li presiedente pre d. A l e s a n d r u L a z a r tu de no-
La apretiarea acestei impacatiuui nu ne po- bertăţile. (Aplause repetite, atatu din partea se- tariu pre d. Dr. G r e g . S i l a s î , de cassariu pre
temu demitte, pentru ca nu o cunâscemu in detaiu natoriloru catu si a publicului.) d. L a z. B a 1 d i, de membri pre dd. L a d. V a i d a,
rile sale, inse vomu reveni la dins’a catu mai cu- După d-lu Epureanu se urcă la tribuna in a- G a b r . P o p u , ‘ B a s . R o s i e s c u , L e o n t . P o p u ,
ii [Ull; I o a n e P e t r a n u ; la care numeru vene a se a-
rendu. Atat’a inse potemu enunciâ de astadi, ca plause generali d. Gr. Vernescu. Dsa multiamesce
dauge unu membru tramitiendu dein gremiulu ju-
unu asemene pactu inchiatu numai si numai intre senatului si apoi dice: Nu m’am urcatu aci, câ se- nimei rom. universitarie de aice, carea in chipu de
nemţi si unguri, după dreptu nice nu p6te se oblige mi făcu professiunea de credintia; professiunea mea recunoscintia pentru ide’a si initiativ’a salutariei
pe altu cineva, decatu ârasi numai si numai pe fiindu a intregei partite naţionale liberale, ea e adi întreprinderi fh dein partea betraniloru invitata a
dinsii. cunoscuta de tiâr’a intrâga. M’am urcatu a vi de partecipâ estu modu la aministrarea ulteridre a
:
fondului.
— Scirea despre venirea imperatorelui rusescu si clară, ca, ori de cate ori voiu avâ onârea a presidâ
Totu cu occasiunea memoratei adunări gene
a cancelariului seu Gorciacofu la Berlinu se austi- desbaterile Dvâstra, voiu aplica regulamentulu cu
rali se ecsaminâ si ratiociniulu casariului, carele
ene inca, inse nu in 9, ci in 11, Maiu. Impera- o perfecta legalitate pentru toti de o potriva, ga-
aflandu-se in ordine, dlui cassariu L a z a r u B a l d i
torele austriacu nu va merge la Berlinu, ddr la rantandu mai cu osebire drepturile opositiunei, care i-so dede absolutoriu pre tempulu trecutu. Ratioci
dorinti’a espressa a imperatorelui rusescu va merge a cadintu in lupta, condamnata de tiâr’a intrâga. niulu arâta, câ pre candu in Februariu a. tr. fon-
contele Andrâssy, pentru ca acolo se voru luă de- (Aplause prelongite pe bancele senatoriali si in dulu aveâ cu totulu 1080 fi. (una miia optudieci
cisiuni noue cu privire la caus’a insurrectiunei din tribune.) de fi.) 19 cr. v. a., acelasiu in presente posiede,
• ;• îi,.’ ,n după sutragerea speseloru de 2 fi. 20 cr. pre in*
Turci’a. De aici se vede espressu si chiaru spiritulu ce
tregu a. tr.. 1362 fi. (una miia trei cente siese-
O depesia telegrafica dela 4 Maiu dice, ca la domnesce in senatu, pentru aceea diariulu „Pressa"
diâci si doi fi.) 33 cr. v. a. Anume una actie de
burs’a din Yien’a s’a latitu scirea, cumca Russi’a, .admite possibilitatea unei noue dissâlveri a sena ale „Albinei* 100 fi. d6ue actie de ale „Transilv."
are de cugetu a se amesteca cu totu de adinsulu tului, candu scrie: „Partitulu conservatoriu, fiindu solvite câte cu 70 fi., la-olalta 140 fi., una actie
R I J v '• « 1 , ■/'. ti'* *» * *ii Ij •. j i' < x!.* «. > ■ .
in caus’a insurrectiunei din Turci’a; pentru aceea astadi la potere, elu se p6te află in conflictu cu
------- ------ --------J—**
tiarulu rusescu dimpreună cu cancelariulu seu para- senatulu, unde ar fi o maioritate opusa, in tocmai x *) Rogamu pre celelalte foie romane, se be-
sescu Petrupolea si laşa pe principele Constantinu, cum a fostu si ministeriulu precedinte, si pâte nevoiâsca in interesulu publicitate! a reproduce a-
Câ se încurce itiele. prea bine, dâca va găsi cu cale, a face unu nou cestu ratiociniu. Ref.