Page 7 - 1876-05
P. 7
de alb „Gradinei de copiii* dein Olusiu 50 fl., una In decursulu an. 1875 's’au candu acestu obiectu va fi la ordinea dilei, admi-
oblegatiune de desărcinarea pamentului Transilv. escomptatu cu totulu fl. cr. nistratiunea Dvâstre propune, a se distribui o divi-
’ ce întrece se se
50 fl., in patru contracte 701 fl. 90 cr. daţi im- 3856 schimburi in suma de . . 1.444,111 27 denda de 8 7 °/o> summ a
2
prumutu prelanga intabulare, in cass’a-de-pastrare Prin urmare starea totale a intrebuintieze intrdga pentru amortisâri.
de aice 174 fl. 3 cr., la casariu 40 cr., una ob portfoiului de schimburi in (Urmdza proiectulu de impartirea profitului pe a
legatiune de stătu (promisa de Prd rev. d. protopopu 1875 a fostu de _____________ câsta basa.) li •
;
.
alu Olusiului G a b r i e . l e P o p u ) 100 fl., dâue o-ţ 4837 schimburi in suma de . . 1.741,781 87 Se da apoi cetire bilantiului anului 1875 si
blegatiuni private 46 fl. Asiadara„ resulta unu cres- Din aceste s’au resoumperatu In legătură cu acest’a urmatoriului reportu alu co
r
camentu de 282 fl. 14 cr., cu care fondulu se si s’au reescomptatu mitetului de revisiune:
î! ; J
mari in anulu espiratu. • '' * ' ' M ‘ v : ; ; i ; 3222 sohimburi in valâre de . . 1.270,877 25 (Va u r m â ) .
K
Orescamentulu provine parte dein interesse renianendu starea portfoiului ■ < ! ,
după eapitalu, parte dein trei donatiuni marinimâse: ____ cu finea anului 1875 de V,/
un’a făcută de reverendiaimulu d. canonicu metrop/ 1615 schimburi in valâre de .. . 470,904 62 ■* un
C o n s t a n ţ i n u P a p f al v i , carele binevoi a ne Legea de comercia.
S’au reescomptatu din portfoiulu nostru la alte ; i flV
tramite 15 fl. in favârea intreprenderei; alfa de r (Urmare).
institute in decursulu anului schimburi presto totu i • 7ÎJ i l' r , î;
„ A s o c i a t , r o m . t r a n s i l v . * , cursa dein sum’a in valâre de 321,385 fl. său cu 125,495 fl. mai Ca p u i i . D i s p o s i t i u n i d i v e r g e n ţ i p e n
de 100 fl. votata pre sbma-ne decâtra adunarea
multu câ in anulu precedenţii. t r u c a r a u s i ’ a c a l i l o r u f e r a t e .
gen. dein Reginu ne licuidâ prim’a rata semestrale
Desvoltarea acestui ramu este deci destulu de § 422. Dispositiunile presentei legi referitâ-
in 50 fl.; a trei-a de d. avocatu in Clusiu I o a n e însemnata. tie la carausia, se voru aplica si facia cu carausi’a
P e t r a n u , carele in prb cunoscutulu seu zelu Cailoru ferate cu divergientiele stipulate in §§-fii
adeveratu romanescu indata după aprobarea statu- iot , IV. LOMBARDULUI
/ fi / J ; ■ . / \ următori:
teloru grăbi a intră in sîrulu membriloru funda Totu pentru nesiguranti’a si fluctuatiunea cur
§ 423. O cale ferata, care s’a liberatu cir-
tori ai sc61ei ndztre proiectate, depunendu sum’a sului valoriloru de charthia ne-amu impusu reserv'a culatiunei si s’a deschisu pentru intrebuintiarea ei
de 100 fl. in preamentitele: una actie de ale „Gra in acestu ramu si in cursuli^ anului espiratu. ^ f*
spre transportarea marfuriloru, nu va potâ refusa
dinei de copiii* valorat6ria 50 fl. si una oblegatiune împrumuturile nâstre pe charthie de valdre con
transportarea pe una din liniele sale, care se va
de desărcinarea pam. transilv. drasi 50 fl. stau la finea â n. 1.874 in sum’a de fl. 5191 cr, indicâ de deStinatbre, afara:
;
'Comitetulu aducundu aceste la cunoscinti’a pu in decursulu anului 1875 s’au mai
,fiî d I
1* candu marfa in urm’a naturei sdu a im-
blicului nostru, siGmplenesce un’a dein cele mai accordatu . . . fl. 1459 cr. pachetarei ei nu va fi apta spre transportare pe
plăcute detorintie, rostindu laudatiloru benefacutori facunduse starea totale de . fl. 6650 — cr.
basea regulamentului de esploatare sdu iu urm’a
mariuimosi cea mai cordiale si mai fierbente a sa din aceste s’au restituitu . fl. 2650 — cr.
arangementului si a modului de intrebuintiare a
multiamita. Faca ceriulu, că profumulu sacreficiului mai remanendu cu finea,, .an. U8 75 fl. 4000 — cr. calei ferate ;
loru se se respanddsca pre unde numai respira unu
Romanu aerulu celu liberu si santu alu lui Ddieu; - * V.' CREDITULU IPOTECARIU. 2. candu destinatorele nu se va supune dispo-
câ sacreflciulu loru se stremure pre dieci, sute si De si. in anulu espiratu ne-au successu a în sitiuniloru administratiunei cailoru ferate, in pri-
miie la asemeni sacreflcie bineprimite Înaintea lui mulţi capitalele cerculante ale societăţii, s’a elocatu vinti’a tacseloru de transportu de magasinagiu si
in privinti’a celorulalte conditiuni permiâe de trans-
Ddieu si a âmenilorul Faca, ceriulu,' câ acdst’a totuşi ip ramulu acest’a numai o mica parte a ace
progressare, deşi incetinşla, dâra sigura a fondului loraşi. Dup'a-ce inse ne va succede a emite scri portu ; 1
nostru se ne insufle totororu incredere in fortiele surile foticiari. si credemu a ne fi apropiata dejâ 3. candu regulatele media de transportu ale
nâstre proprie, cari prelanga perseverantia barba--, multu de acelu timpu, ramulu acest’a este menitu calei ferate nu voru fi de ajunsu spre ecsecutarea
tdsca in urma ne voru duce de siguru la victori’a a .fi atunci,icelu principalu. ; transportului.
t
causei sânte si juste natiunali romane, numai uni împrumuturile ipotecari constau Caile ferate nu suntu oblegate a primi m&r-
rea si bunaintielegerea deintre noi se nu ne lip- i>KI la finea anului 1874 din fl. cr. furele spre transportare inaintea acelei epoce, candu
sdsca! 45 OY iuni in sum’a de 21,580 — transportarea se va potd ecsecutâ. In urm’a cere-
Dein siedenti’a comitetului „Fond. pentru in- la care in decursulu an. 1875 rei destinatorelui caile ferate voru fi inse oblegate,
fientiarea unei sc61e rom. de fetitie in Clusiu*, s’âu adausu pe catu li voru ertâ incaperile loru, a primi mar-
tienuta in 2 Aprile 1876. 43 oblegatiuni in sum’a de . . .. 18,650 — furele in supraveghiare si a effectuâ transportulu
cu totulu deci s’au urcatu acestu conformu dispositiuniloru acestui §-fu.
A l e s a n d r u L a z a r u , R r . G r e g o r i u S i l a s i ,
, • / p ramu la Nu este permissu a se preferă nice unu des-
presied. u., cn'i notariu. ;
i,: 88 obligaţiuni in sum’a de . . . 40,230 — tinatore altui destinatore in privinti’a tempului de
L a z a r u B a l d i , cassariu.
Uini. • ; 1 achitata si cu respunderile in rate transportu, exceptiuni se admitu numai din motive,
(Statutele voru urma.) hY din aceste imprumuturi au datu cari resulta din întocmirea calei ferate sdu din cir
rir sum’a, de . . . . . . . 3,570 64 cumstanţele transportarei, sdu in fine din motive
resultandu estu-modu cu finea de interesau publicu.
A trei’a Adunare generale ordinaria a Institu anului starea de Infracţiunile in contra dispositiuniloru acestui
tului de creditu si de economii 87 imprumuturi in sum’a de . . 36,659 36 §-fu voru obliga pe întreprindere la indemnisarea
„albina", • f • oiridjv Acdsta suma este assigurata prin ipotece de daunei causate prin contraventiunea ei.
unu arealu preste totu de 1159 jugere.si 1163L] , § 424. Calile ferate indicate in §-ulu pre
0
( U r m a r e ) . cari împreuna cu edificiele represinta unu pretiu de cedentu nu suntu autorisate — afara de caşurile
II. DEPUNERILE. ■ " i 197,202 fl. 30 cr., avendu deci o coperire mai bine menţionate in §§-ii următori — a alterâ in folo-
urî' de incincita a pretensiuniloru societăţii in acestu sulu loru, prin conventiuni, reglemente, sdu prin
Cu finea anului 1874 erau la
ramu si afara de aceea supragaranti’a de 5% » Stipdlatiuni speciali, dispositiunile §§-loru 389, 399,
institutu fl. cr. 1
213 depuneri in sum’a totale de . 121,856 70 sumelbru împrumutate. 400, 402, 403, 410 si 423, cari tractdza despre
Facia cu anulu 1874, starea operatiuniloru la obligaţiunea carausiloru in privinti’a desdaunarei,
In decursulu anului s’au mai
finea anulu 1875 e urmatâri’a: fai despre inceputulu, despre întinderea si despre du-
facutu
233 depuneri in sum’a totale de . 295,302 16 mai prnjinu mai multu rat’a oblegamentului loru si despre detorinti’a, prin
1
6T lf. "cr. 1 cr. care li se impune a aduce dovedile necessarie.
Astumodu totalulu acestui ramu
la reuniuni de creditu . 33,285 38 Conventiunile si stipulatiunile, cari voru con
in 1875 a fostu de „alo
la depuneri 166,589 52 traveni acestei dispositiuni, nu voru avd potere
446 depuneri in sum’a de ... 417,158 86 la esconlptu . . . . — 173,234 02
din aceste s’au ridicatu in de la lombardu . . . . 1,191 legala.
cursulu anului § 425. Calea ferata pâte se stipuleze:
la imprumuturi ipotecari — 15,079 36 1. in,, privinti’a aceloru mărfuri, cari, după
111 depuneri in sum’a de . . . 1 2 8 , 7 1 2 64
WtasiMO In totalu . 34,476 38 354,902 90 intielegerea avuta cu destinatorele, se voru trans
remanendu starea loru cu 31
Decembre 1875 in uurmju: resulta deci unu crescamentu peste totu de 320,426 fl. portă in carre deschise, — ca nu se supune res-
52 cr. ponsabilitatiei, pentru daunele, cari s’ar’ nasce din
335 depuneri in sum'a de . . . 288,446 22
in toţi ramii de operaţiune s’au realisatu prin risico-pericululu ce este legatu de acestu feliu de
care face apr6pe catu capitalulu de acţiuni alu so
cietăţii. institutu in decursulu anului 1875 3908 imprumu transportare. Sub risico-pericululu legatu de acestu
turi in suma de 1.464,220 fl. 27 cr., adica cu modu de transportare nu se va intielege o scădere
Mai siguru prin ramulu acest’a se judeca în
1346 imprumuturi in suma de 416,358 fl. 32 cr. frapanta de greutate, sâu perderea parţiala ori to
crederea publicului intr’unu institutu de bani. Ddca
mai multu câ in anulu 1874. tala a marfei;
deci tbuerulu nostru institutu a fostu in stare, a-si
procură in timpu asia scurtu increderea populatiu- Cerculatiunea de numerariu la cassa din totu 2. in privinti’a aceloru mărfuri, cari se voru
anulu a fostu urmatâri’a: fi predatu neimbalate său cu unu balagiu nesufi-
nei in mesur’a indicata, remane la apretiarea Dloru i
i
Yâstre prospectulu pentru venitoriu din acdsta im- Perceptiuni . fl. 1.541,910 93 / cr. cientu, de si natur’a loru ar’ reclama pentru trans
Erogatiuni . fl. 1.528,880 12 / cr. portarea loru unu imbalagiu spre padi’a loru in
1
pregmrare. 2
Totalulu . fl. 3.070,791 06 cr. contra perderei sdu stricatiunei, — ca nu respunde
III. ESCOMPTULU. pentru daun’a, care se va nasce din risico-pericu
/d sdu cu 699,643 fl. 74 cr. mai multu câ in anulu
Acelesi principie ce v’amu espusu in reportulu precedentu. lulu ce este legatu de lips’a sâu de nesuficienti’a
nostru precedenta penttu mobilisarea possibila a ca- Yenitulu brutu alu anului intregu e de 67,549 fl. imbalagiului;
pitaleloru societăţii, ne-au facutu a pune si in anulu 44 cr. f Ui Mi IU mi 3. in privinti’a aceloru mărfuri, cari, după in
-i.i • rr u 3 1 ' P pa . « - [ . - ^ ■ 0 . w - W S(P 9 Ji
a
espiratu pondulu principalu asupra acestui ramu de Candu la formarea bilantiului s’ar’ scadă din tielegerea avuta se voru incarca si se voru descarcă
operaţiune. positiunile active amortisibili numai catu prescriu de destinatore, respective de destinatariu, — ca
La finea anului 1874 erau statutele, atunci ar’ resultâ pentru anulu 1875 o nu respunde de daun’a, ce se- va nasce din risico-
3
in portfoiulu societăţii fl. cr. dividenda de 9 / °/ - pericululu legatu de incarcare sân de descărcare
0
4
981 schimburi in valâre de . . 297,670 60 Din motive inse, eari se voru desfasiurâ astadi, sdu de invagonamentulu neregulariu;