Page 9 - 1876-05

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, S e prenumera Ia poştele c. si r., si pe l a
Fâi's, candn conceda ajatâriale. — Pretiulu: &xmlm X&XIX* DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
1
pe 1 ana ÎO fl., pa / 3 fi. v. a, Tieri estorne 12 fl. Tace’a timbrala a 30 or. de dacare „pu­
6
v. a. pe mm amu s«$n 2Vs gălbuii mon. sanatâfia. blicare.
h i *
'
Sr. 33. Brislovu 11 fflain 29 iprile 1876.
* : U
. i ■■ OJU'JW rVui
;
Impacaresi Cumuatllorn, slaviloru preste totu si a celoru meridionali, in neloru si miliardeloru din Earop’a, mai in scurtu,
specie; numai asia are sensu inflacarat’a dorintia creditorii cei mari ai statului. Aceştia le spuseră
: Se spune in istori’a primitiva a poporului ma-
de a vedd pe serbii din Turci’a trantiti, subjugaţi verde in facia asia: „Mei ungureni, de nu ne-ati
ghiaru, ca pre candu gonitu câ vai de capulu lui
de nou pentru totu-deauna; numai pe acdsta cale fi voi si austriacii datori pana după urechi, ddca
de pre immensele steppe a le Russiei pana in tie-
nuturile dela Nistru si Siretu se asiediase acolo, vedi scopulu deseloru attentate cate se comitu asu­ anume voi ungurenii nu ati fi datu lumei probe
pra existentiei naţionale si politice a poporului ro~ nenumerate, ca sunteti economi rei si mari delapi­
fara câ se afle midiulâce sufficiente de vidtia, facea
manescu, pe care atatu renegaţii noştri, catu si datori, noi v’amu laşa de capulu vostru, se ve in-
escursiuni selbatece si devastâ tierile vecine. Odata
unu choru intregu de scriitori si publicişti nemţi caierati cumu ve place. Asia inse cumu ve aflaţi
inse maghiarii o patira fârte reu, ca-ci venindu
si maghiari le-au datu pe facia spunendu verde, ca si ve portati, ne aduceţi in periculu câ se perdemu
Simonu regele hulgaro-romanu ajutatu de pacinati
romanii trebue se se degrade la conditiune de bas- sute de miliâne la fallimentulu ce ve este la usia;
(pecenegi), se aruncă cu potere mare preste fami­
tardi, bitongi, copii aflaţi, vite de pripasu, cumu de aceea ve comandamu sub peddpsa de a fi puşi
liile maghiare aparate numai de una parte a bar-
batiloru remasi acasa, pre candu cei mai mulţi era este expressiunea poporului, sub curatel'a nâstra câ si turcii mohamedani, câ se
duşi la pradi in tierile de catra apusu. Cu acea Fora a ne demitte astadata in meritulu gra- incetati dela certe, se ve impacati catu mai curendu
ocasiune bulgarii si romanii -si resbunara infrico- veloru cestiuni de diferenţia cate se pertractara in cu austriacii si apoi se incepeti a ne plaţi, ca-ci
siatu de maghiari prin exterminarea unei parti con­ vreo patru septemani intre certe si dimissiuni, vo- nu mai meritaţi nici-unu creditu.*
siderabile de familii, femei si copii sdu- duoerea loru iramu numai se constatamu aci facia cu soirile re­ Se se scia, ca chiaru si intre proprietarii ban-
iu captivitate. Caus’a vindictei fusese ajutoriulu ce cente de împăciuire, ca aceea trebuea se se intem- cei, care pârta titlulu de a u s t r i a c a n a ţ i o n a l a ,
dedesera maghiarii grecilorn bizantini in contra bul- ple cu ori-ce pretiu. Observat’amu in aceste vreo cei mai mulţi suntu milionari străini; de aici apoi
gariloru si a romaniloru. Pre candu maghiarii s’au cateva septemani,. ca mulţi chiaru din ai noştri se vine, ca acei milionari frdea asia desu. hrdnu sub
mtorsu acasa cu predile, au vediutu cu lacrime in indoieâ f6rte de acestu resultatu modestu alu nego- nasulu tuturoru ministriloru si ca nu se temu nici
ochi perderile terribili suferite in familiile loru. tiatiuniloru, dra cei cari citea foi turbate câ „El- de pintenii ungureniloru, nici de spadele austriaci-
Cunoscundu ca in regiunile occupate pana atunci lenor* si altele mai multe, se temea câ nu eum-va loru. Scurtu: Se va intempla si asta-data ceea ce
nu mai potu remand, s’au sculatu cu corturile loru amerintiarile loru cu revolutiuni sanger6se se devină va vrea plutocrati’a. Aceste cu privire mai alesu
si au trecutu in Panoni’a, unde s’au asiediatu cumu realitate mai alesu, candu tenerimea maghiara in la banei.
au potutu p’intre romani si slavi, pe la carii aflâ B.-Pest’a si pe airea incepuse cu demonstratiuni Relative la cdrt’a continuata asupra vamiloru
nutretiu de ajunsu pentru caii loru. Dâra fiindu-ca furidse si cu sbierate de Hunczfutt a ndmet inso- si acciseloru, la care j6ca multe miliâne, aci au
nici scieâ, nici le placea se lucre, celu mai comodu cite de nesce cântece spurcate. Si ce insemna fostu austriacii, cari au combatutu cu inversiunare
midiulocu de traiu -lu aflara in devastatiunile tie- t6te aceste? Nirnicu mai multu decatu aceea ce dicu pe „siogorii* loru dicundu-le intre multe altele:
riloru străine pana pe la Lotaringi’a si in Itaii’a. maghiarii intr’unu sensu f6rte nemeritu si semnifi- Voi pretindeti câ fabricatele s t r ă i n e se intre fara
Numai după ce luara cateva batai de peire la Mer- cativu: „Ozig. tempo,* la care romanulu are alta: vama in monarchia, pentru câ voi se le aveţi mai
seburg, in Carinthi’a, de trei ori in Bavari’a, in „Hotiule, hotiule! luati’lu de pe mine ca’lu omoru". eftine decatu pe ale nâstre, se ve inporbotati pe
Austri’a superiore si in Saxoni’a se asiediara defi- Ei amblâ se se sparia unulu pe altulu. Austria- femeile vâstre in modulu celu mai nebunescu din
nitivu in Panoni’a (an. 900 — 960). In acelu pe- cii asta-data s’au spariatu. Ei sciu f6rte bine, ca lume, dra de industri’a nâstra nu ve dâre capulu;
riodu familiile maghiare au fostu expuse la perderi pre catu timpu va mai dura acdsta sisthema dua- de a vâstra nu ve pasa, ca-ci nu o aveţi, si asia
enorme asia, in catu mulţime de barbati au cau- listica, alta rebelliune a elementului maghiaru este dâra voi lucraţi in contra nâstra numai din pisma.
tatu se-si id femei slave si germane. Mai tardiu impossibile. Se afla in errdre aceia dintre noi, Dâra cine este de vina, ca voi innotati in barbaria,
femeile germane au avutu cautare atatu mai bUDa, cari cauta analogia intre anulu 1848 si 1876. ca voi si popârale vâstre n’au invetiatu nirnicu, ca
ca de una parte regii loru se incuscriea desu cu Aceste dâue epoce nu au mai nirnicu de comunu, in tierile corânei vâstre, cu care ve faliţi, sciintiele
familii de domnitori germani, dra de alfa missio- nici revolutiune universale in t6ta Europ’a, nici realistice n’au nici o valâre, ca fabricele in locu se
narii evangeliei aflasera unu midiulocu eficace alu gonirea absolutismului si fng’a imperatului dela se bucure de protectiune si incuragiare, mai ver­
propagarei christianismului iu casatorii cu femei Yien’a, nici cetatile cu vreo 700 de tunuri date tosu suntu asuprite, inpilate prin dări insupporta-
germane b a p t i s a t e . Asia se crede, ca de aici in manile ministeriului ungurescu, nici bellu infri- bili. Cu ce frunte poteti voi pretende, câ din cau­
a remasu in gura maghiariloru pana in diu’a de cosiatu in Itaii’a, nici revolutiune in Prag’a si s’a legiloru vâstre celoru barbare păstrate din ve­
astadi cunoscut’a expressiune de N d m e t S o g o r , Leopole, nici datorii de stătu abia a trei’a parte a chime, din lipsa totale de creditu in tiâr’a vâstra,
care in romanesce se traduce cu C u m n a t e n d m - celoru de astadi si cu fallimentulu celu fiorosu si din caus’a trândăviei, neregularitatiei si a stupidi-
t i u l e . • ; • funestu la usia. Totu ce au de comunu aceste tatiei vâstre se ajungemu si noi cu totii la sapa
;
Este sciutu, ca cumnaţii raru se au bine si epoce, este numai ur’a vechia, inflacarata, nutrita de lemnu? Si ce aveţi voi se ne porunciţi, ca ce
mai raru atunci, candu unulu este laboriosu, eco- câ inadinsu, câ cu planu precugetatu, de vreunu vămi se luamu la fruntariile (granitiele) nâstre ?
nomu si mai mintosu, mai speculanta, dra celalaltu Mephistofeles intre diversele nationalitati. Europ’a Decatu se suferimu o blastematla câ acdsta, mai
lenesîu, risipitoriu si in locu de a fi speculantu cu nu are nici-o idea despre acea ura terribila, care bine se o rupemu pe facia; cumnatu necumnatu,
mintea, ei place se id de unde afla, cumu dicea cresce pe anu ce merge, ca-ci de o ar’ avd, de si­ brandia’i pe bani. Se se traga linia de vama in­
Bismark acumu cativa ani. Cautati bine in istoria gura ca ar’ adopta opiniunea renumitului diariu tre noi si intre voi; de aci încolo faceti-ve voi ta­
si veţi cundace, ca cele mai multe cause de certe „La France" din Parisu *), care affirma susu si rifa ori-cumu ve place. Ca veţi pune vama pe
si versari de sânge le veţi descoperi in acdsta pro­ tare, ca după terminarea cestiunef orientale mai manufacturele si fabricatele nâstre? Nici ca ne pasa.
prietate a caractereloru. Ya intreba cineva, ca curendu ori mai tardiu, Europ’a va fi necessitata Yomu pune si noi pe productele vâstre, incatu ve
după-ce s’au batutu de nenumerate ori, cumu de a pune la ordinea dilei c e s t i u n e a a u s t r o - voru schintei’a ochii verde si rosiu. G-rânele rus-
s’au impacatu drasi totu-deauna si chiaru acuma, u n g u r d s c a . Din aceste urmddia firesce, ca asta- sesci si romanesci ne vinu mai eftine decatu a le
in momentele de facia. Nu ve miraţi de acestu data limbagiulu celu trufasiu alu ungureniloru ca­ vâstre. Preste aceea ve vomu taia ori-ce creditu.
fenomenu. Interessele au fostu mai tari decatu tra austriaci nu era secundat,u de nimeni pe lume Yoi ne sunteti nâue datori multe miliâne, noi vâue
ur’a loru reciproca, dra ur’a comuna asupra celoru- nici din laintru nici din afara, ba tocma din con­ mai nirnicu. Ddra cu accisele nâstre ce aveţi voi
lalte popâra si fric’a, ca acestea -si voru deschide tra, cea mai grea situatiune politica interna si ex­ mei ungurene piaza rea? Noi luamu accise dela
ochii si -si voru cere partea drdpta a loru, ei aduce terna era si mai este cu totulu in contra loru. beuturele care se producu in tierile nâstre, cumu
in positiunea in care vine lupulu si ursulu, candu Mai este inca si unu altu factoru de importantia luaţi si voi dela a le vâstre. Cu ce dreptu pre-
ambii mirâsa apropierea dmeniloru. Numai asia ’ti immensa, care calea cu ambele pitiâre pe cerbicea tendeti voi câ se ve facemu parte din accisele nâ-
vei explica torrentele de veninu, legionulu de in­ ungureniloru, adeca p l u t o c r a t i ’ a , donii miliâ- stra pentru acele cantitati, care se traspârta dela
sulte si calumnii pe care le v6me press’a germana noi in tierile vâstre si se bdu acolo ? Cine vreodată
din Vien’a si cea maghiara din Ungari’a de candu *) A se vedd unu citatu din trens’a in „Al- v’au infiptu pumnariulu in câsta, câ se duceţi dela
existu ele, si mai vertosu in dilele aceste in contra bin’a* nr. 38 a. c. noi bere de Schwechat si vinuri măiestrite, se le