Page 1 - 1897-02
P. 1

j StiicM' AMaisîifca,                                                                                                                                         ,6 mir lese ii H-iin li,
              i fl "....................                                                                                                                                  Abonamente pentrn Anstro-Unearia:
                  pl&te m&wîTr.SO;                                                                                                                                         Pe nn an 12 fl.. pe şese Ioni
                 Bcritforî 3j©&8«c56lîe xuzytf^                                                                                                                               6 fl., pe trei luni 3 fl.
              pilîjesao, — Alao.^Banpţ's ji/V                                                                                                                             N-rii de Dumlneoă 2 <1. pe an.
              ratrraat.                                                                                                                                                    Pentru România sl străinătaie;
                iMS&ft'ATc se primesc i-'Ailml-                                                                                                                             Pe nn an 40 franol, po ş6eo
              Rlatrcţlanfl Sn Bxaaov /.  la , “f"                                                                                                                          lnni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
              saătdrole Birouri    :                                                                                                                                       H-rii de Dnmineoă 8 frairol.
                ta Yienn: AT. A***; Bmrim
              SchnUk, Ritdolf Mof^A' k^itlins                                                                                                                              Sa prenumără la tăie ofioioie
              Nnchfolţer;  An( n   0p? ii,K   >  {■                                                                                                                        poştale 1  din Intra şi.din arară
              Eunnsdcr y  in iMdapoata: Ju Y*                                                                                                                                  şi la dd. ooiootori.
              Goldbergerg,  V^tin  Bcmot;  în                                                                                                                           tb^iamentnl neutra Brasor
              Bucnraso3-- / *0‘»“ :e   #“««.  Sno-                                                                                                                        administraţiunea,  piaţa  mare,
              eutsKie (l/Uonmame; în Săra­                                                                                                                                tflrgul  Inului  Nr.  30  otagiu
              turi,: P ° -V & Usimiann,                                                                                                                                   I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  .şese
                    r :
                Pr/ţul ln«m-{iUî!;ior: o scriu,                                                                                                                           lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cri
              X&n^ond  pe  0  catoni  6  bî.  şi                                                                                                                          Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
              30cr.     psnri-u o pabH-                                          A  l  T  I  J  L     L                                                                   12 fl., pe 6 lunî 6 tl., pe trei luni
              opfe. .Publta&rl nud dor.o dapS                                                                                                                             3  fl.  Un  esemplar  5  or.  v.  a.
              horiră tfi învoială.                                                                                                                                        său  16  bani.  Atât  abonamen­
                Beciame po pagina a 3-6. o                                                                                                                                tele  cât  şi  inserţiunile  supt
              ueriă 10 or. sen 80 bani.                                                                                                                                       a se plăti înainte.
                Nr. 26.                                                   Braşov, Lum-larţl 4 (16) Februarie                                                                         1897.


             Cine stă la spatele Creolei?                 sprijin  şi  din  partea  Rusiei,  când  oâte-odafcă  despre  păsurile  şi  afacerile  nos-      Numirea  oficiosă  a  candidaţilor  pen­
                                                          sunt  cunoscute  legăturile  intime,  ce  tre interne !                                     tru  celelalte  oolegii  eleotorale  nu  este  înoă
                  T6tă  lumea  este  astă  (Ţi  agitată  lega  pe  împăratul  Rusiei  chiar  cu               AstâcŢ  cestia  cea  mai  ardentă,  ce   cunoscută.
             de  întrebarea,  ce  şî-o  puue  mic  şi  acel  principe  George,  care  se  află  preooupă  opinia  publică  din  acestă  jumă­              Realegerea  deputaţilor  de  pănă  acum
             mare  în  faţa  evenimentelor  din  aŢî  în  capul  espediţiunei  navale  gre-  tate  a  monarchiei,  sunt  alegerile  atât  de          îusă,  pentru  curia  marilor  proprietari,  a
             Orient:  care  putere  stă  la  spatele  cescî,  despre  care  se  anunţă,  că  a  apropiate  pentru  parlamentul  din  Viena,  d-lor  baron  George  Vasilco  şi  Dr.  Stefano-
             Greciei ?                                     ajuns  deja  înaintea  Caneei?  Princi­      faţă  de  oarl  mai  ales  Bucovina  stă  oea   wicz,  se  privesce  ca  sigură.  Singur  manda­
                  Nu  se  p6te  trage  la  îndoelă,  că  pele  George  este  cel  mai  bun  amic  mai  puţin  păsătore.  Ce-i  drept,  dela  con­     tul  bravului  şi  venerabilului  nostru  repre-
             după  tdtă  logica  sănetdsă,  un  stat  al  împăratului  Nicolae  şi  ne  vom  stituirea  comitetului  central  electoral  ro­          sentant  Dr.  loan  Ţurcan,  oare  atât  de  mari
             mic,  ca  Grecia,  care  preste  acăsta  se  aduce  aminte,  că  el  a  fost  acela,  mân  şi  dela  începerea  aoţiunii  acestuia,  o   merite  şi  a  oâştigat  în  •  tot  timpul  său  de
             mai  află  şi  într’o  situaţiă  critică  fi­  care  a  călătorit  cu  actualul  împărat  agitaţiă  bre-oare  s’a  pornit  şi  în  rândurile   deputat  în  parlament  pentru  biserică,  şoolă
             nanciară,  n’ar  fi  îndrăsnit  se  pună  rusesc  în  Japonia  şi  care  a  salvat  alegătorilor români.                                 şi  pentru  naţiune,  se  svonesoe,  oă  ar  fi  ex­
             la  cale  mult  riscata  expediţia  navală  viaţa  Ţarului  cu  ocasiunea  cunoscu­              „Gazeta  Bucovinei   tocmai  în  nu-    pus.  Fapt  e,  că  părintele  Ţurcan,  în  urma
                                                                                                                                11
             la  Candia,  dăcă  nu  s’ar  fi  sciut  cu  tului atentat.                                 merii  săi  din  urmă  a  fâout  apel  la  alegă­  atitudinei  sale  desinteresate  şi  energioe,  la
             un  razim  la  spate  din  partea  vre-u-          Având  în  vedere  tdte  aceste  şi  torii  din  ţâră  ai  partidului  naţional,  insis­  guvernul  ţerii  este  o  personă  rău  văcjutâ.
             neia  din  marele  puteri.  Adevărat,         alte  împrejurări,  nu  mai  putem  să  tând  pentru  constituirea  prin  districte  a     Nu  înţelegem  însă  păşirea,  oe  se  plă-
             că  nu  ar  fi  tocmai  eu  neputinţă  ca     ne  încredem  orbesce  în  asigurările,  subcomitetelor  de  aoţiune  şi  publicând  lista   nuesoe  chiar  de  sus  din  oercurile  înalte
             Grecia,  în  situaţiunea  critică  în  care   că  Europa  vrâ  numai  pacea  şi  status  oelor  trei  candidaţi  naţionali  pentru  trei   biserieesci  în  contra  acestui  meritat  băr­
             se  afla,  se  fi  lucrat  şi  numai  de  ca­  qno,  ce  se  dau  din  partea  oficiului  oerourl  electorale,  nominâţl  şi  recomandaţi   bat  al  bisericei  nostre,  oând  densul  totă
             pul  ei,  urmând  vechei  dicale,  că  no­    nostru  de  esterne,  ci,  în  mănia  tu­    din  partea  comitetului  electoral  central  în   puterea  şi  activitatea  şi-a  jertht’o  numai
             rocul  favorisăză  pe  cei  curagioşî.        turor  declarărilor  optimiste,  trebue  persbnele următorilor :                           dentru  marile  interese  ale  biserioei  şi  ale
             Der  este  cu  t6te  astea  greu  de  ad­     in  faţa  celor  ce  se  petrec  se  ne  pu­       Dr.  George  Popovici  pentru  noua  carie   poporului.  A  faoe  un  sohimb,  după  oum  se
             mis  aşa  ceva,  din  mai  multe  cause,                                                                                                 inteDţionâză,  între  părintele  Dr.  Ţurcan  şi
                                                           nem  din  nou  întrebarea:  Cine  stă  electorală,  aşa  numită  ourie  a  5-a  (partea
             mai  ales  înse  din  causă  că,  marele      la spatele Greciei ?                                                                       între  un  oălugăr-arohimandrit  oa  părintele
             puteri    remânend       chiar    neutrale.                                                sudică  sâu  românâsoâ  a  ţării)  ou  locul  de   Calinescu,  agreat  atjl  şi  de  capul  bisericei,
                                                                                                        alegere  Rădăuţ;  loaa  Lupu,  mareşalul  ac­
              Grecia  cu  puterile  ei  restrînse  n’ar                                                 tual  al  ţării,  pentru  oomunele  rurale  din   oa  şi  de  guvernul  ţării,  nouă  tot-dâuua  şi
              pută  pentru  durată  se  ţină  piept  cu                   Oin Bucovina.                 districtele:  Rădăuţ,  Soloa,  Suoeava,  Gura-   atât  de  duşmănos,  —  ar  fi  o  degradare
              Turcia, fiă pe apă, fiă pe uscat.                                                                                                       pentru  biserică  şi  un  pericol  pentru  inte­
                                                             (Alegerile parlamentare. — Candidaţii Ro­  humorului,  Câmpulung  si  Dorna,  ou  looul
                   Trebue  deci  se  admitem  ea  şi                                                                                                  resele  oulturale-naţionale  ale  poporului  ro­
              sigur,  că  este,  în  joc  şi  vre  o  putere                mânilor.)                   de  alegere  îu  Rădăuţ;  EudOXÎU  baron  Hor-   mân.  Er  aoest  atentat  nu  ne  vine  să  cre­
              mare,  şi  acesta  o  facem  chiar  cu  ri-                   Cernăuţi, 11 Februarie n.   muzachi,  deputat  în  dieta  ţării,  pentru  oo­  dem,  oă  se  va  pute  oomite  mai  ales  din
              sicul  de-a  veni  în  conflict  cu  păre­                                                munele  rurale  diD  districtele:  Cernăuţ,  Sa-   partea oonsistorului.
              rile  desfăşurate  în  declaraţia,  ce  a         Un  mare  gol  se  simte  încă  şi  ar}I  în  degura,  Storojineţ  şi  Şiret,  cu  looul  de   Românii  să  fiă  însă  biue  pregătiţi  pen­
                                                           rândurile  conducătorilor  poporului  român  alegere Cernăuţ.
              tăcut’o  ministrul-preşedinte  Banffy                                                                                                   tru  tote  eventualităţile.  Fruntaşi  şi  alegă­
                                                           din  Bucovina.  Un  glas  puternio,  oe  pă­
              la  interpelarea  lui  Kossuth  în  afa­                                                        Toţi  trei  aceşti  candidaţi  ai  partidu­  tori,  pretutindenea  Bă-şl  siringă  rândurile,
                                                           trunde  şi  emoţionâză  mai  ales  inimile  tine­
              cerea, despre care vorbim.                   rei  generaţii  în  desvoltare,  viu  răsună  acjl   lui  naţioniil  român  sunt  „aooepteţI“,  pre­  şi  în  oea  mai  perfeotă  armoniă  şi  solidari­
                   Ca  întotdâuna,  aşa  şi  de  astă-                                                  cum  se  spune,  şi  de  guvernul  ţării,  —  dâcâ   tate  să  proeeadă  ou  toţii  în  totă  acţiunea
              dată,  tractându-se  de-o  cestiune  es-     din  CarpaţI  pănă  peste  Prut  în  frumâsa   peste  tot  mai  p6te  ave  încredere  la  Ro­  ce  li-se  impune.  Asta  li-o  cere  demnitatea
                                                           ţerişdrâ  şi  cu  înteţiră  ne  întrâbă  pe  toţi
             terioră,  baron  Banffy  n’a  declarat        de-opotrivă:  Dâoă  &ţl  lăsat  poporal  de  baş­  mâni  vr’o  promisiune  dată  din  partea  aces­  şi causa naţională.
              nimic,  fără  a  se  fi  pus  mai  înainte   tină  al  Bucovinei  să  deoadă  şi  să  piară   tui maşter guvern al Bucovinei.                                          Raportorul.
              în  înţelegere  cu  ministeriul  de  es-     de-alungul  deceniilor,  pentru-oe  nu  căutaţi    Deşi  faţă  ou  domnul  loan  Lupu  şi
              terne.  De  aceea  el  a  şi  cetit  de  pe                                               A.  baron  Hormuzachi  mulţi  inşi  sunt  ou
                                                           mai  cu  dinadins  să  salvaţi  şi  să  oonservaţl                                                 Complicaţiunile din Creta.
              hărtiă  părţile  mai  însemnate  ale  de-                                                 6re-oare  reserve  şi  deşi  pe  amândoi  îi  de-
                                                           cel puţin cât & mai rămas?
              clarărei  sale.  Cu  tdte  astea,  răspun­                                                sorise  ou  6re-care  patimă  o  foiă  locală      Cestiunea  cretensă  se  complica  din  oe
              sul  seu  nu  ne-a  putut  linişti  pe            Unde  ar  fi  astăcŢ  şi  acest  părăsit  po­  ovreâscă  pentru  atitudinea  lor  moderată   în  oe  tot  mai  mult.  Deja  se  vestesoe,  din
              deplin.                                      por,  dâcă  ar  fi  avut  în  mijlocul  său  ade-   din  periodul  expirat  al  parlamentului,  noi  isvor  Turcesc,  oă  o  parte  din  trupele  gre-
                                                           viraţi  conduoătorl,  ou  dragoste  deplină  şi
                   A cjis ministrul-preşedinte, că                                                       suntem  în  majoritatea  absolută  de  aoea   cesol  ar  fi  debaroat  pe  insulă  şi  că  voind
                                                           cu  ueolintit  devotament  pentru  apărarea
              Grecia a lucrat în contra sfatului                                                        convingere,  că  şi  prin  nominarea  şi  reco­  o  corabie  turcâscă  să  .se  apropie  de  ţărmuri
              tuturor puterilor, că prin urmare ea         intereselor  de  vieţă  ale  poporului  ?!  Puţini   mandarea  acestor  doi  candidaţi  ai  săi,  par­  ar  fi  fost  bombardată  de  corăbiile  grecesol.
                irge de capul ei, şi a mai adaus,          au  fost  inse  de  aceştia,  şi  mulţi  au  lipsit   tidul  naţional,  între  actualele  împregiurărl   Prin  urmare  „prima  puşoăturâ“  s’ar  fi  slo­
                 puterile voesc pacea şi stciius quo       dela  postul  lor  în  deoursul  vremilor;  er   pohtioe  din  ţâră,  a  făcut  o  nimerită  ale­  bozit  şi  conflictul  între  Grecia  şi  Turcia
                 Orient, de aceea vor procede în           stadiul,  la  care  acjî  bietul  popor  român   gere.  Amândoi  sunt  ounosouţl  oa  bărbaţi   ar  fi  devenit  inevitabil,  cu  t6te  stăruinţele
                                                           bucovinean  e  ajuns  pe  tdte  terenele  vieţii
                 alegere, El a dat cea mai mare                                                         serioşi  şi  cu  simţ  de  iubire  pentru  intere­  puterilor  de  a  susţină  pacea.  De  asemenea
                                                           publice,  e  trist  şi  îngrijitor.  Oât  mai  ales
                 ă agitaţiunilor grecesc! şi purta-                                                     sele  poporaviumi  şi  ale  ţării;  amândoi  se   se anunţă, că Greoii ar fi început a oon-
                                                                                                                                                                                              f
                a Turcilor o înşiră numai ca una           pe  terenul  ouitural-sooial  s’a  făcut  în  oâţl-   bucură  de  trecere  şi  influenţă  în  cercurile   centra  trupeşi  1a  marginile  Tessaliei.  Etă
              am căuşele încurcăturilor de acjî în         va  ani  din  urmă  e  mult,  fără  îudoială,  der   conduoătoro.                          în  deosebi  oe  se  vestesoe  în  privinţa  aces­
              Creta.                                       e  totuşi  prea  puţin,  pentru  oa  fruntaşii      Cât  pentru  oandidatura  d-lui  Dr.   tor întâmplări:
                                                           aoestui  popor  să  stee  în  neluorare  şi  la
                   T6te  bune  şi  frumdse.  P6te  că                                                    George  Fopovid,  neobositul  şi  valorosul       O  telegramă  din  Oonstantinopole  din
                                                           umbra  indiferentismului.  Şi  mie  unuia  —
              pentru  moment  lucrurile  stau  aşa,                                                     ideal  al  tineretului  din  ţâră,  —  acesta  pra-   13  Febr.  n.  anunţă  următdrele:  „ErI  au
                                                           aoâstă  impresie  deprimătore  mi-o  Jasă  chiar
              că  nici  una  din  marele  puteri  nu                                                    tutindenea  este  primită  ou  adevărat  entu-   debarcat  voluntari  greci  şi  o  mică  parte  a
                                                                                          11
                                                           societatea  politică  „  Concordia ,  represen-
              aprobă  pe  faţă  pasul  regelui  Gheor-                                                  siasm  şi  oa  oea  mai  fericită.  Bărbat  tinăr   trupelor  grecesol  în  Creta.  Străinii  din  Can­
              gbios  şi  al  guvernului  seu.  Esistă      tanta  poporului  român  din  Buoovina,  prin   încă,  dâr  prin  zelul  său  de  admirat  şi  prin   dia  au  părăsit  oraşul  şi  s’au  retras  pe  oo-
                                                                                  11
              deci  6re-care  înţelegere  esteridră  în­   atitudinea şi „activitatea  sa din present.  activitatea  sa  plină  de  abnegaţiune  de  păuă   răbiile  srăine  sub  scutul  trupelor  turoesoî.
              tre  puteri.  Inse  pănă  când  ?  Ce  ga-        înţeleg  însă  situaţia,  şi  causei  ’i-aşl   acum  pentru  tdte  căuşele  şi  interesele  cul-   După  rapbrtele  consulilor  din  Creta,  în  Sitia
              ranţă  avem  despre  durata  acestei         strioa,  dâoă  m’aşl  ooupa  aoi  şi  chiar  de   turale-naţionale  ale  neamului  românesc  din   au  fost  măcelăriţi  de  Creştini  300  Moha-
                                                                        t
              înţelegeri  şi  pentru  cŢ   de  mâne?       astă-dată  cu  căuşele  răului.  Na  aeâstă-ml   Bucovine,  d-1  Dr.  George  PopovicI  este   medaul  şi  îu  insula  Inos  22.  Şi  în  Kissamo
                                          ua
              Aici e greutatea momentului.                 este intenţiunea.                            acjî  idealul  de  muncă  şi  zel,  de  consoien-  au  fost  ucişi  câţl-va  Turci.  Aici  e  mare
                   Unii  susţin  sus  şi  tare,  că  nu­         Constatat  însă  este,  că  de  acestea  ţiosă  împlinire  a  datoriei  şi  de  iubirea  de  târnă,  oa  nu  ouin-va  în  loourile  unde  Mo-
              mai Anglia pdte se fiă puterea aceea,  sunt.  Ar  fi  de  sigur  .forte  mult  de  dorit,  neam  nu  numai  pentru  tinerime,  ci  pentru  hamedanii  sunt  împresuraţi  de  Creştini,  cei
              care  încuragiăză  şi  sprijinesce  în  as­  ca  oel  puţin  de  aoi  încolo,  o  legătură  mai  toţi  de-opotrivă.  Cele  mai  frumbse  speranţe  dintâiu să nu fiă măcelăriţi .
                                                                                                                                                                               11
              cuns  acţiunea  Grecilor.  Pănă  acuma  strînsă  şi  mai  intensivă  să  se  producă  în­  sunt  ecjl  legate  de  acest  iubit  compatriot   O  altă  telegramă  tot  din  Constanti-
              înse  nu-i  nimic  dovedit.  De  ce  se  tre  fruntaşii  poporului  român  din  Buoovina  al  nostru  în  viitbrea  carieră,  ce  ’i-se  des­  nopole  împărtăşesoe  ou  aceeaşi  dată:  După
              nu  pdtă  sta  Rusia  la  spatele  Elini­    şi  între  fraţii  lor  din  celelalte  ţ®rl  româ-  chide  în  viâţa  publică  a  patriei  şi  a  statu­  comunicarea  eerourilor  ofioiose  turcesc!,  o
              lor,  cari  se  arata  de-odată  atât  de  nesol,  fiă  pe  terenul  politic-neţional,  fia  pa  lui  nostru.  Insa-şl  pressa  locală  neromână  oorabiâ  de  răsboiu  turoâsoă,  cave  venia  din
              belicoşî?  ţbarele  englese  au  şi  vor­    cel  social-cultural,  pentru  oa  efecte  să  arate  numai  ou  cele  mai  măgulitore  ouvinte  în-  Candia,  voind  să  debarce  trupe  şi  gendarml
              bit  de  eventualitatea  acăsta,  pote  şi  acţiunea  românâsoă  din  ţâra  fagilor.  —  timpină  candidatura  aoestui  valoros  fiu  al  la  un  punct  al  ţărmurilor,  a  fost  ataoată
              pentru  ca  se  depărteze  bănuăla  dela  Şi,  Domne,  cu  cât  drag  şi  mulţumire  oe-  patriei  nbstre,  pentru  a  cărei  represenţă  de  un  vas  de  răsboiu  grecesc  cu  trei  puş-
              Englesî,  der  pote  şi  cu  drept  cu­      tim  noi  Românii  bucovineni  orl-ce  notă,  în  parlament  o  fericire  va  fi,  âr  pentru  căiurl  şi  a  fost  silită  să  se  înt'droă  înapoi.
              vânt.  De  ce  se  nu  fiă  posibilj  un oe  pressa  română  din  celelalte  ţări  o  ia  noi o adevărată mândrie.                      Uciderea Mohamedanilor în măi multe lo-
   1   2   3   4   5   6