Page 10 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 28.—1897.

ris numai în 30 de ore şi afară, de aoeea parola, ca t6te să se ţină în cel mai mare De multe-orî am accentuat aoâsta şi tărit să ia parte la proxima conferenţă, oe
s’au trimis forte diformate. secret. “ au aocentuat’o mulţi alţii pe lângă noi, se va ţinâ in Bruxela, şi tot-odată să in­
In oeea*ce privesoe ţinuta Germaniei Ca dovadă, că cestiunea cretană a 'r$ ijt dâr Ungurii n’au vrut să înţelâgă. Lor li-au vite confereDţa, ca în anul 1899 să-şi ţină
A •'» -
r
j
faţă cu cestiunea oretensă, biuroul Wolff mai perdut din vehemenţa dela început şi trebuit elemente „patriotice", pe oareşi-le-au şedinţa în BuourescI.
\
't
anunţă din Berlin cu data de âlaltă-erD oă chiar şi Grecii au început să mai slă- adus da prin Galiţia şi din tâtă lornes, Cardinalul Schlauch despre Ziaristică.
■Iţi *
.> LM
pe .*
Oi 9 '
La obiecţiunile representanţilor diferitelor bâsoă oorda, pot servi şi următorele soiri: Resultatul se simte adî amar. Ţâra e co Cardinalul Sohlauoh dela Oradea-mare s’a
fj ,
:
puteri, ce s’au făout erl guvernului grecesc Foiei _N. Fr. Fresse" i se telegrafâză din pleşită de Jidani dintr’un unghiu al ţerej făout şi el membru al societăţii cjiariştilor
faţă cu ţinuta sa înpotriva dreptului gin- Oonstantinopole: „Comandantul încruoişe- pănă în celalalt, ei stăpânesc, ei sug, ei
r
, • . .. •'£■ '}h A'' * maghiari din provincia, dăruind 200 fi.
ţilor şi împotriva p&on europene, minis- torului greoesc „Miaulis" a declarat co­ gu>ernâză, âr poporaţiunea băştiuaşă se Fund salutat din partea unei deputaţiunl a
trul de esterne grecesc a răspuns, oă mandantului esoadrei euglese, că singur şi stinge şi ;ia lumea ’n oap cjiariştilor, Schlauch le cjise între altele: „In
Grecia va cuprinde Creta în ori şi ce oas. cu propria responsabilitate a dat poruncă, să Acesta încep s’o vodă acum şi s’o
Anglia pe timpul Ini George III oorup-
Faţă cu o asemenea ţinută guvernul impe­ se pusce asupra vaporului turcesc „Fusd" reounâscă si foile unguresc!. Pote n’ar fi
ţiunea ajuasese la oulrae. Regele cumpă­
rial german nu mai ţine de compatibil cu şi că pe viitor va evita ori şi oe duşmănie. recunosout’o nici acjl, dâcă n’ar fi dat rase pe inşi-şl miniştrii şi parlamentul său.
demnitatea sa si! mai facă şi alţi paşi pe Porta a predat erl ambasadorilor o notă, alarma înşişi Rutenii din Ungaria, fârtaţii Când totul se vedea a fi pierdut, lunius
cale diplomatică în Atena. Comundantul co­ în care le atrage atenţiunea asupra bom- lor de mari speranţe în ale roaghierisărei.
cjise, că încă nu-i pierdut total, căci —
răbiei. „Impărâtâsa Augusta", care va sosi bardărei avisului Turceso „Fuad„ de în- Intre aceşti Ruteni a intrat acjl o mare
pressa este liberă. Şi în adevăr, pressa a
filele acestea la Canea, a primit ordin, să cruoişetorul greoesc „Miaulis" şi asupra groză, oă Jidanii de prin Galiţia şi Polonia
recucerit şi restaurat totul. Aşa mare pu­
împedeoe în înţelegere cu comandanţii pericolelor, pe care le p6te provooa o ast­ ruseseă năvălesc în masse asupra lor de
tere este pressa. Insă aoâstă mare putere
celorlalte vase ale puterilor din apele cre- fel de procedură în timp de paoe. Tot­ ani de cjile si pe popor îl nimicesc cu de-
şi dâoă e întrebuinţată în direcţia oontrară
tene ori şi oe încercare de duşmănie a tru­ odată guvernul turoesc cere întrunirea co- săvîrşire atât în privinţa materială, cât şi
tot putere mare rămâne. Ea scie nu numai
pelor grecescl şi să dea tot sucursul posi­ respuncjătâre a puterilor, de ore-ce altfel morala, âr guvernul unguresc nioî habar să clădâsoă, ci şi să dărîme. . . La noi e
bil pentru restabilirea ordinei şi pentru ar fi silit să ia alte măsuri." n’are să împedeoe aoâstă invasiune.
lipsă, oa pressa să edifice şi să restaureze,
evitarea vărsărei de sânge mai departe. — „Agenţia Havas" vestesoe din Atena: „Magyarorszâg", cjioe, câ înşi-şl Ji­
căci în politică şi în societate se manifestă
De asemenea se vestesce din Berlin, oă „La nota colectivă verbală a puterilor pre- danii din Ungaria sunt forte îngrijaţl de apariţiunî îngrozitore. E lipsa, ca pressa să
împăratul Wilhelm II a întrelăsat escur- sentată de trimisul frances Bourâe. Gu­ aoeste invasiunî şt cer să se ia grabnice
lupte ou puteri unite pentru restaurarea
siunea la Potsdam, unde voia să ia parte vernul grecesc a răspuns, că întrunirea sa măsuri pentru împedeoarea lor. In numărul
morală. La noi e lipsă de patriotism şi re-
la dejunul regimentului de husari, anume a fost provocată prin măcelurile întâm­ mai nou publioâ chiar sorisârea unui Ji­ ligios;tate. Pentru propagarea aoestora tre-
în vederea măsurilor, ce sunt de luat în plate în Creta şi nici decum din dorinţa dan, care spune, că nu numai poporal ru- bue să lucreze rjiariştii maghiari". —
cestiunea oretensă şi că tot, în aoâstă oes- de a turbura insula. Guvernul dete espre- tean, dâr chiar şi „Jidanii maghiarî su-
u
Schlauch a uitat să spună, oă „apariţiunile
tiune a ceroetat pe diferiţii ambasadori siune hotărîrei sale de a oontinua cu tri­ fer mari pierderi morale şi materiale prin
îngrozitore, ce se manifestă în politică şi
aoreditaţl pe lângă guvernul său. In ge­ miterea trupelor în Creta, ca să restabilescă aşeejarea în mijlocul lor a acestor „âspeţl"
societate", sunt cultivate prin însă-şl pressa
nere se 4ice, că guvernul german este de­ ordinea. In oraş domnesce mare agitaţie. barbari şi sălbatiol, cari în privinţa reii-
ungurâscă, care aprâpe tâtă se află în mâ­
cis a eşi din reserva sa de pănă acum faţă Reserviştii din anii 1872 şi 1873 sunt che­ giâsă eonstitue o sectă periculosă, înşelă şi
nii® unor Jidani şarlatani. Dala aceştia aş­
cu cestiunile orientale şi că împăratul Vil- maţi sub arme în timp de 48 ore. Camera despâiă poporaţiunea, âr în privinţa mo­
tâptă Schlauch să cultive „patriotismul şi
hehn 11 îşi va pune tâtă autoritatea sa pen­ este încunjurată de o mare mulţime, oare rală şi culturală o duc îndărăt.
religiositatea" ?
tru susţinerea păcii europene şi pentru a aştâptă îngrijată soirile din insulă,“ Pentru a dovedi, că „Jidanii ma­
11
aduce la ordm pe Greci. In fine ofioiul Reuter anunţă din Ca­ ghiari sunt superiori Jidanilor imigraţi Spioni la graniţă? Lui „Bud. Hirl."
Numai în Anglia opiniunea publică se nea cu data de 15 Febr. sâra: „Tocmai din Polonia ruseseă şi invesouţl aici cu ’i se comunică, că prin comunele de iâugă
pare, că este pe partea Grecilor. Ebă ce s’a făcut ocuparea comună a "oraşului prin drepturi oetăţenesol, perciunatul lui „M.-g graniţa sârbâscă, română şi galiţiană se
u
se telegrafâză din London foiei vieneze „N. trupele tuturor >puterilor. Domnesce mulţă- se provâcă la statistică. După datele sta- arată din oând în oând nisce agenţi ruşi,
Fr. Presse : „In cestiunea Cretei pressa şi mire generală . tistioe ale ministeriului de culte, 730,000 cari îşi au fecliul principal în oruşul Mila-
14
K
publicul sunt şi acum pe partea Greoiei. de „Jidani maghiari" susţin 580 soole po­ novec din Serbia. Autorităţile comunale au
Se cjioe, oă oâţî-va deputaţi au plecat la Din Constantinopol se anunţă, că gu­ porale confesionale de-alelor. Dintre aces şi atras imediat atenţiunea guvernului şi
Atena. Ducele de Westminster a scris în vernul turcesc a mobilisat 15,000 de omeni, tea, în oomitatele Maramureş, Bereg, Ung autorităţilor politice asupra acestor âmenl
vederea meetingului filhelnic, oe se va ţine dintre cari 5000 sunt destinaţi pentru Creta. şi Ugocea, unde se află vre-o 50,C00 de suspecţi. — Răspunderea pentru aoâstă soire
în ourend, o sorisâre cătrâ arangiatorii Peste câte-va r|ile se va ohema sub arme Jidani galiţienî şi poloni, abia deoă se o lăsăm în saroina celor ce au născooit’o.
acestuia, în oare se pronuDţă pentru uniu­ o clasă întregă de reserviştl. Fondurile ne­ vine oâte 1—2 şoâie pe un comitat. Bancnote de hărtiă de câte 20 corone.
nea Cretei cu Grecia, Mai mulţi parlamen­ cesare vor fi luate din subscripţia naţio­ Iu fine lucrările au ajuns departe, Din Viena se telegrafiâză, că direcţiunea
tari liberali proiactâză o conferenţă pentru nală pentru armată. dâcă înşi-şl „Jidanii maghiari" îşi simt pe­ bănoei austro-UDgare a presentat (jilele
acţiune. Lordul Salisbury e luat în bătaie Prin cercurile ofioiale din Atena se riclitată posiţia prin aceste invaainnî. Pâte aoestea ministrului austriac de finanţe Bi-
de joc, pentru-oă ţine aşa de tare la oon- vorbesoe de-o scrisore a reginei Olga cătră că glasul acestor fii desmierdaţi ai „patrio­ linski un proieot de desemn privitor la im­
oertul europân. Societatea „Byron" primesee împăratul Rusiei, nepotul ei. Prin aoâstă tismului" unguresc de acjl vor fi oudite şi primarea bancnotelor de oâte 20 oorâne,
numărose sorisorl şi telegrame de aderenţă. sorisâre, ea cere proteoţia şi sprijinul au­ la Budapesta. Pote îu cele din urmă să se oe vor avâ a fi puse în ciroulaţiune.
Fondul de ajutorare cresoe mereu. Cu tote tocratului tuturor Ruşilor în oestiunna ore- ia chiar şi âre-carl măsuri, ca poporatiu
acestea se observă deja âre-oare reaoţiune, tană. nea* băştinaşe să nu mai fiă lăsată pradă Atentat contra unui notar român. Din
Cerourile iniţiate nu mai au aerul trium­ Numele vaselor de răsboiă, care se Jidanilor galiţienî şi poloni, oi numai „Ji­ Arad se telegrafâză, oă asupra notarului
fător de mai ’nsiute. Se esprimă părerea află în rada dela Canea este: danilor maghiari". Dâr o esploatare tot va Ioan Popescu din Maerherad (Magyarâd) s’a
de rău, că trupele grecescl au plecat prea Francese: Suchet, Wattignies, Forbin, fi, âr poporului puţin îi pasă, dâcă esploa- oomis un atentat ou ooasiunea re’ntoroerei
târcjiu şi grija, că Creta nu va fi unită de Ruse: Nicolae 1, Grozyatchi. Englese : Bar- tatorul său este Jidan polon, ori „Jidan sale dela gara din Panoota aoasă. Dintr’o
astă dată ou Greoia. Acâstă părere o îm­ fleur, Revinge, Scout. Austriace: Maria- maghiar". grădină din comuna sa, cineva a împuşoat
părtăşesc şi parlamentari destinşi, chiar ra­ Theresa. asupra lui, fără însă de a-1 nemeri. Nu de
dicali. In cerourile guvernamentale s’a dat Privitor la bombardarea Caneei se mai mult tot din acelaşi loc şi în acelaşi mod
raporteză din Atena : Propunerea iui Kossuth. a mai puşoat cineva asupra lui, fără însă
Guvernatorul general, prinţul Bero- Propunerea, ce a facut’o Fran­ de a-1 nemeri mol atunol. Atentatorul n’a
viitorul Domnitor european n’ar fi nevoit de vicl s’a refugiat pe bordul cuirassatului rus ci se Kossutli în cameră privitor la fost prins nici în casai dintâiQ, nici în oa­
oât d6ră numai la caşuri fârte extraordi­ „Nioolae I". Consulii puterilor străine s’au arangiarea unei serbări regnicolare din şul de al doilea.
nare, a-şî aduce omeni străini, precum s’au refugiat şi ei pe bordurile oorăbiilor res­ incidental aniversarei a cinci-dţecea a re­
adus la întâmplări şi pănă acum. pective, voluţiei dela 1848, este următărea: Sciri merunte din România Proiectul
c) Unitatea direcţiei va da şi o unitate Bombardarea fortului dela Canea con­ „Considerând, că legile dela 1848 de lege al repausului de Dumineca, votat
spiritului naţional. tinuă. Insurgenţii creştini au mare speranţă, formâză basa presentului şi viitorului pa­ dilele din urmă da Cameră, va veni îu dis-
d) înflorirea industriei naţionale, căci că oraşul va cădâ în mânile lor. Musul­ triei nâstre şi sunt de-o natură aşa de cuţiuuaa Senatului astăcjî.
mai mulţi lucrători sub un arhiteot fac mai manii sunt demoralisaţî. epocală, îuoât au importanţa unei a doua — Socialiştii au ţinut o întrunire pu­
blică în Piteşti, ou scop de a înfiinţa acolo
curând şi mai solid zidirea. Situaţiunea devine fârte gravă. In fundări a ţărei; considerând mai departe,
un olub socialist.
e) Comerciul făcut prin companii, în Atena se dă ca sigur, oă armate, elenă a oă răsboiul pentru libertate, care formâză — Partisanii votului universal au
care se combină mai multe puteri şi mij- primit ordinul de a debarca în Creta. Eu- una din epocele cele mai gloriose ale is­ ţinut Duminecă o nouă întrunire ia Roman.
16oe, totdâana mai tare sporesoe şi se lă- tusiasmul este mare. toriei nâstre, a fost purtat pentru susţine­ — Duminecă sâra s’a dat la amba­
ţesce. rea legilor din 1848 şi pentru autonomia sada aus.tro-ungară un prânz diplomatio
f) In sfîrşit dritul de a ave tarapana şi independenţa de stat a Ungariei, caro oterib de d-1 baron de Aehrental, ministrul
de bani, ar desgropa comorile cele îngro­ Invasiune de Jidani în Ungaria. autonomiă şi independenţă este asigurată plenipotenţiar al Austro-Ungariei.
pate şi asounse în munţii noştri dela înoe- In cfilole din urmă. s’a făout mult şi în legile din anii 1790 şi 1848: dieta — Consiliul teohnio superior, spune
putul lumei; şi cine deci nu s’a pătruns sgomot în pressa ungurâscă ou invasiunea hotăresce, oa aniversarea de 50 de ani a „Liberarul", a aprobat planurile şi devisele
de resonele şi principiile, oe am propus în masse a Jidanilor din Polonia rusâ3că înfiinţărei oonstituţiei dela 1848 şi în le* făoute de consiliile comunale de Brăila şi
mai sus, oarî ored oă nu pot fi alţii, decât în Ungaria. gătură ou acâsta aniversarea răsboiului Iaşi pentru construirea de tramvaie elec­
trice iu oele două oraşe.
aoei oe-şl întemeiază politica pe ptinoipiul pentru libertate să-o considere de-o sărbă-
Este, în adevăr, curios, oă pe oând
ohiverniselei, aceia cred că se vor depărta târe naţională şi avisâză pe guvern a pre­ — Parchetul a început o oercetare
poporaţiunea băştinaşe a ţerei se simte contra redactorilor unei foiţe, ce a apărut
cel puţin dela acâsta, căoî atunci vor ajuDge găti o serbare dâmnă de aceste mari eve­ u
atât de negliată, şi apăsată în patria sa sub titlul Jartiera şi care este plină de
n
a fi de rîe!... nimente." obscenităţi. Sperăm, cjioe „Timp.", că par­
strărcoşâscă, încât e silită să emigreze cjii-
Ajungând ou tîrgul şi pe chiar oon- nic pentru a-şl căuta pânea de tote cailele chetul de astă dată îşi va face datoria.
trarii unirei Principatelor, eu înoheiQ aoest în ţări depărtate, chiar peste Ocean, pe S O I R I L E D I L E I . — Prin testamentul C. Cârjeu s’a
artiool de viaţă seu de morte prin urmă- atunol Jidanii se simt atraşi spre Ungaria » s’a lăsat oraşului Turuu-Severin un legat
târele cuvinte ale unui veteran al nostru oa spre un fagur de miere. Aioî găseso ei, — 5 (17) Februarie. de 70,000 lei pentru Întreţinerea mai mul­
literat: „Intre morte şi lumină, o Moldavio! Canaanul fericirilor, la oare alârgă în Românii la conferenţă de pace. Din tor paturi în spitalul comunal „Grecescu"
din acel oraş.
alege!“
masse din t6te părţile, aşa că acjl Ungaria BuourescI se telegrafâză, oă grupul român
a devenit o adevărată Palestină. al oonferenţei internaţionale de pace a ho-