Page 100 - 1897-02

Nr. 47.-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

S G S H S L E P I L E I . 2) lut. ev.; 195 (116 b., 79 f.) se găsiau verificatori români. Ţinuta re­ kovios Rudolf, Milich Armin şi Mezei Fe-
3) elv. şi unit.: 82 (44 b., 38 f.) presentanţilor rămân! ca minoritate nu a renez câte 1 fl. Kunz I. 60 [cr. Ioan Issip,
— 27 Februarie.
4) gr. ort. şi gr. cat.: 288 (159 b., fost la înălţimea ei, pentru-că nu a fost Iohanna Domide, Z. Pop, Bercse Gy.,
Societăţi ardelenesc! în capitala Ro­ 129 f.) disciplinată, dovadă, că la t6te alegerile Brandovics Gy., ;Petrâs I., Pavel Togya,
mâniei. Din Bueuresol primim soirea, oâ în 5) israeliţî: 14 (7 b., 5 f.) funcţionarilor comunali, câte s’au făcut, Const. Dărăban, Lazar A., Anton Cotul oâte
urma stăruinţei şi zelului recunoscut al sti­ S’au năsout 917 (488 b., 429 f.), re­ propunerile ei nu s’au considerat. Unii or. Karâcaonyi I. 80 or., Reiter Simseu
mabilului nostru colaborator, d-1 profesor sultă deol, oă numărul născuţilor este ou membrii conducători au fost în trecut şi 2 fi. bO or., Kovondi 8ândor 14 fl.
Lr. Elcfterescu, s’a înfiinţat aoolo o esooia- 130 mai mare ca al morţilor. sunt şi astădî de părere, că minoritatea să b) Prin oontribuirl m&rinimăse: Czer-
ţiune culturală a Românilor din comuna Numerul născuţilor după confesiune voteze cu Magistratul, că tot dă câte ceva kovits Lipot 3 fl. Dr. Hunyadi Imre 2 fl.,
ardeienâscă Lraos. Din aoâstă comună adeoă este următorul: şi Românilor. Voteze cu ori şi cine, numai Dr. Mateiu Ileni 2 fl., Kovâssy Gâza 2 fl.,
se afiă forte mulţi Români stabiliţi în Bu- 1) rom. cat.: 226 (110 b., 116 f.) să spue ce principii urmâză. Ori şi unde Georgiu Hozsda 1 fl., Krouenfeld Ernst 1
curescl, oarl s’au ooustituit într’o societate, 2) ev. lut.: 194 (107 b., 87 f.) minoritatea este disciplinată. Mai încolo fi,, Gustav Fleisoher 2 fl., Zsinovios Z3iv&
sub preşedinţia d-lui Dr. Elefteresou, ou 3) elv. şi unit.: 90 (43 b., 47 f.) minoritatea trebue să studieze cestiunile 2 fl., Olajkâv Sândor 1 fl., Ebergânyi Bâla
soop de-a ajuta pe consătenii lor de-acasă 4) gr. ort. şi gr. oat.: 381 (212 b., perfect, să se preciseze ţinuta ei înainte 1 fl. Kleiner Arpâd 1 fi.
în tendinţele lor culturale. Noua societate 169 f.) de fiă-care şedinţă şi să cerceteze şedinţele O mare parte din obiectele de tom­
se numesoe „Unirea, asociaţiunea culturală 5) israeliţî: 26 (16 b., 10 f.) zelos toţi membri ei. Minoritatea trebue bolă s’au oolectat dela familiile din loc, âr
a Românilor din Lraos*. Ea îşi are statu­ Sinucideri s’au constatat 6, dintre oare să apere tot-deuna dreptatea şi economi- dintre onoraţiori mai mulţi au contribuit
tele sale tipărite şi dispune pănă aoum de 2 din provinoiă. sarea. In ăst fel de mod ea va deveni con­ spre acest scop cu sume de bani însemnate.
un capital de 1600 lei. In 2 (14) Febr. s’a siderată şi propunerile membrilor ei se vor In mod deosebit s’au distins la suc-
dat şi un bal în folosul fondului societăţii, primi. oesul petreoerei atât prin ridicarea ani­
având un resultat cât se pâte de frumos. Oesfium locale. Luându-se protocol românesc membrii maţiei generale, cât şi prin vâDcjarea bile­
La esemplul Românilor emigraţi din Draos Dare de s6mă de un represeutant al roniânî trcbuesc să vorbăscă românesce spre telor de tombolă gentilele Domnişore:
s’au constituit într’o asemenea societate şi Comunităţii Braşovului. a se considera limba română. Trebuesc Blanoa Mărcuş, Sabina Grapini, Karâosonyi
Românii din comuna ardelenâscă Caţa, verificatori, cari să subscrie protocolul, alt­ Irma, Reiter Eşti şi Sohreiber Erzsike.
(Fine)
emigre.ţl în Buourescl, al oăror număr încă fel cei viitori vor presenta odată ţinuta Tuturor acestora venim deci pre a-
înainte ou trei ani, referentul afa-
este. oum se vede, forte mare. Societatea nostră într’o lumină nimicitore pentru noi. câstă oale a-le aduoe cea mai sinceră şi
oerilor de dare a spus oficios în oomuni-
11
acestora se numesoe „Frăţia . Cel oe scrie acestea mulţămesce ale­ cordială mulţămitâ.
tate, că mulţi locuitori braşoveni emigrâză,
gătorilor de încredere şi îşi ia adio
A. de Gubernatis în Bucuresci. D nul încât multe case au rămas pustii şi u’are Pentru comitetul arangiator:
dela ei.
conte Angelo de Gubernatis, scrie „Epoca", oiue plăti darea pentru ele si a propus să u. Ioan Issip,
a asistat erl la cursul de istorie naţională le cumpere comuna. Tot-odată a spus, că preşedinte.
dela facultatea de litere anul I. La finele numărul săracilor a crescut la 700 suflete.
cursului, d-1 Gubernatis a ţinut o mică cu­ De oredut este, că locuitorii Braşovului în Producţiunea dela Făgăraş, ULTIME SOIRI
vântare în franţuzesoe, asigurând auditoriul maioritstea lor nu vor putâ plăti darea co­ Făgăraş, 8 Martie 1897. Graz, 10 Martie. Ministrul co­
de simpatiile Italiei pentru realisarea aspi- munală urcată, ci vor fi siliţi să emigreze mun de resboiu desminte în modul
Erl în 7 Martie şi-a ţinut sooietatea
raţiunilor naţionale ale Românilor. Cuvân­ în România. cel mai hotărît soirea, că regimen­
tarea a fost subliniată de aplausele entu- Alt luoru vrednio de atenţiuue este, de diletanţi de aici „Progresul" producţiu- tul de infanteria Nr. 87, staţionat
nea teatrală anunţată pe acâstă cji.
siaste ale studenţilor. oă Comunitatea înainte cu 18 ani era com­ aici, ar fi primit ordin de mobili-
S’au juoat piesele teatrale: „Leac pen­
pusă ourat din Saşi, acum a început a fi sare. Faţă cu acostă desminţire înse,
Supuşii greci de pe teritoriul ungar, tru socre", comediă într’uu act de Trooarul
în urma unui ordin telegrafic al guver­ înpestriţată şi va fi tot mai pestriţă. Şi şi „Chiriaşul fugit*, comediă într’un aot de (ţiarul din loc „Tagespost“ susţine
generaţiunea, oare prevăd, oă va fi în Co­
nului greoeso, au fost provooaţl din partea Iosif Vulcan. Diletanţii noştri atât d-nii: în numerul seu de acjî, că în decurs
munitate, va cţioe. nu suntem proşti să de trei cjile un batalion va fi între­
consulatului grec din Budapesta, ca să se O. Toma, V. Negrea, I. Beresou, Tr. Pă-
insinue oât mai curând pentru a se pre- plătim dare oomunală din pungile nâstre, oala, cât şi d-rele: Măriţi Turou, Lefciţia git la 700 de Omenii şi că un vapor
senta sub arme. Acest ordin privesoe pe oi se luăm oonolus: a vinde pădurile. Poparad, Elena Ganea, Victoria Negrea şi al „Lloyd“-ului stă gata pentru a
cei născuţi între anii 1866 — 1873. Ase­ In vederea aoestor păreri e necesar, Irina Silaghi au jucat fârte bine, interpre­ transporta în orî-ce moment acest
menea ordin au primit şi supuşii greoi din ca representanţii, cari se vor alege, să dea tând fiă-care ou simţământ şi cu bună pri- batalion, care stă sub comanda co­
celelalte state. Din România au şi pleoat promisiune, că nu vor vota datorii nouă, oepere rolul lor, pentru ce au şi fost re­ lonelului Guzek.
deja trei mii de recruţi şi voluntari. ci canalisarea, trotoarul eto. să se faoă compensaţi din partea numărosului public Atena, 10 Martie. Miniştrii pu­
treptat în mai mulţi ani, înoât va permite
Gendarmeria internaţională desfiinţată. budgetul oomunei-. Altfel să se scie, că tot ou vii aplause. Costumele înoă au fost bine terilor aşteptă cu nerăbdare deci-
Din Canea se telegrafâză, că gendarmeria şi potrivit alese. siunile Europei. Prinţul moştenitor
oe se va mai face de oonrana Braşovului,
internaţională a fost desfiinţată. Ofioerii Cu deosebire d-rele diletante prin ţi­ a primit ordin de a fi gata de ple­
procentele oăpita'ului luat trebne, loouitorii
frsnoesl şi italieni au părăsit Canea. Majo­ nuta lor sigură, prin înfăţişarea lor fru- care. S’au transportat din Atena can­
să le plătâsoă.
rul engles Bor a rămas încă aoolo. Rusia muşioă şi prin oostumeie lor ou îngrijire tităţi mari de material de resbel.
Faptele umanitare înoă trebne recu­
îşi susţine aci gendarmeria pe spesele sale alese presentau un prea plăout şi drăgălaş Situaţia la graniţă este fbrte încor­
noscute. In oele de religiune" şi de şoâlă a
proprii. tablou. dată.
orl-oărei confesiuni din Braşov Comunita­ După producţiunea teatrală, vre-o 9
Teatru german în Braşov. In 20 1. o. tea a fost întru ajutor: Spre susţinerea Berlin, 10 Martie. Decă în urma
tineri, membri ai reuniunei române de cân­ răspunsului Greciei puterile nu vor
se va începe un nou oiclu de representa- şo61elor româue reale a votat o sumă fru-
tări din Sibiiu, au apărut pe scena şi au cădă de acord în cel mai scurt timp
ţiunî teatrale. Intre altele se vor juca şi mosă şi o dă în fiă-care an. Lemne s’au
cântat în cor două cântări: a) „Cât e ţâra asupra paşilor, ce sunt de întreprins,
următârele piesa: „Morituri“ dramă de H. votat pentru t6te olasele şoâlelor centrale
românâscă"; b) „Uite mamă oolo ’n sat"; său decă ar isbucni un resboiu formal
'Sudermann, „Heimohen am Herde“ operă şi la t6te şoâlele române poporale încă se
apoi în pausă: o) „Marşul cântăreţilor". între Grecia şi Turcia, ceea ce aefli e
de Goldmark, „Die offioizielle Frau“ dramă dau, s’au votat şi s’a dat la multe familii
Esecutarea adevărat artistioă a aoestor cân­ forte probabil, guvernul german imediat
de Hans Olden, „Das Modell" operetă de române sărace oâte doi şi trei fi. pe lună ;
Suppâ etc. Preţurile sunt redusa. DetailurI s’a votat şi s’a dat ajutor pentru olădirea tări a cucerit inimile ascultătorilor, cari au îşî va revoca flota din Creta şi Ger­
a se vedea pe afişe. unei biserici si a unei şcâle româue gr. or. întâmpinat aceste cântări ou câte-o furtună mania se va retrage observând o atitu­
de aplause îndelungate. Nu numai cântăre­ dine reservată, conform intereselor sale.
S’au mai făcut şi alte ajutâre, oe nu
Din Târgul Mureşului ni-se oomunioă, ţilor li-se ouvine laudă, ci şi măestrul d-n
oă tînărul român, d-1 Aurel Augur, a făcut se pot înşira. O faptă amână însă a fost profesor G. Dima pote fi mândru ou atarl
desconsiderată. înainte ou 12 ani s’a fost D I V E R S E .
în 6 Martie n. o. esamenul de conducător elevi.
el cărţilor funduare la tabla r. de acolo cu făcut în Comunitate propunerea, oa în sen­ După acesta produoţiunl a urmat dans, Efectul Volocipedului. Un medio po­
sul legii să se faoă o mai bună îngrijire de lon a ajuns la oonolusiunea, oâ viitorea
succes strălucit. — Felicitările nostre! ce s’a început cu „Hora“ şi a durat tot
săracii Braşovului, al oăror număr an de într’o vioioiune pănă în cjorii (jilei următâre. generaţiune velooipedistă va deveni prin
Logodnă. Din Brăila ni-se anunţă lo­ an oresce admirabil. S’a ales oomisiunl folosirea volocipedului asemenea maimu­
godna d-lui Aureliu Bunea ou d-ra Lucreţia peste oomisiunl, s’an făout vre-o 8 inter­ Cai mai mulţi s’au depărtat din sala de joc ţelor oelor mai urîte; adeoă omenii, oarl
'N. Bătrănu. — Sinoerile nâstre felicitări! pelări ; s’a pertractat în Comunitate în numai după 4 âre diminâţa. folosesc velooiped, vor oăpăta nisoe piciâre
Resultatul matsrial încă este pe de­
patru rânduri şi tot-dâuna s’a luat conclus subţiri şi scurte, âr manile de tot lungi şi
plin satisfăcător. Venitul curat este peste
Starea sanitară şi mişcarea po- de amânare. Cu tote acestea s’a făout un 70 fl. I. mari.
poraţiunii pe teritoriul Braşovului statut s’a tipărit, Magistratul s’a mândrit
•m 1896. Starea sanitară a poporaţiunii ou el şi de trei ani pare. oăs’a înmormân­ Dare de semă şi mulţămită publică. L iteiratură.
pe teritoriul Braşovului în anul 1896 a fost tat. Nu am mai interpelat, peutru-oă mi-a 0 carte a d-lui Axentie Severu. A
mai favorabilă oa îu 1895. Anul treout îşi rjis un amio, fiind-oă tocmai oăol reolaraă Bodna-vechiă, 5 Martie n. 1897. eşit de sub tipar: „Răspuns la (Jartea nă-
luâ înoeputul pe oâud epidemia soarlatină Românii, nu se promovâză oausa. Mă mir, In opidul nostru s’a arangiat la 28 gră, scrisă de br. Kernâny Istvân jun. şi
era pe sfirşite şi astfel în tot deoursul anu­ oă Autorităţile superiore de aici, deşi foia Faur n. o. o petrecere de joo împreunată publicată de Hentaller Jozsef", de Axentie
lui starea sanitară a poporaţiunii a fost fa­ germaDă, cea maghiară, precum şi aoâstă ou tombolă în favorul societăţi pompierilor Severu. Braşov, 1897. Tipografia A. Mu-
vorabilă pănă oătră sfîrşitul lunei lui Au­ preţuiţă foiâ au atras atenţiunea asupra voluntari din looalit&ta, carea a prodns un reşianu. — însemnătatea acestei scrieri a
gust. Cam pe la mijlooul lunei Septemvre acestei afaceri de umanitate destul de în­ venit ourat de 84 fl. 27 cr. Petreoerea veteranului luptător dela 1848 n’avem
s’a ivit în Braşov şi anume în suburbiul semnată, totuşi n’a făout nimio. Săracii n’au a decurs în modul cel mai animat pănă în nevoiă să-o acoentuăm în deosebi. Parte
Blumena pojarul, care a durat pănă cătrâ representanţ!. S’au deprins âmenii a-i vedâ, cjorl de cji şi resultatul atât material, oât însemnată din răspunsul la „Cartea nâ-
sfîrşitul anului. Mortalitatea în general a precum îi văd. şi oel moral, a fost în ţâţă privinţa cât se gră" s’a publioat şi în foiletonul cjiarului
fost moderată. Au murit ou totul 787 per- Nu e demn pentru o Comunitate să pote de satisfăcător. nostru, ea conţine însă şi un Adaus privi­
s6ne (449 bărbaţi, 338 femei); între oarl 63 facă multă larmă cu o faptă umanitară şi La sporirea venitului, parte prin su- tor la „incendiarea şi devastarea Aiudului
u
străini dela sate. Socotind mortalitatea din tot ea să nu o esecuteze. Este fond pentru praplătirl şi parte prin oontribuirl mari- de 183 pagine înoă nepublioat. Intrâga carte
anul 1896 după 1000 de locuitori ai ora­ săraci trebue numai după un statut ore- nimose, au binevoit a oontribui următorii, oonţine 364 pagine şi se află de vânejare,
şului Braşov, resultă 23 8°/oi escepţionând eare să se pună în esecuţiune. şi anume: ou 65 cr. (trimisă francat 70 cr.) sâu 1 leu
,
•străinii: 21-8°/ . Ţinuta representanţilor români o cla­ a) prin supraplăfcirl: Szenkovits Bog­ 50 bani esemplarul, la tipografia „A. Mu-
0
Calculând mortalitatea după confesiune, sific punţin corăspunclStore, fiind-câ din 36 dan, Inooenţiu CI. Poroius, Zagyva M., Mi- reşianu", precum şi la d-1 autor Axentie
^avem următorele date: membri, abia trei, mult opt au cercetat lich K. oâte 50 or.; Fizâly Sândor, Kis Severu, Braşov (Strada Postavului Nr. 10j.
1) romauo-oat.: 210 (124 b., 86 f.) şedinţele comunităţii, încât de multe-orl nu Audor, loan Marte, Gerasim Domide, Sim-