Page 11 - 1897-02
P. 11
Nr. 28.- 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Resultatele vaccinărilor în contra de intrare, aşa că n’au putut figura Mâne, Joi. se va da oomedia: „F? Periodicele artistice, de Ghiocel; ScirI
44
turbărei. oa raportori. meia îndărătnică tot de Shakespeare. scurte ; Teatrele Romei; Diverse; Conours ;
Congresul a foBt oondus de 6 preşe Bibliografia; Poşta Redaoţiunii, Supliment
In şedinţa de Lan! a Academiei un
dinţi, âr prooesele verbale le-au purtat 4 musical: Imn şcolar, cor mixt, de Iancu
guresc!, directorul „institatului Pasteur P e t r e c e r î .
14
notari. Filip.
din Budapesta a ţinut o oonferenţă, în care *
Tinerimea română academică din Chior
arăta resultatele dobândite îu timpul mai Discuţiile au tost înflăcărate. S’a ple şi jur va arangia la 4 Martie n. 1897, în 14
Din „Biblioteca pentru toţi a apă
nou prin vaooinările în oontra turbărei: dat cu deosebire pentru introducerea drep sala ospăfcăriei din Şomcuta mare o petre- rut Nr.-ul 111 Poesii de Th. M. Stoienescu
Primul institut de oură în contra turbărei tului de alegere secret şi universal.
oere cu dans în cerc restrîns. Intraraa: preţul 30 bani.
este institutul Pasteur din Paris, înfiinţat Pentru a arăta spiritul, in care a fost
pentru o persână 1 fi., pentru familie 3 fi.
în 1885. De atunci s’au înfiinţat pe rând condus acest congres, marcăm numai câ
Venitul curat e destinat pentru scop filan-
astfel de institute îu diferite ţări, aşa că teva momente: ULTIME SOIRI
tropio. începutul la 7 âre sâra. SuprasolvirI
afil numărul lor este de 31. In decurs de Magyar Vincze dela Seghedin fiise,
se primesc ou mulţămită. Canea, 16 Febr. Aseră Canea a
10 ani, adecă în intervalul dela 1886—1895 oă Christos, care a fost primul socialist, a
Comitetul arangiator: Vasile DrsgoşiQ, fost ocupată, cu învoirea autorităţilor
inolusiv, au fost vaeoinate în aceste insti spus: „Bateţi şi vi-s’a deschide . Noi de
u
tute 64.425 per3one muşcate de câni tur gâba batem, căci nu ni-se deschide, — advocat, preşedinte ; Aug. Dragoş, cassar ; turcescî, de-o trupă compusă din câte
Em. Butean, controlor; Dr. V. Gyurko, 100 soldaţi ruşi, francesî, englesî şi
baţi sâu bănuiţi de turbure. Dintre aceştia trebue noi înşi-ne se ne deschidem. — Hainii
advocat, vice-preşedinte. Dr. G. Iuliu Anca, 50 soldaţi austriac!, ce se aflau pe
au murit 423, âr ceilalţi s’au vindecat, va Jânos fiise, oă fără drepturi nu vrem se re-
Em. Bota, V. Butean, Al. Costea, Drd. corăbiile puterilor europene. Trupa
să fiică mortalitatea a fost oam de unul cunoscem acest părnent ca patriă a ndstră. —
Aug. Dosa, Drd. T. Dragoş, G. Miou, O. stă sub comanda unui oficer italian.
la sută. Csuzdi Fereocz: Dâoă nu vor împlini ru-
Muşte, A. Nilvan, V. Nilvan, Dr. M. Pop, O altă trupă, care este tot aşa com
înainte de ce nemuritorul Pasteur ar garea nâstră, vom pretinde, şi dâoă pre-
I. Tatar, membrii în oomitet. pusă şi se află sub comanda unui
fi inventat vaocinarea în contra turbărei, tensiunile nu ni-le vor da, ni-le vom lua.
oficer frances, stă gata de-a debarca
după modul de oură practicat pănă atunci — JDoboş Istvâu fiise, că dreptul de ale
la ţărm. Francia, Anglia, Rusia, Italia
mortalitatea indivifiiior muşoaţl de animale gere trebue să şi-l elupte ca orl-oe preţ,
L itie şi Austro-Ung aria şi-au arborat dra
turbate seu suspecte de turbare era de eventual chiar şi prin o grevă generală în
15—20°/ . Prin vaccinare aceste percente tdtă ţâra — Bdlcdşi Imre ceti un proiect de Almansicli Tipografic. D-l tipograf pelele pe întăriturile oraşului. Pute
0
s’au redus la l°/ , în unele institute nu resoluţiune, în care pe lângă sufragiul uni George Filip, şeful atelierelor „L’Indâpen- rile au notificat ocuparea Caneei co
0
mai la 7 , ba chiar şi numai la O'2°/ . versal se cere liberul drept de întrunire şi danoe Roumaine“ din Bucuresoî, oare şl-a mandantului escadrei grecescî.
2 0
Adeoă, pe când înainte tot dintre se propune arangiarea de demostraţiunl în făcut studiile de specialitate în diferite ţări Roma. 16 Febr. îndată ce tru
5—6 indivifil muşoaţl, unul turba, pe atunoî fiă-care fii întâi a lui Maiu, pănă oând li-se din străinătate, a început să editeze în Bu- pele marelor puteri au debarcat la
ac]î, prin aplioarea în oontra turbărei, abia vor da drepturile cerute. — Molnăr Ferencz curesoî un almanaoh tipografic în limba Canea, Grecii au fost provocaţî se se
al 100-lea, în caşuri mai favorabile al vorbi despre abusurile săvîrşite la colo- română, ou scop de-a fi folositor lucrăto retragă, âr insurgenţii se înceteze cu
■500 lea, ori chiar al 800-lea dintre cei muş nisărî. Pretinde cassarea actualului sistem rilor tipografi români, cari îu acest alma- inimiciţiile.
caţi mai cade viotimă turbărei. de rapartiţiare a dărilor şi înlocuirea lui nach vor găsi o călăuză sinoeră în tâte di Londra, 16 Februarie. „Temps
l£
recţiunile. „Almanachul tipografic , care e
14
Directorul institutului Pasteur din Bu ou darea progresivă după venit. Pănă la anunţă, că guvernorul turcesc al
prima lucrare în limba română de acest
dapesta, Dr. Andrei Hogyes, arăta cu ooa- 500 fi. venitul să fiă soutit de dare, de aci Cretei aprâbă ocuparea Caneei din
fel, va apărâ regulat în fiă-oare au pe la
siunea acestei conferenţe şi resultatele sis înainte tot la 500 fi. să se ridice darea partea puterilor. Aici au sosit scirî,
temului seu propriu de vaccinare. In de ou 1 %. sfîrşitul lui Deeemvre, aducând tot lucruri că în partea apusand a Cretei au debar
nouă, oare pot interesa diraot pe lucrătorii
curs de 6 ani (1890—95) în institutul din S’8U aufiit multe alte vorbiri, din oare cat trupe grecescî.
Budapesta au fost vaccinaţi 4914 indivifil, reese, că membrii congresului sunt fârte români. Atena, 16 Februarie. Scirea, că
dintre oai'I la 52, nesuccefiând vaeoinarea, fanatisaţî de prinoipiile sooialiste. Unul Avem înaintea nâstră almanaohul de trupe grecesc! au debarcat în Creta
a erupt turbarea. Aci mortalitatea a fost de dintre ei spuse, oă ei se adună nâptea şi pe anul I (1897), oare se presentă oăt se a fost primită aieî cu mare însufle
1-20%. Dintre aceşti 4914 indivizi, 3410 se organisâză pe ascuns, oa să nu potă fi pâte de bine, tipărit pe hărtiă fină şi având ţire. S’au făcut ovaţiunl grandiose
au fost vaccinaţi după sistemul original al prinşi de autorităţi. — Altul fiise, că nu un format portativ şi în total fârte de gust. înaintea palatului regelui. Delyanis,
lui Pasteur, murind dintre ei 51, va să rugăoiunea le dă lor pane, ci prinoipiile Cuprinsal este fârte bogat şi variat. In vorbind cătră popor, a esclamat la
fiică l*49°/ , âr după sistemul propriu al locui prim aduoe portretul şi câteva notiţe
0 sooialiste eto. sfirşit: „Se sperăm! 44
său (al directorului din Budapesta) au fost biografioe din viâţa d-lui George M. La»
Şi ou tâte acestea congresul s’a ţinut La nota colectivă a puterilor,
vaccinaţi 1504 indivifil, dintre cari au mu hovary, proprietarul fiiarului şi tipografiei
în tâtă libertatea, în timp ce alegătorilor 14 guvernul grecesc a răspuns, că în-
rit 8, adecă 0-53 /„. Iuouragiat de aoesb „L’Jndâpendanee Roumaine . Urtnâză o pre
n
noştri li-se interfiice de a ţine conferenţe trevenirea sa este justificată prin mă
.succes, în deoursul anului 1896 vaeoinarea faţă apoi oălindarul anului 1897 ou mul
eleotoralel! celăririle din Creta şi că este decis
s’a făcut in institutul dm Budapesta nu ţime de date şi îndrumări privitâre la ta
mai după acest sistem; au fost vaocinaţî riful postai, telegrafic, al căilor ferate ro guvernul a trimite şi de aci încolo trupe
în cursul anului 1605 indivifil, dintre cari Te atom italian în Braşov. Asâră mâne eto. Apoi: Legea pressei, Statutele în Creta, ca se susţină ordinea. E mare
u
44
-
au murit numai doi, adecă 0 12%. De aci s’a representat tragedia „Romeo şi Julietta . soaietăţiiluorătorilor tipografi „Guttenberg , agitaţiunea în Atena şi demonstra-
Cine nu ounâsoe istoria amorului ideal în ţiunile nu mai au sfîrşit. Camera
ar resulta, oă acest sistem de vaccinare Ortografia Academiei, Arta tipografiei, In
este superior sistemului original al lui tre aoeştî doi eroi ai dramei lui Shakes- troducerea artei tipografice în România, este mereu încungiurată de mulţime
penre? Gustavo Salvini ne-a înfăţişat pe de popor.
Pasteur. Stereotipia, Otrăvirea ou plumb, întrebuin
Romeo cum numai şi-l pâte ‘'închipui fan ţarea tiparului în trei colori pe pre3sa tipo Atena, 16 Febr. Fâia oficială
Esperienţele făoute în cei şese ani
tasia aţiţată de măestrul autor al acestei grafică eto., Despre afişe, Despre tipar, publică ordinul, ce l’a dat ministrul
din urmă arată, că în Ungaria peste tot
44
drame; ne-a înfăţişat pe nobilul Veronez, Schiţe din istoria societăţii „Guttenberg , de resboiu colonelului Vasos, coman
turbarea e fârte lăţită. înainte, fiind-că
tînăr, frumos, cu mişcări elegante atrăgă- Elevii noştri (un interesant srticul privitor dantul trupelor trimise în Creta.
nu se făcea o statistică esactă în privinţa
târe, plin de temperament şi de pasiune, la cresoerea elevilor tipografi), împărţitul Ordinul fiice, ca în numele regelui se
acesta, nu se putea constata numărul ee-
aci rîfiând cu naivitatea unui copil, aci (literelor), spălatul formelor, Probarele ti- ocupe insula, pe TurcT se-i alunge din
celor atacaţi de turbare. Esperienţa a do
melanoolio şi gânditor, aoi răpit de durere pofirafice, Aşefiarea paginelor la maşină, posiţiunile ocupate şi imediat după de
vedit însă, oă numărul aoestora se urcă la
şi de pasiunea, ce răsărea ou profusiune Tablou pentru oalcularea banilor din dife barcare se proclame ocuparea insulei.
au dela 1200 — 2500.
din isvorul nesecat al amorului său. Treoe- rite ţări, Şoâlele profesionale de arte gra
BucurescT, 16 Febr. Pentru ma
rile acestea dela o stare sufletesoă la altă, fice la Paris, Adresele tipografilor, lito
rea revistă, ce se va face la sosi
Un rou congres socialist. din situaţia UDui tînăr fără griji, care gustă grafilor, turnătorilor de litere, legătorilor de rea in Bueurescî a împăratului Wil-
In oraşul Cegled din „Alfold -ul Un plăcerea şi veselia momentului, în studiul oărţl eto. din tâtă România, Societăţile helm al Germaniei (la 10 Maiu) vor
a
gariei s’a întrunit Dumineca treoută un omului turmentat de-o pasiune, le-am aflat tipografice din România şi străinătate eto. fi concentrate trupele corpurilor 3
nou congres al socialiştilor agrari. Con admirabile în jocul d-lui Salvini. D-sa dela Din aoest bogat ouprins se pâte ori şi 4 din armată.
gresul a durat trei fiiie şi a fost pus pe început pănă la sfârşit ne-a lăsat impre- cine să se oonvingă, oă „Almanachul tipo Telograme sosite în Brăila din
44
iasă representativâ, intocmai oa şi congre siunea unui model de Romeo, pentru oare grafie este un povăţuitor de mare preţ şi Constantinopol esprimă mar! temerî,
sul socialist, ce se ţinuse la începutul lunei se însufleţesoe aşa de mult mai ales inimile încă nu numai pentru lucrătorii tipografi, că va isbucni o răscâlă printre
tinere. oi pentru toţi, cari au de-a faoe ou tipo
’n Budapesta. Congresul dela Cegled se Grecii din capitala Turciei. Se fiice,
deosibesce de oel din Budapesta numai Organul lui pe cât do plăcut, pe atât grafiile. D-l editor G. Filip pâte fi mân că este mare fierberea în Fanar.
prin aoeea, oă membrii lai nu vor să se de simpatic precum şi admirabila-i mimică a dru de suooâsa iniţiativă, oe a luat prin Corăbiile grecescî, ce se află în
supună supremaţiei socialiştilor industriali contribuit a ridioa şi mai mult efectul de editarea acestui preţios almanaoh. — Un Sulina şi la Dunăre, au fost provo
dela Budapesta, ci vor să-şi aibă conducă butului său. Publioul a fost încântat şi-a. esemplar în legătură tare şi fârte frumos cate din partea consulatului grecesc
torii lor din sînul agricultorilor. In alte reohiemat pe tragedian ou aplause sgomo- costă 1 leu 50 bani. din Brăila să se re’ntorcă neamânat
privinţe este întru tâte identio cu oel din tâse şi îndelungate după fiă-oare act. * în Grecia.
Budapesta. Amândouă se numesc : Primul Lângă Gustavo Salvini a representat A apărut: „Ilomânia musicahîV, anul Atena, 16 Febr. Erî trupele gre
congres al socialiştilor agrari din Ungaria o adorabilă Juliettă soţia lui, d-na Salvini, VIII, nr. 3 din 1 Febr. v. Revistă artiş
cescî au debarcat la Platanieis,
şi amândouă profesâză prinoipiile socialis a căreia joc a fost remarcat mai ales în ti oă-literarâ, sub direcţia d-lui 0. M. Cor-
lângă Canea. Se asigură, că înainte
mului internaţional; amândouă se lapâdâ de scena balconului, unde cu surîsul ei dulce doneanu, redactor literar: Iuliu Roşea cu
de-a debarca trupele grecesc!, coră
patriotism, iau în bâtaiă de joc religia şi nu şi cu tandreţa ei a oaptivat pe privitori, următorul sumar: Două stele, da I... ; O
biile străine debarcaseră trupe la
var s6 scie de Dumnezeu. întreg ansamblul a fost succes şi dâoă ne-a serbare, de O. M. Oordoneanu; Oronioa
Canea, la Retimno şi la Heracleon.
La congresul din Cegled au fost repre genat oevaşl a fost numai câte o pausă teatrală, de V. Grigoresou-Elvir; Dela
zentate vre-o 44 de comune şi reuniuni prea lungă între acte. Ateneu, de Reporter; N’au părinţi! de G. Atena, 17 Februarie. Trupele
grecesc! au atacat fortul Anghie pe
prin 79 delegaţi. Sala era îndesuită de lume La 11 âre s’a terminat piesa lăsân- Coatu; Visite distinse; Corespondenţe;
insula Creta şi l’au ocupat, făcend
socialistă. Toţi delegaţii şi-au presentat du-ne ouprinşl de fiorul ultimei scene, unde Spune, Cătăline, spune! de Smara; Reper
mandatele în regulă, pe care le-a revăfiut mor aceşti nniol amoresaţl. Aiol Gustavo toriul musioBl şcolar pentru premii, de C. prisonierT 400 Turn.
oonducătorul-şef VârkODyi. Fără bilet dela Salvini a imitat ou deosebită artă realitatea M. Oordoneanu; Seratele nâstre, de Au
Proprietar: Dr. Aurel Mureşiami.
acesta nu s’a permis nimănui intrarea în ohinuriior lui Romeo cuprins de desperare ditor; Bogaţi şi săraci; Din lupta vieţei,
.sală. Câtorva fiiariştl li-s’a refusat biletul în faţa morţii. de V. Grigorescu-Elvir; De peste CarpaţI; Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
