Page 13 - 1897-02

„Şareta" iese în
n fiţiflgMâ Abonamente pentru Austro-Dngarla:
Braţov. piaţa raivrs 5?.r. 30. Pe un an 12 fl.. po şeao iunî
6 fl., po trei luni 3 fl.
SorUori a»<ir>iîiOKSa n.tt cu*
pirtmaao. — MaBosojapîo na «o N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
î'et.Tumot. Pentru Komânia si străinătate;
INSERATE bb primesc la Adml-
filetraţlane în Braşov şi ia ur- Pe un an 40 franol, pe şăse
mătdrelo Birouri de anunuluri: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în. Viena: M. Duka, Htinrick N-rii de Duminecă 8 frnnol.
Schatek, Rudolf JXosso, i. Oppetila Se prenumără la tâte ofioiele
Naohfolger; Anton Oppelik, J. poştale din întru şi din otarâ
Dar.iu.ncr, In Budapesta: A. Y. şi la dd. colectori.
(bldbergerg, Sckstein Bemat; în tKameatnl ţentrn Bram
Bncurosoi: igtnce Bavas, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
oursaie de Bonmanie; în Ham­ târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar*,: Karoiyt & Uebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inaerţlunllor: o uariâ luni 6 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe 0 colină. 8 cr. şi Cu dusul în casă: Pe un an
UOor. timbra pentru o publi­ AlT tJL L 12 fl., po6 luni 6 li., po trei luni
care. Publicări mai deue după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă ai învoială. său 15 bani. Atăt abonamen-
Beolame pe pagina a 8-a o tolo oftt şi inserţiunilo sunt
aoriă 10 cr. uiiu 30 bani. a bo plăti înainte.
Nr. 29. Braşov, Vineri 7 (19) Februarie 1897.

Ce vor cu Âssociaţiuuea? In înţelesul pretensiunei minis­ prudenţii, dâcă printr’o astfel de regelui Greciei, totuşi nu trebue uitat, oă
trului, Associaţiunea ar avâ se re- schimbare a numelui Asociaţiunea printr’o asemenea puroedere nu s’a câşti­
ii.
presente deci în viitor un fel de nu ar înceta şi de jure de a mai gat nici un titlu de drept şi că printr’a-
Peste puţin se va întruni adu­ „Kulturegylet" al unor „cetăţeni mk- esista. Să ţinem sâmă numai de oâsta voinţa Europei unite nu se pote în­
narea generală estraordinară a Asso- gbiari de naţionalitate română." multele donaţium făcute pe numele frânge. Europa a luat singură în mânile
ciaţiunei transilvane, conchiămată Spuneţi acum, decă o astfel de Asociaţiunei şi parte mare induse sale afacerea oretană, trimiţând pe insulă
de comitet spre a lua o decisiune Societate ar mai pute fi privită ca şi în cărţile funduare. Ce încurcă­ trupe, de o camdată numai 900 omeni, a
în afacerea schimbării statutelor. identică cu Associaţiunea nostră ac­ turi şi procese nu s’ar pute nasce căror presenţă însă ajunge, oa să se mar-
De adunare ne despart încă nu­ tuală şi dâcă ea nu ar deveni altă numai de aici! oheze situaţiunea. In momentul, când fla­
mai doue septemânî. Este prin ur­ Societate prin modificarea indicată Acâsta este, pe scurt, starea lu­ murile Europei fâlfâie în Creta, nu va cu­
mare, credem, la timp şi la loc se a numelui seu? crului, din care resultâ clar şi lim­ teza nimeni să păşâscâ la fapte, sâu să ri-
ne întrebăm decă publicul nostru e A mai încerca se documentăm pede, că Adunarea generală nici­ dioe pretensiunî in aoâstă insulă".
orientat or! nu asupra cestiunei, ce acesta ar fi, credem, de prisos. Scie odată nu va pute să răscumpere cu Tot astfel cele mai multe jurnale fran-
va ave se se resolveze la acesta şi simte fiă-cine ce noimă şi însem­ astfel de jertfe aprobarea proiectu­ cese îşi esprimă satisfaoţiunea faţă ou tinuta
adunare? nătate reală au asemeni pretensiunî lui de statute votat la 1895, ci pen­ energică a puterilor şi esprimă speranţa,
Pentru a ne da sămă de întrăga ale guvernului unguresc. tru apărarea esistenţii ameninţate a oă ooupaţiunea Caneei va ajunge să-i con­
importanţă a lucrului trebuia se fim Ceea ce înse trebue se facem Societăţii va trebui mai mult ca ori vingă pe Greci, oă este mai bine să aş­
în clar mai întâiu dâcă se tratâză chiar acum este a da publicului şi când să susţină terenul şi posiţia tepte în linişte, ce va voi să facă Europa
numai de-o simplă formalitate, ce nostru unele esplicărî privitor la de drept a „Asociaţiunei transilvane", pentru oonnaţionalii lor.
i-se cere adunării generale estraor- acâstă cestiune, pe care o conside­ circumscrise în statutele ei întărite „Nat. Zeitung" din Berlin se esprimă
dinare a Associaţiunei dela 10 Mar­ răm ca forte gravă şi nu numai de Majestatea Sa.
tie a. c. se împlinescă, ori că ea pentru moment, ci mai vârtos pen­ în modul următor: „De astâ-dată flota gre-
cescă va trebui se se retragă fără a anexa
este chiămată a lua o decisiune prin- tru viitor.
Creta la Grecia. Hotărîrea Porţii ar fi însă
cipiară într’un cas neprevăzut? Statutele „Associaţiunei transil­ Cestiunea cretană. numai de jumătate, dâoă cu aoâstă ooa-
Acesta întrebare a fost clarifi­ vane" au fost aprobate prin prea
cată după părerea ndstră, deja în înalta decisiune a Majestăţii Sale Ocuparea oraşului Canea de trupele siune nu va înceta administraţia prostă de
pănă acum şi politioa necinstită a Sultanu­
primul articul, ce l’am scris în afa­ din 6 Septemvre 1861, prin urmare puterilor europene, întâmplată Luni după lui. Tot mai rămâne posibilitatea unei is-
e
cerea amintită înainte cu <\ece Z^ - încă înainte cu 85 de ani. Dreptul amiac}!, au dat luorurilor din Creta o nouă
bucnirl în Macedonia."
însuşi comitetul află de lipsă a ac­ de supravegbiare reservat în statute înfăţişare. Acum cestiunea cretană nu se
„Oficiul Reuter" din Londra aduce
centua în convocarea sa că e vorba fostului guvern transilvan, l’a eser- mărginesoe numai la Greoia şi la Turcia,
de schimbarea titlului Associaţiu- citat mai târ(jiu guvernul unguresc. oi a devenit în adevăr o cestiune interna­ soirea, că dâcă Grecia va stărui mai de­
nei, care se cere din partea, minis De câte orî s’a ales presidentul ţională. Se vede trâba, că guvernul tur­ parte îu atitudinea sa actuală, cu tâte ad-
trului ca condiţiă pentru aprobarea Associaţiunei orî membri cari sunt cesc a voit ou orî şi oe preţ să evite un monierile paterilor, acestora nu le rămâne
statutelor schimbate. supuşi străini, guvernul unguresc conflict cu Grecia şi de aoeea noul guver­ alta de făout, decât s’o constrângă cu pute­
rea:, să înceteze cu acţiunea sa. Ce e drept,
Va înţelege fără de nici o greu­ s’a folosit de dreptul de aprobare nator al insulei, Ismail Bey, s’a declarat pe
tate orî şi cine, că alegerea titlu­ seu respingere. Alt drept de inge­ deplin înţeles ou ocuparea portului Canea un asemenea pas le-ar căde greu puterilor,
lui seu mai bine c^ 8 a numelui, este rinţă n’a avut şi n’a putut avâ gu­ de trupele puterilor. Va să (Jică, de aici dâr ţinuta Greciei este astfel şi ameninţă
şi remâne un drept esclusiv al so­ vernul unguresc faţă de societatea înainte Greoii nu vor avâ a face numai ou aşa de tare paoea Europei, încât o ase­
cietăţii, şi că o schimbare a nume­ întărită de Majestatea Sa. trupele turcesc! din insula, pe oare ar voi menea puroedere ar putâ fi inevitabilă. In
lui ce’l porta de 35 de anî, ar fi In consecenţă guvernul ungu­ s’o anexeze, oi ou trupele unite ale tutu­ oeea-ce privesce pacificarea Cretei, Turoia
echivalentă chiar cu-o schimbare a resc n’a pretins şi nici n’a putut ror puterilor, căci e probabil, că ooupa- este bună bucurosă s’o lase în îngrijirea
esistenţii sale, căci avend alt nume, pretinde vr’o modificare a statutelor ţiunea comună a acestora nu se va mărgini puterilor. In aoâstă privinţă cabinetele aş-
este învederat, Associaţiunea va în­ şi cu atât mai puţin o schimbare a numai asupra oraşului Canea, oi se va es- tâptă propuneri din partea comandanţilor
ceta de-a mai fi cea de pănă acum, numelui societăţii. Şi în anul 1895 tinde şi asupra altor puncte din Creta, Cu corăbiilor. La cas de lipsă se vor trimite
ea va deveni altă societate. guvernul s’a mărginit a cere numai tâte aoestea Greoii nu se lasă de acţiunea din partea tuturor puterilor representate
Când am scris primul articul cu şi numai revisiunea celor doi pa­ lor, oi dimpotrivă o continuă mai departe, în Canea trupe de infanterie de marină,
titlul de mai sus, n’aveam decât in­ ragraf! privitori la supraveghiere, după cum se împârtăşesoe, chiar ou mai oare vor ocupa insula după un plan, ale
formaţi unea, pe care ni-o dase co­ amesurat împrejurărilor schimbate mare energie oa pănă acum. Colonelul oărui detalii înoă nu sunt hotărîte".
mitetul Associaţiunei în convocare. prin încetarea guvernului transil­ Vassos, adjutantul regelui greoeso, a pri­ In şedinţa de Luni a casei lorcfilor
Astăcjî suntem în posiţiune a van, de care se vorbea în statute. mit ordin din partea guvernului din Atena, ministrul preşedinte engles Salisbury, răs-
cunbsce ceva mai de-apr6pe cel pu­ La adunarea generală din 1895 să ocupe Creta în numele regelui Gheor- punejend la o interpelare, s’a esprimat asu­
ţin pretenţia, pe care o ridică mi­ comitetul a făcut propunerea, ca cu ghe, s6 alunge pe Turci din fortăreţe şi pra cestiunei oretane în chipul următor:
nistrul de interne cu privire la mo­ ocasiunea modificărei cerute de gu­ îndată după debaroarea sa să dea o pro- „Pe când erau să se pună în aplicare re­
dificarea titlului Associaţiunei. vern se se modifice în general sta olamaţiune oătră locuitorii insulei. Punctul formele în Creta, guvernul greoeso a în-
Ministrul cere ca în viitor So­ tutele în sensul de a-se aduce unele din urmă l’a şi îndeplinit colonelul gre­ treveuit, probabil în urma presiunei opi-
cietatea se pbrte numirea: „Associa- ameliorări într’ânsele şi acestă pro­ cesc, der pănă la eseoutarea celorlalte două niunei publice, trimiţând oorăbii în apele
ţiunea cetăţenilor maghiari de naţionali­ punere a fost primită de adunare, puncte de bună sâmă va raai treoe puţină oretense. Tâte puterile sunt de părere, că
tate română“. âr proiectul statutelor modificate a vreme. Se înţelege, că nici nu-i dă mâna acăstd procedură a fost foHe nesocotită si au
Mai întâiu ministrul de interne fost încredinţat comitetului, ca se guvernului greoeso să se retragă dintr’o protestat ou tâfcă seriositatea, îndată oe s’a
— nu mai seim cel actual, ori an­ stăruie pentru aprobarea lui. afaoere, în oare a întrat cu atâta resolu- văfiut, oare sunt intenţiunile Greciei". Mi-
tecesorul lui — cerute numirea de Comitetul a dat înse de pie- ţiune şi pâte că tot contâză la oomplioa- nistrul-preşedinte engles orede, oă puterile
„Associaţiune a Maghiarilor de limba decî, cari acum după un an şi ju­ ţiunl între puteri, în urma oărora Creta nu vor aproba cu nici un preţ paşii între-
română (român ajku)“. Acuma a mătate l’au îndemnat se apeleze la ar pute pioa în manile urmaşilor lui Mil- prinşî de guvernul grecesc. Anglia îşi păs-
mai mitigat întru câtva espresiunea, Adunarea generală. tiade şi ai lui Themistocle. De-ocamdată trâză şi mai departe ţinuta sa de pănă
schimbând cuvântul „Maghiari" cu E învederat că adunarea gene­ însă aoestor dorinţe greoesol li-s’a pus âre- aoum, mergând şi lucrând împreună cu
„cetăţeni maghiari", ear cuvintele rală dela Blaşiu din 1895 prin ce­ care stavilă în urma atitudinei paclnice a celelalte puteri. Ofioerii corăbiilor englese
„limba română" cu „naţionalitate rerea ei de-a se face îmbunătăţiri, puterilor şi astfel răsboiul, care se părea sunt avisaţl să nu întreprindă nimic isolaţl
română". modificându-se unele disposiţiunî din iminent, s’a mai amânat, dâoă nu se va oi în legătură ou oficerii oelorlalte puteri.
In fond şi una şi alta numire statute în afară de paragrafii rela­ amâna cu totul. „Natural însă", continuă mai departe lor­
esprimă aceeaşi ideă şi tinde la ace­ tivi la. supravegbiare, n’a voit şi Etă oum se exprimă oficiosul „Frem- dul Salisbury, „oă o procedatăcomună aduce
laşi scop: de a suprima din titlul n’a putut se acorde guvernului un denblatt" în privinţa situaţiunei celei nouă, cu sine, că nu se pote vorbi cu siguranţă des­
Associaţiunei*) cuvântul „transilvan*, drept de ingerinţă ce nu-i compete. create prin întrevenirea comună a puteri­ pre linia de puroedere a puterilor. Acesta e
ca reminiscinţă a unei individualităţi Şi mai puţin înse a voit adunarea lor în Canea: „Faptul, că puterile sunt ho- mai greu de fixat, deoât dâoă s’ar luora
istorice şi de a şterge tot-odată şi se dea guvernului prilegiu de-a merge tărîte a lua măsurile cele mai rigurâse, oa independent". In fine prim-ministrul engles
cuvântul „popor", ca espresiune a in­ pănă a pretinde ca Associaţiunea să împedeoe duşmăniile Greoilor faţă ou îşi esprimâ speranţa, oă buna înţelegere
dividualităţii nâstre etnice. se declare, dându-şî alt nume, că Turoia, au produs peste tot impresiunea între puteri va dura şi mai departe în oes-
ea nu mai este societatea, care a cea mai liniştitâre. Dâoă se anunţă astăc}l, tiunea oretană.
fost timp de 35 de anî. oă colonelul Vassos a isbutit a debaroa pe
*) Titlul oficial este: „Asociaţiuuea tran­ In privinţa evenimentelor, oare s’au
silvană pentru literatura română şi cultura Este o întrebare, asupra căreia teritoriul cretan şi că a primit ordin dela mai petreout în Creta erl şi alaltă-erl, au
•poporului român". vor ave încă, să se pronunţe juris- guvernul său, să ocupe insula în numele mai sosit următorele împărtăşiri : „Agenţia