Page 14 - 1897-02
P. 14
Pagina 2 ________ GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 29.—1897.
Havas** primesce următorea soire ou data tră cler ou o Instrucţiune datată din o oo- In astfel de împragiurărî „sohimbafce** Cununia de aur a cancelarului german.
de 16 Febr. n.: „După o depeşă din ferenţele ţinute la Budapesta în lunile Au ar fi fost oestiune de nobleţă şi oavalerism, Bătrânul cancelar german, principele Hohen-
Creta, un detaşament de trupe greoesol a gust şi Septemvre 1895, în care se reoo- oa d-nii protopopi chiar în faţa Sinodului loke, şi-a serbat Marţi, 15 Februarie n.,
cuprins fortul Aghia. Cu acâstâ ooasiune manda clerului, oa în afacerea înoheiărei trecut să fi renunţat din propriu îndemn la iubileul de 50 ani al oununiei sale. Cu oca-
s’au făout prisonierl 400 Turol, între cari căsătorielor „să se arate tot-dăuna' binevoi acele lioenţe, prin oeea oe ar fî îndatorat siunea acâsta iubilarul a fost călduros feli
100 soldaţi.** — O depeşă din Canea sosită tor şi liberal**, cţioend oătră oapătul Instruo- atât pe oierul rural degradat acţl Ja rangul citat de împăratul Wilhelm II şi de tâte
în Atena anunţă, oă se aşttptâ debarcarea ţiunei din oestiune, care a fost trimisă şi de esecutor protopopeso, oât şi mai ales autorităţile şi oorporaţiunile parlamentare
de trupe comune ale puterilor şi in Rethymno oierului român unit: pe popor. Noblesse oblige! ale imperiului german. Serbătârea religiosă
şi HeraJcleon. Un detaşament de 15 ostaşi „Avem deplină înoredere, că clerul Nici n’ar fi fost aoâsta vre-o extra s’a făout în palatul cancelarului, unde car
de marină în frunte ou un oficer italian nostru curat, mirilor săraci le va lua tot ordinară abnegare de sine, fiind protopopii dinalul Kapp a ţinut o vorbire ooasională
s’a dus în tabăra insurgenţilor din jurul pretextul de-a negligia cununia bisericâscă noştri salarisaţî ou câte 160—200 fl. v. a., pătrundătore. După ceremonia religiâsă au
Caneei şi le-a împărtăşit, oă oraşul este pentru-oă nu şunt în stare a plăti taxa ou câte 2—3 visitaţiunî canonice pe an, urmat, felicitările. Primii felioitatorl au fost
ouprins de trupele puterilor. — O altă stolară îndatinată. De unde nici nu aflăm fiă-oare aducendu-i câte 3—5 — 10 fl. dela împăratul şi împărătâsa. Păreohia iubilară
soire, pe oare o primesce „Agenţia Havas**, a fi de lipsă să recomandăm clerului cu fiă-care paroohiă, retăcând alte venite ao- a primit o mulţime de daruri preţiose din
anunţă, oă debarcarea corpului de espedi- deosebire: „oa considerând împregiurările cidentale, — ar fi fost numai o oonoe- ţâră şi din străinătate, împăratul Wilhelm II..
ţiune grecesc s’a făout în sinul Kolymbari schimbate, în luorul acesta să se arate tot- siune pecuniară oerută şi pretinsă de „împre a dăruit cancelarului său o medaliă come
sub proteoţiunea corăbiilor „Hydra“ şi dăuna binevoitor şi liberal**. giurările schimbate**, cum aocentnâză In morativă de aur.
„Admiralul Miaulis**. Două mii de Creteul In consecinţă ou atare apel adresat strucţiunea din oestiune. Să se mai dedea
Conferinţa sanitară internaţională. Marţi
înarmaţi au primit trupele greoesol ou en- oierului, oierul nostru greco-catolic rural, d-nii protopopi nu tot a lua, ci a mai şi
după prâncj s’a desohis în Veneţia oonfe-
tusiasm. Corpul debaroat se îndreptâză care pârtă greutatea cjilei, pe lângă tâtă lăsa câte ceva!
r’nţa sanitară internaţională. Delegaţii în
spre Canea. — De-asemenea se vestesoe, sărăcia sa, tinde a oorăspunde şi satisface Dâr la Sinodul treout, clerul rural pe
truniţi Ja acâstă oonferinţă au fost salutaţi
oă guvernul grecesc a făout comande de dorinţei desioperite, oununând şi pe aştep lângă aoeea, oă s’a făcut eseoutorul com
din partea guvernului italian de sub-seore-
arme şi cai în mai multe părţi. tare pănă la martirul „mai aştâptă-mă** ! petenţelor protopopescl, a mai tras scurta
Turoia încă înoepe a se pregăti. O Luorul naibii însă este lioenţa de ou- şi în alte privinţe. Numărul delegaţilor re- tarul de stat contele Bonin-Longare, căruia
i-a răspuns în numele conferenţei delegatul
telegramă din Constantinopole ou data de nuniă său „şedula protopopâsoă**. Lipsind presentanţl aleşi ai clerului rural, oare
16 Febr. anunţă: „A(ţl s’a deois formarea acâsta preotul este adus în alternativa ne face majoritatea absolută faţă cu viriliştii, austro-ungar, contele Lîitzow. După aoeea
congresul a puroes la constituirea sa, ale
a două esoadre pentru Creta: prima sub plăcută, ca său să dea dela sine oompe- a fost redus dela câte doi delegaţi din fiă-
gând de preşedinte pe contele Bonin-Lon-
oomanda admiratului Faik Paşa va oonsta tinţa protopopâsoă de câte 2 fl. pentru fiă- care protopopiat, oum a fost datina vechia
gare.
din patru corăbii de răsboiă şi din 10 tor- oare oununiă, având apoi de a-i scâte dela practioată în tote sinodele, prefăcută şi
0
pilore, şi va pleca de aiol peste 5 cfll ; a părechia cununată pe calea primăriei co consfinţită în lege, la câte unul. Ou alte Apunerea familiei unui conte. Minis
doua va oonsta din oinol oorăbii darăsboiCi munale, oeea ce este identic cu a se face cuvinte, majoritatea absolută a oierului ru trul uQg. de interne şi preşedintele oame-
şi 10 torpilore, şi va fi oomandată de vioe- şi degrada la rangul de esecutor al d-lui ral s’a majorisat de minoritate! rei magnaţilor publică ambi un edict în
admiralul Hassan-paşa. Ministrul de ma protopop, — său, ce e şi mai rău, stăruind Şi mă cuprinde o mirare mare, cum fâia oficială, prin care notifică, oă contele
rină a cerut un oredit estraordinar de pe lângă anticiparea competinţei protopo- s’a putut, că nici unul dintre delegaţii Wilhelm Migazzi, care era membru al oa-
500,000 funţl.“ — Mai departe se anunţă pesol înainte de oununiă să ’i se răspundă: aleşi n’a reclamat în faţa Sinodului pentru merei magnaţilor cu drept de moştenire,
tot ou aceea dată: „In oonsiliul de miniş „Ei, d-le Părinte, cununaţi fiind noi odată revendioarea dreptului oierului rural, atât răposând astâ-vară şi nelăsând în urma sa
tri ţinut erl s’a decis a se oonchema 5000 de d-1 notar, rămâi cu Dumnezeu!** lăsân- în ce privesce rolul de esecutor al compe urmaşi de viţă bărbătâscă, prin aoesta fa
reserviştî şi redifl ai marinei, preoum şi du-1 «colea cu oununiă cu tot. Adecă ne tenţelor protopopescl, la care a fost redus, milia Migazzi a pierdut dreptul de mem
4
mobilisarea întregei flote *. O altă soire plăceri în sus ou d-1 protopop, al oărui oât şi mai ales în ce privesce reducerea bru în camera magnaţilor. Dâoă cineva ar
spune, că nu s’ar fi deois a se oonchema eseouior si devenit, şi neplăceri în jos cu numărului delegaţilor aleşi dela câte doi voi să revindeo8 pentru sine acest drept,
numai 5000 rserviştl şi redifl, oi 50,000, poporul. din fiă-care protopopiat la câte unul. are să se insinua în decurs de 6 luni, do
dâr că Sultanul încă n’ar fi sanoţionat Aoesta e situaţiunea preotului. Dâcâ delegaţii aleşi ai oierului rural vedind ou acte, oă este urmaş de viţă băr-
aoâstă decisiune. De-asemenea se spune, Şi totuşi d-nii protopopi, treoend cu n’au avut atâta consoiiuţă de sine şi de bătâscă al «celei familii. După acest ter
că Sultanul ar fi sohimbat cţUela trecute vederea peste apelul părintesc din oestiune, drepturile clerului rural, redus la minori min dreptul se pierde. <
oâte-va depeşl cu lordul Salisbury, în care în Sinodul trecut de tâmnă, ce s’a ţinut tate faţă ou minoritatea disparentă a viri-
apelâză la vechia amiciţie a Angliei faţă la Blaşiu, după oum relatâză „Unirea** în liştilor, atunci mai bine să fi renunţat la Un hoţ din România prins în Timişdra.
de Turoia şi-şi esprimă dorinţa faţă de o nr. 47 din a. tr., au tras în punctul aoesta onârea de-a figura ca delegaţi, căci prin Se comunică din Timişâra, oă poliţia de
întrevenire a puterilor în Creta. 1 dungă peste cousideraţiunile moralităţii pu tăcerea lor şi-au dat numai un trist testi acolo a prins cjilele acestea un hoţ, care
Cu tote aceste pregătiri însă şansele blice şi ale naţionalităţii, ţinând şi mai de moniu de paupertate sufletâscă şi s’au ară luă parte la un mare furt, oe se oomisese
unui eventual răsboiă au soăflut forte mult. parte în us datina ou biletele protopopescl tat nevrednici de încrederea clerului ale la o zarafiă din Turnu Severin. El se nu-
după-oum am arătat la înoeput. Rămâne privitore la lioenţa de cununiă. gător, ale căruia drepturi erau ei chiămaţl mesce Simeon Petru. In timpul din urmă
acum a se aştepta, ce măsuri de paoifioare petrecu oâte-va săptămâni în Timişâra, unde
Abstragând dela împrejurarea, că a-le reclama.
vor lua puterile faţă cu insula, care a dat atrase asupra sa atenţiunea poliţiei prin
aceste lioenţe n’au nici un temeiii şi înţe
şi dă aşa de mult de luoru diplomaţiei. Se marea risipă de bani, oe o făcea. Când a
les, afară de cel pecuniar, deoreoe răspun
pâte, după oum susţine „Timpul** din Bu- fost prins, s’au aflat la el 240 Napoleon-
derea pentru cununiă o are preotul ounu-
ouresol, că soluţiunea va fi acordarea unei — 6 (18) Februarie. d’orl şi mai multe scule preţiose.
nâtor, însu-şl Sinodul Metropolitan sâu Cou-
depline autonomii a Cretei sub supremaţia
oiliul I. provinoial din 1872 oonsideră aceste Pentru augmentarea clădirilor celor Espediţiune de baldne. D. Hepites, di
Sultanului. O astfel de soluţiune ar trebui
lioenţe de cununiă oa un luoru interimal, doue universităţi unguresc! ministrul ung. rectorul institutului meteoroiogio diu Bu-
să mulţămesoă, cel puţin deocamdată, şi
cari se vor ţină în us numai „pănă când de culte şi instruoţiune publică a presen- ourecl, publică următorea insoiinţare: „Se
pe Greci.
va subversa lipsa**. Apoi considerând, că tat dietei un proiect de lege, în oare oere soie oă în urma rezoluţiunilor luate de
acelea s’au şters în biserica soră gr. or., şi votarea unui oredit de două miliâneşi 600,000 conferinţa internaţională meteorologică din
Situaţiunea clerului rural unit. în biserioa română unită abrogarea lor e fl. Din aoâstă sumă, 600,000 fl. sunt des vara trecută la Paris, relativ la studiul
Din Arcliidiecesa Blaşiului, 1897. numai o oestiune de timp. Mai adauge apoi, tinaţi pentru universitatea din Budapesta, atmosferio la înălţimea mării, s'a instituit
I. oă licenţele acestea sunt o piedeoă în calea âr două miliâne pentru ridicarea unei clă un oomitet aeronautic internaţional per
Corul episcopatului catolic în ajunul înoheiărei oăsătorielor şi, în oonseoenţă, diri pentru spitalul „Oarolina** din Cluşiu manent, ou însărcinarea de a face diverse
întroduoerei oăsătoriei oivile s’a adresat că- sunt perioulose pentru moralitatea publică. oare să stea în legătură cu universitatea. experienţe şi studii în aoest sens. In soo-
FOILETONUL „GAZ. TRANS.** Art. II. Statornicirea unei Capitale 1° Compunerea aoestor DivanurI să V. Alexandri, carele a şi primit acesta
nouă în mijlocul ambelor ţări. se întemeeze pe alegeri. misie.
(6) Mădulările de faţă ale societăţii gâ-
S p i c u i r i Punctul II. 2° Chestia alegerei fiind de-o mare seso de cuviinţă oa în seanţa viitore să se
Spre răspândirea principiilor adoptate însemnătate şi dela acâsta atârnând tot vii
din „Acte şi Documente relative la Istoria torul ţărei, societatea găuesce de ouviinţă alâgă un Oomitet diregâtor preoum şi se-
în punctul I. se hotăresoe a se sluji:
Renascerei României publicate de Ghenadie a se înţelege asupra modului eleotoral ce oretarii societăţei. Er întrunirea viitore va
1° de pressă, atât prin foile periodice,
Petrescu, Episcop de Argeş, Dimitrie A. lui mal priincios, oa în cas, când membrii fi în 30 a curentei la logof. Ştefan Ca-
oât şi prin broşuri sâu foi isolate;
Sturdza, Membru Aoademiei Române şi ei ar fi consultaţi în aoest obiect, să se targiu.
2° de delegaţi trimişi în distriote;
Dimitrie C. Sturdza. u pâtă rosti în oonglăsuire. Spre aoest sfâr (Urmeză subscrierile.)
3° de adunări convocate în capitală
6) Decisiunea pentru înfiinţarea Comitetului Unirei de cătră acâsta societate a Unirei şi în şit sooietatea a numit din sînul ei o oo- 7. Scrisârea LogofStului Ceorgie Sturdza din 28 Maia
din 25 Maia (6 Iunie) 1856 Iaşi. misiă alcătuită din cinoî membri, cari vor ' (9 Iunie) 1856 Dulcesci.
distriote de oătră delegaţii săi.
Jurnal Nr. 1. Sooietatea în capitală şi delegaţii în elabora un proect asupra modului celui Crede, oă m’am bucurat din suflet
mai nemerit de alegere, în conformitate pentru progresul oe faoeţl în duhul Unirei
Anul 1856, Maifi 25. In apropierea distriote vor aduna cât mai multe iscăli
atât ou veohile datini ale ţărei oât şi ou Principatelor sub un domnitor străin, adecă
sosirei Comisarilor pentru a să informa de turi în favârea prinoipiilor cuprinse în
duhul art... din traotacul de Paris. prinţ din Oooident. Siliţi ou inima şi cu
dorinţele şi nevoile ţărei, după rostirea punctul 1.
sufletul, fiind aoum crisa viitorului nostru.
tractatului de Paris din 30 Martie, jos is Punctul III. Comisia se va compune de d-nii vor
Şi de vom scăpa aoum prilejul, care nu
căliţii, pătrunşi de neoesitatea oa Moldo nic Const. Hurmuzaohi, colonel M. Cogăl-
In privirea viitorului guvern proviso- pote să vie peste o sută de ani, va fi vina
venii să se înţelâgă în aoest moment des niceanu, vornic D. Rallet, vornio Const.
riu, sooietatea doresce ca aoesta să fiă în uâstrâ şi ou dreptul ne vor blăstăma stră
pre adevăratele lor dorinţe şi nevoi, s’au Ralia şi beizade N. Şuţu şi va înfăţişa
conformitate ou glăsuirea Reglementului nepoţii noştri, mai ales când vor vedâ, oă
întrunit astătjl şi au adoptat, ca espresie a aoest proiect la întrunirea viitâre a so-
organic, orl-oare altă combinaţie fiind în avem tote înlesnirile oe ne vin dela ma
aspiraţiilor lor şi ca mijloc de a le realisa, oietăţii.
contra aoestei legi şi a veohilor driturl rele Puteri. Nu ne rămâne alta a faoe de-
de-odată următârele:
ale ţărei. Punctul V. cânt să lăpădăm scârnavul interes, care or-
Punctul 1. Punctul IV. Interesul întrunirei cerând neapărat besce pe unii fără cuvânt, şi să ne unim
Art. I. Unirea Principatelor sub un Inoât privesce Divanurile, cari ur- a întră în relaţie ou Românii din Vala- ca toţii în sântul interes al patriei şi al
Prinţ străin dintr’o familie domnitore în meză a fi oonvocate pentru a rosti dorin ohia, societatea a hotărît oa în acest soop naţiei nostre, un fârte uşor pas.
Europa, afară de dinastiile a staturilor ţele şi nevoile Ţărei în chestia organisărei să trimâţă din sînul ei Deputaţi, şi pentru Blăstămată şi fără ouget, şi netreb
megieşite. sale, sooietatea propune următorele: aoum de-odată ea însăroinâză pe d-1 Post. nică zidire va fi acela, oare şi în minutele
