Page 15 - 1897-02
P. 15
Nr. 29.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
pul aoesta Joi la 6 Februarie ora 10 di- poliţiei şi gendarmii pedeştri. Manifestanţii direotor: Ştefan JBercianu, proprietar, I.;
Constantinopol,. 17 Febr. Turcia
minâţa — timp looal — va avea loo o ex- sunt somaţî-rngaţl a se retrage, şi ei ou vioe-preşediute; Vasiliu Petrovics, esaotor
a mobilisat 80,000 de omeni. Ea con-
pediţiuue internaţională de baldne oare vor doi soripoarl în frunte se îndrâptă spre eomitatens, II. vice-preşedinte: Dr. Isidor centrbză trupe la graniţa Macedoniei.
porni dela Paris, Strassburg şi Berlin. Se strada Oogălnreeanu . . . Pop. advooat. instit.; Iacob Popescu, assesor
vor lansa deci trei baldne provădute ou la sedria orfan, ca cassar; Ioan Tiucu, oo-
instrumente înregistrătdre şi alte diverse operator gr. oat., membru în direoţiune • DIVERSE.
Armata şi flota Greciei şi a Turciei.
balona-sondă. In caz când unul din aoeste Ladislau de Petrovay, seoretariu la direc Saphir Şi actorul. — Saphir urmărea
baldne ar treoe d’asupra ţârei ndstre, pu- GRECIA. In timp de răsboiu efec ţiunea financiară, membru în direcţiune; pe un aotor mediocru vienes ne’noetat ou
blioul este rugat să bine-voâscă a nota tivul armatei grecesd se presintă astfel: llie Lasarescu, arohivariu la magistrat, mem glumele sale batjoouritire. lutr’o d> acto
momentul şi direcţiunea cerului în oare a 55 bat. de inf. â 1000 dmenl 61.620 bru în direcţiune; Constantin Jucu, pro rul l’a luat pentru aoâsta la răspundere
18 escadr. â 150 dmenl 2.880
fost văcjut. Ddoă s’ar întâmpla să oadă prietar, membru în direoţiune; Damaschin într’un restaurant. S’a născut o dispută în-
29 baterii, â 6 tunuri, â 130 omeni 6.942
într’o localitate pe teritorul nostru, pu Alesandru, proprietar, membru în direcţiune fooată si Saphiar îi disa: „Mâne la amâdl
16 comp. geniu 4.682
blicul este rugat să binevoesoă a oruţa ins Tren de echipagii 2.000 Nicolau Munteanu, arohivariu diecesan, mem- îţi voifi oferi aici oevaşl, ceea oe nu ţi-s’a
trumentele In ambele cazuri, institutul me Gendarmeria 4.000 bru în direoţiune. întâmplat înoă în t6tă viâţa".
v
teorologic rogă publicul să binevoiasoă a-i Total 82.125 „Domnii suut martori ai aoestei ame
oomunioa imediat observaţiunile ce ar fi Armata teritorială: 8 ani â 12000 ninţări!" strigă actorul cătră cei din jurul
•făcut* . 6menl 96.000, redueându-se 20 la sută, ră ProducţiunT şi petreceri. său. — „Sigur, domnii pot fi mâne toţi de
4
mâne 76.800 dmenl. Adecă Grecia pote
Tnnuri automate. Renumitul inginer dispune la un moment dat de 150.000 Producţiune în internatul Vautier. Mâne faţă", răspunse Saphir. In diua următdre
american Pennington, ounoscut prin numă- omeni armaţi. Vineri, la 7 6re sâra se va da în pensio la amâdl restaurantul era plin de „mar
rdsele sale invenţiunl de aparate de răs- Flota să compune din : natul d-rei H. Vautier din loo o produo- tori", actorul era de faţă, Saphir însă nu
boiQ, a inventat acum o sistemă de tunuri 2 cuirasate 1889 — 90 ou 90 tunuri ţiuue musioală-declamatorică cu următorul era nicăirl. De-odată chelnerul se apropia
automate. Doaă tunuri sunt aşecjate adecă 1 oorv. cuiras&tă 1869 „ 20 r> program : 1) „Salutare dela Maria", de Fr. de aotor şi-i cpse: „Afară este uu domn,
1 garde-cote 1867 7) care voesce să vorbâsoâ ou d-ta!“
pe aoeeaşl osiă, ddr aşa, oă amândouă se „ § •Abt, cor cântat de elevele pensionatului;
1 încrucişetor 1880 „ 2 r>
•pot învârti în semi-cerc, putându-se des 3 ooverte 1858—85 „ 37 n 2) „The Comon Lot" de James Montgo- Actorul alerga afară, aoompaniat de
cărca în orl-ee direoţiune. Ou ajutorul unui 9 oanoniere 1858—84 . 27 n mery, declamată de eleva A. Secăreanu; preste 20 de persone. Acolo stetea Saphir,
motor de petroleu nu numai că aparatul 51 torpildre 3) „Walzerrondo", de Gumpert (oor); 4) oare îndată ce zări de actor îl cŞise: „Aşa
se pote mişca după plac, der se pot des- 68 bastimente 184 tunuri. „Cântec din Exil", de D. Bolintineanu, domnul meu, acuma ai fost chiămat afară
căroa şi tunurile, făcând astfel de prisos Personalul flotei se compune din : 2 deolamată de eleva T. Georgesou ; 6) „Timp şi vedb aoâsta încă nu ţi-s’a întâmplat îu
întrebuinţarea cailor şi a artileriştilor. Cu contra amirali, 10 oăpitanl de vase, 16 de primăvară" de Sohuffy (cor). 6) „Pa tătă viâţa!"
noul sistem de tunuri se pot da 50—70 oăp. de fregată, 20 oăp. corvetă, 63 locot. sărea cătră puii săi", de Tompa, declamată Celeritatea vântului. Pigeot, direotorul
de vase, 58 sub.-locob. 169 ofiţeri, 16 că
descăroăturl. In legătură ou tunul se află deţi, 19 ingineri şi mecanioianl, 26 ofioerl de eleva L. Csoma; 7) Arie poporale un- institutului meteorologio din Paris, basat
guresol, de Iasohik (cor); 8) Surdul şi den
o outiă, în care se cuprind alte 500 de sanitari, 587 sub-ofioerl, 1643 mateloţl. pe observaţiuuile mai nouă meteorologice,
gldnţe. Pornit pe-un drum de ţâră, neted, TURCIA. Efectivul armatei de pe us- tistul", poesiă (francesă), declamată de oomunioă următârele date cu privire la
tunul automat al lui Pennington 'pote îna oat a imperiului turcesc, se pote ridica îu eleva P. Reikoff; 9) „Reintdrcerea Ieanei", celeritatea vânturilor: horea (aura) face pe
inta spre inimio ou o oeleritate de 72 chi- timp de răsboiu la 700 mii omeni, euprin- operetă francesă într’un act, jucată de ele minut o cale de 90 metri; vântul lin 360
lometrl la oră şi tot ou aceeaşi oeleritate 4endu-se bine înţeles, şi armatele din Asia vele internatului, metri; vântul mai mare 480 [(metri, vântul
Mioă şi din Arabia. *
pdte fugi şi îndărăt. forte mare 900 metri, furtuna 1300 m., fur
Flota se oompune din:
Măestrii cojocari din Lugoşiu invită la tuna mare 2100 m., er orcanul 2400 m.
„Nu mergeţi la balul Jidanilor!“. Din 3 cuirasate 1868—85 cu 37 tunuri petrecerea de joc, ce o vor araugia Sâm
Iaşi i-se scrie „Epooei" cu data de 2 Febr. 2 nav. ou turelă 1864—92 „32 „ Palatul porcilor. Despre multe palate
3 bast. cu bat. blindate 1864—65 33 „ bătă în 20 Februarie n. în sala otelului am audit şi oerit, că sunt pe lume, dâr
v. următdrele: Studenţii medioiniştî anun
12 oor. cuirasate 1864—75 cu 91 „Concordia"» Intrarea: de familiă 1 fi. 20 eumoă şi poroii ar avea palate, de asta
ţaseră o serată dansantă, pentru ieri sâra, 1 monitor ouir. 1868 . * & or., de persdnă 60 cr. Venitul ourat e des
Sâmbătă. Cu vre-o cjece (Iile înaintea ba 11 canon. ouir. 1859—89 * 12 tinat pentru procurarea mai multor daruri încă n’am audit pănă acum. La noi esistă
lului proteste anonime au fost placardate 2 oanon. de răs. 1864 - 4 pe sâma bisericei române gr. !or. din Lu un singur oraş, pe oare îl numesa Porco-
pe cţidurile oraşului. Publioul român este 15 torp. de I ol. 1888—92 polis şi acest oraş este Steinbruch. Vor
•,7 torp. de II ol. 1885 — 90 goş. Ofertele marinimdse sunt a se adresa gândi unii, că d6r aoi va fi şi palatul por
11
sfătuit a nu merge la balul „Jidanilor , şi
2 înoruois II ol. 1890—92 18 d-lui cassar Mihaiîi Popoviol cojocar în cilor, der cine crede aoâsta se înşâlă. La
cuvinte injuriose, sunt îndreptate la adresa 3 yahturl 1861—88 Lugoş şi se vor chita pe oale (Şiaristio&.
profesorului doctor Zamfiresou, care pri 3 aviso noi porcii patrupecjl încă n’au ajuns Ih
atâta cinste oa pe sâma lor să le ridice
mise patronarea seratei. Se soia în diua 64 bastimente 282 tunuri.
palate, pentru-oă datoriile sunt prea mari
seratei, că scandalul nu va lipsi. Şi, în Personalul marinei se compune d i n : ULTIME SOIRI
advăr, pe la 8 6re sâra, vre-o 18 studenţi, 2 amirali, 9 v.-amiralJ, 16 c. amirail, 130 şi bani prea puţini. Numai puţin să nă
se 8cobornu pe strada Lăpuşneanu, în li oăp. de VRse, 35 oăp. de fregate, 35 căp. Londra, 17 Febr. Lui „Times" gândim însă şi îndată vom afla ţâra, în
Y
nişte. Ajunş în strada Alexandri, în drep de Gorv., 300 iocot.-oâp., 450 looob. —997 i-se raportâză din Canea: Comanda care şi porcii au palate în rând ou boarii.
ofiţeri; 480 mecanioianl, 50 de medici, 40 Ţâra acâsta este America . şi anume în
tul „sooietăţii studenţilor în medicină", ma marinei grecesc! încă n’a respuns
comisari, vre-o 3000 sub-ofiţerl şi mateloţl.
nifestanţii strigară în oor: „Jos Jidanii!" la ultimatul puterilor. f,Hydra“ şi încă oraşul Chioago s’a terminat tocmai acum
Cineva din asistenţă adRuse : — Să dăm alte doue corăbii grecesd au ajuns la Ca edificarea unui palat de tot frumos pentru
jos tabla şi să punem la loo una jidovâscă ! Un nou institut românesc de bam nea. Una dintre ele a luat brăşî dru porol, la care au lucrat de doi ani. In
(Se di ce oă sooietatea studenţilor în me în Lugoş. mul spre mare, Doue torpilore englese aoest palat pot „locui comod" 200,000 porci
dicină e compusă în majoritate de Evrei). şi un încrucişetor frances au plecat ime şi mai graşi şi mai slăbuţi. Grandiosul edi
Lugoş, Febr. 1897. ficiu are 7 etajii şi conţine 36 grajduri şi
— Nu acum — replioâ un altul. Ci mâne, diat în aceeaşi direcţiune.
la lumina ddei, în faţa poporului. Şi se P. T. Public! Subsorişii interesaţi de In Retimno situaţiunea e neli- 22 ooridore. Palatul (cuprinde o suprafaţă
îndreptară spre teatru,’oântând „Deştâptăte bunăstarea materiale şi înaintarea indus niştitbre. Consulii cer cu urgenţă a se de 19 şi jumătate hectare; pentru edifi
l
Române!" Ajunşi în faţa teatrului, se pu triaşilor şi agronomilor noştrii, încă la finea trimite trupe pentru a apera casele carea lui s’a folosit 5 / milidne metri lemne
2
seră în faţa intrărei pieţei trăsurilor şi res anului trecut am hotărît înfiinţarea unei creştinilor. da brad.
pinseră ori ce sanie, ou rugămintea: — în Asooiaţiuni de păstrare şi anticipaţiuni; Constantinopol, 17 Febr. Trupele
dărăt, îndărăt! nu mergeţi la balul Jida emiţând un număr nedeterminat de acţiuni aflâtore la ţermurii turco-grecesd au fost SL S i e ^ a i u B * ă i .
nilor ! In acel moment interveni prefectul în valore nominale de 30 fi. respective 60 întărite cu 5 batalione. Generalul In timpul cel mai sourt pun la tipar
oor6ne.
Nesad Omer a fost numit coman un volum de poveşti poporane, constătă-
Scopul asociaţiunei nostre, care adl
dant suprem pentru trupele aflătbre tor din vre-o 60 poveşti şi sn6ve. Opul va
aceste scumpe, va mai ougeta la interesul e constituită sub firma „Economia" asocia- la ţermurii Greciei. Generalul va da cam 26—30 cole tipărite, in formatul
ţiune de păstrare şi antioipaţiunî în Lugoş
particular. pleca Vineri la Elessona. S'a ordo voi. I. tip. la 1886 şi al II voi. tip. la
este: a acorda în prima liniă împrumutu
Sunt mâhnit, oă nu m’am întâmplat nat conchiâmarea câtorva batalidne de 1895. Din lipsa speselor de tipar însă nu-1
rile neoesarî acţionarilor aoeleia şi conduşi
şi eu să isoăleso, în frunte ouştoţi, progra redifi. pot da tipărirei pănă voi fi asigurat de
de dorinţa de a putea desvolta şi în mas-
mul Unirei oe aţi făcut, dâw’ored, că ai fi Toulon, 17 Febr. S’au luat cele acele spese. Rog deol, pe cei oe vor a avâ
sele mai sărace ale poporului spiritul de
isoălit după rugămintea on^’-ţî-am făcut mai de urgentă mesurî, ca întrega poveştile mele, să binevoâscă a se abona
economisire şi oruţare; pentru a face po
d-tale de a mă subscrie, orl-unde vei sub marină activă se potă pleca imediat în ou grăbire. Preţul unui es., de 1 fi. 75 or.
sibil fiă-oărui individ a putea subscrie ac
scrie d-ta eto. apele levantine. (5 lei noi), este a se trimite autorului-edi-
ţiuni, am hotărît oa acţiunile să se p6tă-
8. Actul de adesiune la dorinţele naţiunii din ju aolvi şi în rate lunari â 50 cr., respective Atena, 17 Febr. Ambasadorul ger tor: Ion Pop-Reteganul în Retteg. (Transil
deţul Băcăului din 8 (20) Iunie 1856 Băcău. 0 cordnă de fiă-care acţiune. Quotele ăst man de aici a câpetat ordin, că debrece vania.) *
Venind vremea de a vorbi şi noi pen mod solvite se vor ohita prin libel. s’au trimis trupe grecesc! în Creta, Deschidere de abonament la manualul
tru binele t^rii ndstre şi a ne arăta dorin Fiă-care acţionar va avea a mai solvi se rupă orî-ce legătură cu guvernul şcolar „Fisica esperimentală“ ediţia Il-a
ţele unui viitor mai bun, ne-au strîns acu pe lângă aoâsta fără oonsiderare la nu grecesc. cu figuri intercalate, amendată, revădută şi
ma într'un ouget şi îutr’o gândire desbă- mărul acţiunilor subsorise şi odată pentru Atena, 17 Febr. La dorinţa es- întocmită în mod practic, cu preţul de 15 cr.
tând ou mare cumpănire asupra tuturpr totdâuna, ca taxă de înscriere suma de primată de representanţii paterilor, esemplarul. D-nii învăţători — colegi, cari
împrejurărilor nostre politioe, toţi ne-am 1 fi. 50 cr. respective 3 oordne. ca trapele grecesc! se se retragă doresc a avâ acest manual practic pe sâma
hotărît din suflet pentru unirea Principa
Posesorii de una său mai multe ao- din Creta, ministrul de esterne Sku- şcolarilor lor, binevoâscă, prin o carte de
telor şi ârăşl pentru unirea Principatelor !
ţiunl sunt îndreptăţiţi a ridioa dela Asso- zes a declarat, că trimiterea trupe corespondenţă, a mă avisa, cam de câte
Dorim aoâstă unire din sufletul nostru şi o
ciaţiunea ndstră împrumuturi ou 8%- In lor grecesc! în Creta nu are caracter esemplare ar avâ trebuinţă. Preţul numai
întărim. Dea Dumnedeu, că toţi Românii
stitutul nostru primesce, şi depuneri pre ofensiv şi că s’au trimis numai pen după ce va apără acest manual mi-se va
să se unâsoă la acest mare prinoip al fe
lângă 5%. tru a întări pacea europenă, a căreia trimite. Beregseu, (Beregszo) Temes 3 Fe
ririi urmaşilor noştri.
Aducând (aoeste la ounosoinţa P. T. susţinere e în interesul Greciei. bruarie 1897. Fmeric Andreescu, învăţător
(Urmâză mulţimea iscăliturilor fără în pens.
Public deodată avem onore a-1 îuvita să Regimentul din Nauplia va pleca
aici o distinoţiă de ranguri şi de titluri.)
binevoâscă a participa la institutul nostru spre Creta aiJT, er cel din Calamata
de bani, mâne. Doue classe ale reservei de Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Vincentiu Grozescu, protopop gr. cat. ca marină au fost chiămate sub arme. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
