Page 17 - 1897-02
P. 17
i,uuMe, AtaliiMon, „Piaî8 ta“ iese în fiă-care ii.
î! TiDOBIll Abonamente pentru Austro-Dngaria:
3ra$?7 piste maro K?. 30, Pe un an 12 fl.. pe şese ioni
r
Scrisori BAfinwuMtta r« s» 6 fl., pe trei luni 3 fl.
pyUae*e. — 2£a<îtWvMapî»> re ;/« N-rii de Oumlneoă 2 fl. pe an.
yirtrinmt. Piatra România si străinătate:
ISSERATE so primeso la Aiiml- Fo un an 40 frnnoF, pe ţibse
nlotraţiuno tn Braşov p 1». ai 1 - luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măWjrelo BlNfEri da aaaîioluri: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Viana: if. Du'r.ts, litinrich
Bchakk, Rudolf Mossa, A. Opmlikx Se prenumără la t6te ofloieie
Naohfolger; Anifin Oppehk, J. poştale din întru şi din amrâ
Dannebcr, în Budapesta: X. Y. ;i la dd. eoiectori.
Bol'lbergcrg, Zcistan Beniat; în U'f'MiMntnl pentru Rrasot
Bnenreseî: Ag~v.cc Baitas, Suc- administraţiunea, piaţa maro,
omsalo do B.oumaîiia; în Eanc- tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
bcrj,: Baroitn <fi Bkbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Ir.aerţlur.ller; o Eeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Şaraaond pe 9 colină 8 ct. ţji Cu dusul în casă: Pe un an
aOci 1 . timbra pentru o pupii- A iT UL 12 fl., pe 6 luni 6 ii., pe trei luni
oare. Publicări mai da o o după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarită ţi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Rooiame pe pagina a 3-a o tele cât şi insorţiunile sunt
B®riă 10 or. seu 30 bani. a so plăti înainte.
Nr. 30. Braşov, Sâmbătă 8 (20) Februarie 1897.
Fi-va resboiu, ori mi? Incă-odată, nimeni nu este tur bare, dâcă concertul lor se va pute pentru ţinerea acelei întruniri române eleo-
mentat de îngrijiri pentru gradul de susţină şi faţă cu uneltirile diplo torale, oare apoi în urma unui ordin spe-
De când s’au pus în mişcare vitejiă, ce-1 vor desfăşura trupele matice, ce se ţes în ascuns, şi faţă oial fişpăuesc de oprire nici nu s’a putut
Grecii şi principele George al lor a grecesc!, ci decă e vorba de resboiu, cu o eventuală îndărătniciă a Gre ţinâ. Se vede, că d-1 vice-şpan n’a voit să
pornit la Creta în capul expediţiu- fiă-cine are înaintea ochilor grdzni- cilor, cari au ocupat deja parte în desavueze pe fişpanul, deşi acesta prin
44
nei navale, menită a pregăti uniu cul „resboiu european , cu care di semnată a insulei, unindu-se cu con ordinul său de oprire i-a călcat chiar cer
nea insulei cu regatul Greciei, ce a plomaţii sparie lumea şi se înfrică tingentul cel mare al insurgenţilor cul său de competenţă. Vom vede cum îl
fost proclamată de insurgenţi, te unii pe alţii. cretenî. va desavua ministrul, care le-a pus t6te
e 0
merea de resboiu s’a lăţit şi a pro In 4^ l urmă foile, mai încă nu s’a desminţitpănă acuma, la cale
dus nelinişte pretutindeni. ales cele austro-ungare, nu vorbeau, că Ţarina văduvă, mama împăratu
Nimeni nu s’a spăriat de ac decât de pregătiri de resboiu, lui Nicolae II, a depeşat regelui
ţiunea resboinică, ce au întreprins’o de mobilisărî pretutindeni. In Vie- Greciei, fratelui ei: „de aici se va CKONICA POLITICA.
Grecii, şi nici o eventuală ciocnire na, Lunia trecută era încă iri- face tot ce numai se p6te spre a-ţî — 7 (19) Februarie.
a acestora cu Turcii n’ar face ni taţiunea aşa de mare, încât publicul ajuta , dâr se asigură acum din tăte Alaltăerls’a distribuit parlamentului frances
44
mănui în Europa mare bătaiă de asediâ localurile (Ţârelor, cerând edi- părţile, că reîaţiunile familiare ale cartea galbenă asupra afacerilor armenesc!
cap, d6că nu ar fi la mijloc veci- ţiunile separate, ce le aştepta în dinastiei grecesc! cu curţile din Pe- şi a reformelor din Turcia. Aoâsta oarbe ou-
nica rivalitate dintre marele puteri, urma faimelor resboinice, ce se lă tersburg, Berlin şi Londra nu vor prinde periâda dela 1893 pănă în Februa
care ca nisce lupi flămencjî stau ţiseră în capitală. Foile din Pesta influinţă întru nimica acţiunea pu rie 1897. — La 22 Ootomvre 1896 d-nul
la pândă, aşteptând momentul, când asemenea alarmară lumea cu scirî terilor, care vor să susţină pacea. Hanotaux sorie d-lui Cambon, ambasador
imperiul otoman, ce merge cu paşi despre pregătiri mari de mobilisare Ce va influinţă mai mult şi ce frances la Constantinopol, oă dintr’o conver
repecţl spre disoluţiune, va cădâ înăuntru, despre ordinele, ce s’au dat nu mersul lucrurilor, vom vede încă saţie ce a avut'o Ţarul, resultă că e necesar
pradă fomei şi lăcomiei lor. drumurilor de fier, ca se stea gata de aci încolo. Impregiurarea însă, de a menţine principiul integrităţii Turciei şi
Nu conflictul greco-turcesc, ci pentru transportul trupelor, şi altele; că unele puteri din concert, în frunte că este oportun de a schimba vederi împâciui-
urmările, ce le pote ave el pentru ba sciau se istorisescă şi despre miş cu Germania, cer energica respin tore cu Marea Britaniă. — La 12 Decemvre
viit6rea atitudine a marelor puteri carea de mobilisaru dinafară, mai gere a acţiunei grecesc!, âr altele d-1 Hanotaux previne pe contele de Vau-
şi pentru pacea europână este aşa- ales despre România, că a luat mă cer cruţare pentru Grecia, nu ne dineux, oonsilier la ambasada franoesă din
deră causa acelei nervdse temeri de suri de mobilisare generală. face să sperăm, că se va lua dela Petersburg, că trebue să se facă o înţele
resboiu, ce s’a manifestat filele aces Ei bine, din momentul, când a ordinea cailei, şi numai pentru un gere prealabilă intre puteri asupra urrnă-
tea în tote centrele europene. sosit scirea positivă, că puterile eu timp mai scurt, întrebarea: Pi-va târelor trei puncte: mănţinerea integrităţii
Mai nemerit am putâ*o numi ropene au ocupat în comun acord răsboiu orî nu ? Turciei; nici un condominium; nici o acţiune
frica de-o încăerare între puteri, şi Canea şi că intervenţiunea lor s’a isolată asupra vre-unui punct ore-care. Busia
cum-că acesta frică este f6rte înte făcut cu consimţământul Sultanului, primesce aceste propuneri la 14 Decemvre
meiată în jurstările actuale, a docu s’au mai liniştit spiritele, ba unii „Jlelybenhayyatik . Cine nu ou- 1896 şi Englitera la 22 Decemvre. La 10
44
mentaro în mod ne’ndoios minis oficioşi au cântat chiar imnuri de nâsoe răspunsul tipie, oe se d& din Februarie 1897, o depeşă a d-lui Cambon
trul engles lordul Balfour, când a bucuriă, că printr’asta s’a asigurat partea forurilor administrative la t6te re adresată d-lui Hanotaux anunţă, oă amba
declarat în şedinţa de Marţi a ca din nou pacea şi s’a isgonit frica de cursurile nâstre în contra aotelor de vol sadorii au semnat programul reformelor din
merei comunelor, că dâcă s’ar spar resboiu. nicii şi de ilegalitate, ca care suntem pri Turcia.
*
ge înţelegerea de ac}î dintre marele In adevăr, că prin pasul co goniţi politioesoe? 1) Helybenhagyatilc (se
u
puteri, numită „concertul european , mun al puterilor în Creta, s’a pro lasă neschimbate) este şi răspunsul dat de In oamera comunelor din Londra, la
44
atunci imperiul turcesc s’ar prăbuşi dus o pausă liniştire. Concertul vioeşpanul comitatului Braşov la recursul propunerea de a se lua în disensiune stă
printr’un resboiu european, ale că european s’a presentat unit şi cu d-lui Dr. A. Mureşianu în contra sentinţei rile critice în insula Creta, primul lord al
rui urmări ar fi necalculabile. vigăre. Insă pănă când şi pănă unde? poliţienescl, prin oare a fost condamnat la tcsaurului, Belfour, declară, că disousiunea
Aşa-dâr, ca de un fir de per, este marea întrebare a cjhei. arest de 8 cjd şi 1* amendă de 50 fl. nu e oportună chiar în interesul Cretei şi
0
pacea Europei atârnă dela armonia P6te ca puterile să voescă să-i pentru convocarea adunărei române elec a Europei. Camera să nu stărue să i-se facă
41
acestui vestit „concert european . trimită pe Greci îndărăt, de unde torale de astă-t6mnă, care, precum seim, împărtăşiri, pe oare vorbitorului nu-i ertat
Orî-ce disonanţă, orî-ce scârţăitură au venit; pâte, cum se mai <^iee, să fusese oprită. D 1 vice-span Dr. Jekel de să le dea. Sunt numai două posibilităţi; una
de scripcă pote s’o pericliteze şi de vrâ a mai temporisa puţin, pentru clară în decisiuoea nr. 166 dela 5 Februarie ar fi de-a lăsa curs liber lucrurilor în Turcia
aceea nici nu vedem posibilitatea, ca să pregătescă o autonomiă a a. c., ce a fost îmânată afli reourentului şi alta Br fi încercarea de a introduce refor
cum am pute se scăpăm de sub ne Cretei, pusă eventual sub garanţa de câtră poliţiă, că lasă neschimbată adecă mele printr'o procedere în unire a puterilor.
liniştirea influinţă a întrebărei, ce europenă, care să nu supere prea susţine intru tăte sentinţa poliţiei pe basa Unii membrii ai oamerei, c}ice Belfour, par
merge din gură în gură, dela un mult pe Turci şi să mulţămescă în motivelor ei. Acest „helybenhagyatilc este a dori, ea Greoii să nu introducă la însăr
tt
colţ al Europei la altul: Fi-va res tru cât-va pe Greci. Multe pot fi cu atât mai semnificativ, cu oât poliţia din cinarea paterilor, ci de sine stătători, după
boiu, ori nu? planurile puterilor, der este între loc dase pe basa legii permisiunea în scris propria lor chibzuinţă reformele în Creta.
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 2° Neutralitatea pământului Principa duse în ţâra nâstră şi tote reformele, cari tru-că în tâtă ţâra partida Unirei să se
44
telor române; sunt în stare de a ne oivilisa societatea, organiseze astfel, oa viitârele alegeri să
.(7) 3° Respeotarea drepturilor Prinoipa şi a ne întări naţia, — reforme întemeiate trimită în sinul Divanurilor cât se pâte
rN • •
S p i c u i r i telor şi indeosebl a autonomiei lor în cu pe prinoipiile dreptăţii şi egalităţii înaintea mai mulţi representanţî ai marelui princi
prinderea aceloraşi tractate; legii, preoum şi pe respeotul proprietăţii. piu, oare predomnesoe în Principate.
din „Acte şi Documente relative la Istoria
Renascerei României publicate de Ghenadie 4° Ereditatea şefului Statului, ales Dâr întemeiându-se chiar pe art. 23 Cunoscând mărimea chiemării nâstre,
Petrescu, Episcop de Argeş, Dimitrie A. din una din familiile suverane ale Europei, din traotatul de Paris, oare oonsfinţesce noi ne îndatorim ai înohina oea mai zelâsă
Sturdza, Membra Aoademiei Române şi însă ou înlăturarea aoelor din Statele ve- plină libertate a legislaţiei nostre, noi do şi necurmată aotivitate, energie şi privi-
Dimitrie G. Sturdza. 4, oine. (Ospodaratul şl-a făout timpul; un rim oă tote reformele ce au a se întroduoe ghere şi a luora împreună în strînsă unire,
nou regim europân trebue să-i succedeze). în organisarea din lăuntru a Prinoipatelor, pănă la triumfarea principiilor rostite în
9. Act de întrunire al Comitetului electoral al Unirei,
Februarie 1857 Iaşi. 5° Puterea legiuitâre încredinţată unei să se faoă, nn ou jignirea, oi ou respeotarea programul nostru.
obştescl Adunări, care să represinte inte şi în puterea autonomiei nâstre, după-oe
Ju ajunul reorganisării patriei nâstre, Tot-odată am hotărît:
resele întregei naţii ; mai întâii! se vor fi regulat relaţiile legale
subsorişii, cari dela început ne-am deolarat a) A ne aduna oât se pâte mai ade
6° Supunerea străinilor din Principate ale Prinoipatelor cu înalta Pârtâ şi ou Pu
pentru Unirea Principatelor Române în- seori — acum de-odată în tâte cfilele —
tr’un singur stat după înţelegerea ce-am la legile pământului ; terile gerante şi după-oe se va fi statorni spre a ne sfătui împreună şi a înainta lu-
' avut ou o mare parte din amicii noştri po 7° Recunâsoerea dreptului Principa cit definitiva putere esecutivă şi legislativă orurile cuvenite;
litici, au găsit de neapărată nevoie da a telor Unite de a-şl întemeia relaţiile co în ţâră. b) A ne supune hotărîrei majorităţii
ne constitui, — şi ne-am şi constituit — în merciale după interesele lor; Scopul îutrunirii nâstre este dâr rea- membrilor, din oare se compune comitetul
lisarea aoestui program şi pentru aoest
^Comitet electoral al Unireiadoptând tot-o- 8° Garanţia ooleotivă a tnturor Pute nostru:
dată şi următorul program: rilor, oarl au subscris tractatul de Paris, siîrşit: c) A constata şi a regula întrunirile
1° Unirea Prinoipatelor Moldova şi spre asigurarea tuturor drepturilor mai sus a) A ne pune in strînsă înţelegere ou şi hotărînle nâstre prin jurnalurl subsorise
Valachia într’un singur Stat, cu respecta arătate; partida Unirei din ambele Principate, âr de toţi membrii de faţă, oa să aibă com
rea drepturilor Porţii în cuprinderea ve 9 Partida Unirei, fiind tob-odată şi mai ales cu oea din ţinuturile Moldovei; patrioţii noştri putinţa, de a se încredinţa
8
chilor nâstre tratate (oapitulaţii). partida progresului, doresce a vedea intro b) A luora în oonglasuire ou ele, pen de zelul şi aotivitatea fiâ-eărui dintre noi.
