Page 18 - 1897-02
P. 18
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 30.—1897.
O astfel de politioă ar duoe direct la ua episoopii sufraganî (>n oas când vre-un în permanenţă întrunit la p'&’fat, sub prs- parte a acestora au dat deja aprobarea
răsboih european. Dâoă guvernul ar face scaun episcopeso e vacant, locul episco şidenţia regelui George. lor şi în curând se aştâptă o înţelegere
oeea oe doresc vorbitorii oposiţionali, dis pului îl p6te ocupa şPvioarul capitnlar), Amirarul italian Canevaro a comuni generală.
trugerea oonoertului european ar fi o ur apoi din preposiţii capitulări în persânft, cat comandantului forţelor navale ale Gre-
mare neevitabilă şi tote speranţele înte diD doi representanţl ai oapitulului metro oiei, prinţului George, decisiunea puterilor S O J f f t L E B I L E ! .
meiate pe acest conoert ar cădea în baltă. 9
i <' politan ?i din câte unul al capitulelor die de a ocupa insula Creta, şi i-a recomandat
Imperiul turcesc s’ar prăbuşi (A pi anse pe cesane aleşi din sînul lor, şi în urmă din de a renunţa la bombardarea Caneei. In — 7 (19) Februarie.
băncile oposiţiei), da, dâră nu printr’o paci- vioarii foranei episoopesol si preposiţii acelaşi timp, guvernul militar al fortăreţei Noua liniă ferată S.-St.-Georgia — Ghi-
nică desvoltare a liberelor instituţiunl între mănăstirilor, — toţi virilişti. Aceste Rinode turoesci a fâout ounoscu ă oolonelului Vas meş, după cum am mai amintit, se va des
f
margiuele sale, nu prin lăţirea civilisaţiei va să clică nu representâzâ nici cât, cele sos hotărirea puterilor. Aoesta a retuşat să chide la începutul lui Martie. Direoţiunea
dela un oolţ pănă la oelâlalt, oi printr'un dintâiîî. Se representâză adecă numai pe răspundă, exibînd ordinul precis ce-l are de-a din Cluşin a căilor ferate ,a şi primit or
răsboiu european, a căruia urmări ar fi ne- sine. O adevărată oliqarchiă clericală monur- ocupa insula în numele regelui George. Nu din, ca să facă pregătiri pentru desohide-
prccalculabile (Aplause pe băncile guverna chică, tot în miniatură! s’a hotărît înoă ce atitudine va lua corupi rea nouăi linii, îngrijind, oa pănă la înce
mentale). Guvernul ţine la singura cale a Şi apoi astfel de Siuâde aristocratioe- de ooupaţiune grec. putul lui Martie să esarendeze neapărat
soluţiunei paclnioe, oare zace în concertul oligarohioe-monarehioe clerioale să dispună, * restaurantele de pe la gări. La deschidere,
european şi apelâză deci la camera oomu- judeoe, legiuâsoâ şi statnrâsoă de poporul Comitetul Ligei naţionale grecesci din probabil, va lua parte şi ministrul de oo-
nelor, ca să nu mai insiste a se face dis-
oredincios nerepresentat! De nobis, sine Buouresol a publicat următorul manifest: merciu.
cusiune, oare ar putea să ameninţe con- nobis. „Fraţilor! comitetul revoluţionar din Atena
oertul european. Harcourt deolară în nu Un adevărat anaohonism acesta! ne-au însăroinat de-a adresa un apel oătră Din Lipsea ni-se oomunioă îmbucură-
mele oposiţiei, că dâcă politica guvernului Codificarea oonoiliului I provinoial Greoii din străinătate, într’un scop filantro târea soire, că ou efiua de 16 Febr. n. dri
se restrânge simplu la condamnarea atitu- Dr. Gustav Weigand a fost numit profesor
din 1872 ou privire la compunerea şi con pic, pe oare generositatea Greoilor din totă
dinei guvernului grecesc, atunoi el nu re la facultatea filosofioă din Lipaca.
stituirea Sinodelor nâstre atât dieoesane, lumea l’a susţinut înainte cu câte-va luni.
presentă sentimentul poporului britic. cât şi metropolitane, nu face onora biseri- Fraţilor! oopiii şi femeile Cretei rătăoeso „Albina**, institutul de credit şi de
(Aplause pe bănoile oposiţiei). In fine se cei române unite ou Roma. pe vârfurile munţilor creteni aooperiţi de economii în Sibiiu, îşi va ţinâ a 24-a adu
retrage propunerea de a se discuta stările Şi cine şi ce împiedecă biserioa ro zăpadă, pe când alte familii alungate de nare generală în 27 Martie n. Din înche-
din Creta.
mână unită ou Roma în patru puncte dog Handşarul musulman fug spre litoralul in iarea conturilor cu finea anului treout
matice, augmentate acuma în urmă şi ou sulei, oâutâudu-şl scăparea pe bastimentele aflăm, că ea a realisat în cursul anului as
Situaţiunea clerului rural unit. un al oinoi-lea, de se ţine, oa orbul de străine. Fraţilor! să ne grăbim a ajuta pe pirat un profit curai de 131,357 fl. 60 cr.
gard, de litera mârtă a legei, care ucide refugiaţii strâmtoraţi, pe bolnavii şi vulne (în 1895 profitul a fost: 124.311 fl.) Anul
Din Archidiecesa Biaşiului, 1897.
stând locului în nemişcare. (In mişcare e raţii espuşi tuturor periculelor lipsiţi de trecut „Albina** a plătit 18.229 fl. 75 or.
II. viâţa: „Voi, oe staţi în nemişoara! — totă proteoţiunea. Sunt fraţii noştri, este dare directă şi 23.737 fl. dare după inte
Aflu la loo şi la timp, în interesul Alexandri) şi nu tinde a se avânta în di sângele nostru!“ resele dela depuneri. Intre propunerile Di
recţiunea, unde s’a avântat sora biserică recţiunii din incidentul jubileului de 25
bine priceput al marei oause a biserioei In urma acestui apel se asigură, că
neunită ou Roma prin iniţiativa luată şi ani dela fondarea institutului aflăm de re-
nâstre, de-a pune întrebarea: Pe cine re- s’au adunat o sumă fârte mare. Numai în
oondusă de-un mare archiereu al său?! maroat mai ales propunerea, de-a se ridioa
presentă Sinâdele nâstre, atât dieoesane, Bucuresci s’au adunat pesta 500.000 lei.
Biserica română unită are o frumosă un monument la mormentul primului director
cât şi metropolitane său provinciale ? Dovadă, că Grecii stau bine în România.
cunună de inteligentă laică respectabilă, şi esecutiv Visarion Roman şi crearea unui
Constat, că membri ai Sinodelor die-
laşitatea acesteia e oausa, oă nu-şi reclamă Număroşî Greoi tineri din România fond pentru un internat de băeţi în Sibiiu.
cesane sunt toţi oapitulariştii, protopopii,
şi pretinde drepturile competente, avute au plecat în Grecia pentru a întră în şiru
purtătorii oficiilor protopesoî, superiorii Administrator al episcopiei sârbesc!
dela urzirea biserioei în afacerile biseri- rile armatei grecesci ca voluntari.
mănăstirilor, — toţi ca virilişti nealeşi; apoi de Buda a fost numit archimaudritul Lu-
oesoî. Dăcă eşti mâle, toţi te bagă ’n fdle! *
institutele de învătăment din Blaşiu prin oian Bogdanovicî, un bărbat de 30 ani, care
Ne plângem şi cu multă dreptate, că O fâie din Berlin publică o convor
câte un delegat, âr oierul rural, în loo de-a fi pe lângă limba sârbâsoă, vorbesoe bine şi
străinii tind a ne smulge armele din mâni bire oe & avut’o un corespondent al foilor
representat prin câte doi delegaţi din fiă- limba germană şi maghiară. El are şi
în lupta pentru esistenţa naţională, de legi italiene cu un diplomat greoeso din Ber
oare protopopiat, cum a fost datina vechiă, şanse de-a fi ales episcop al aoelei die-
timă apărare. Dâr ce să cfi®b când de altă lin, probabil ou însuşi ambasadorul gre
vedem, că e redus numai la câte un dele cese.
parte îusă-si biserioa, ca o mamă vitregă, trac- cesc. „Noi** (Grecii), cfi se e *i » ocupat
am
gat ales.
tâză pe fiii ei, despoindu-i de drepturile de fapt insula. Pa oâtă vreme trupele pute Certele în sînul „Kultur8gylet“-ului
Urmâză de sine aşa-dâră, oă Sinodele
avute ab antiquo în afaoerile biserioescî! rilor vor rămână înăuntrul fortăreţelor, dela Giuşiu se continuă. Secretarul Sândor
dieoesane representâzâ numai oierul, său
Şi apoi oine să apere biserica română Grecii nu vor puşca asupra lor; de vor pă Jozsef a publicat o deolaraţiune în (fiare,
mai bine (fis: clerul se representă pe sine şi
1
unită „în împregiurările schimbate *, dâoă răsi însă forturile, nu putem să garantăm, la oare a răspuns preşedintele Bethlen
numai pe sine însu-şi. De poporul credin
elementele independente din sîduI ei sunt că nu vor puşca insurgenţii. Dâoă puterile Gâbor. Aoesta din urmă aruncă totă vina
cios, oare formâză biserica — oile fao
igonrate şi depărtate? ar păşi îu adevăr faţă cu Greoia la estrem, asupra lui Sândor. Ya să (fioâ preşedintele
turma — nici vorbă nu p6te fi ! v
Aci fiă-mi iertat a da espresiune unei s’ar putea ca într’o bună diminâţă cei Bethlen încă a luat posiţiă hotărîtă în fa
Clerul sunt numai păstorii, servitorii
dorinţe veohî şi adânc simţite nu numai 200,000 de Greoi ai Constantinopolei să vorul celor din oposiţiă. Astăcfi vedem în
biserioei, mai oorect : ai poporului credin
de mine, oi de toţi membrii oierului rural asedieze palatul Sultanului (Yldiz-Kiosk) şi „Kolozsvâr** un artioul, în cere Sândor
cios în cele sufletesc!. In atare oalitate ei
unit şi de toţi fiii cu bun simţ ai bisericei să arunce flacăra între coloniile greoesci Joszef e luat în apărare faţă cu oposiţiă şi
nu sunt aleşi de popor, oi numiţi şi impuşi
nostre: Dând actualul Metropolit unit — răspândite în totă Turcia, bravând ori oe se dă espresiune speranţei, oă Sândor nu
de episcop. In oonseoenţă logioă nici indi
Dumnezeul să-l ţină şi să-i ajute — ar pericol ori oe oonseoenţă, ca în răsboiul va renunţa la postul său de secretar, în
rect ei nu pot representă pe poporul cre
tinde în direcţiunea indioată şi pe calea de independenţă. Un popor adus la despe mănia tuturor persecuţiunilor celor din
dincios, din oare constă biserica. 0 adevă
bătută de genialul archiereu al sorei bise rare e în stare a face tote**. — Mai puţin oposiţiă, cari numai pentru aceea nu-1 pot
rată aristocraţia clericală in miniatură!
rici neunite române, ar fi bine-meritat şi provocător s’a esprimat diplomatul asupra vede îu oohl, fiind-oă a fost ales deputat
Apoi Sinodele metropolitane sâuDro-
în veoi binecuvântat de biserioa unită şi pretensiunilor grecesci. El se mulţumesce în ou program guvernamental. De altă parte
vinoiale, convocate prin însu-şi Mitropoli
de naţiunea română şi ar fi al doilea res privinţa acesta cu o autonomia a Cretei sub foile din Budapesta comunică aeji soirea,
tul provinciei, oare e şi preşedintele lor,
taurator al Unirei! un Greo ca guvernor, bunăâră sub prinţul că îu urma eonfliotelor din şedinţa din
neavănd însă dreptul de-a întări conolusiu-
nile luate şi statorite, oi acest drept e re- Oierul rural al bisericei române unite Mavrooordat. fostul ambasador în Constan- urmă a comitetului, cei mai zeloşi funcţio
servat Pontifioelui Romei, — aceste Si- încă numai dela realisarea aoestui ideal tinopol, fîiul eroului naţional grecesc. „Un nari ai „Kulturegylet“-ului au înoeput să-şi
1
pote spera emanciparea sa din actuala si- prinţ diu sânge regesc *, (fise el, „nu va dea dimisia. Aşa a diraisionat pănă acuma
n6de, cjic, oonstau, cu voturi deoisive, din
tuaţiune umilită moralicesce şi puţin demnă voi să fiă nicî-odată vasalul Sultanului.** proprietarul Mezza Lajos, oare de cjeoe ani
de învidiat. * a administrat averea societăţii gratuit, oa
Iunius. prim cassar; controlorul SzcJcula Akos (di-
10. Dorinţele Bomânilor, esprimate în adunarea JBu- Din Paris se anunţă, că acolo situa-
curescenilor din 3 (15) Martie 1857 Bucurcscl. reotorul dela „Adria**), oare a fost unul
Cestiunea cretană. ţiunea e privită astăcjl ca mai puţin ame- din oei mai zeloşi coleotanţi de ajutore
Cu aproprierea epocei în oare Ro ninţătdre. Sultanul se arată mai prevenitor
mânii au a-şi esprima definitiv dorinţele Afacerea cretană se află încă tot îu faţă cu staturile puterilor. Cât pentru Gre pentru „Kulturegylet**, Dr. Csernatoni Gyu-
la, inspector şcolar, care a ooupat postul
despre viitârea reorganisare a stării po stadiul arătat in numărul nostru de eri. oia să crede în Paris, că aventura, în care
de notar şi raportor al secţiunei literare;
litice a ţărei lor, eetăţeuii oraşului Bu- Nimica nou nu s’a întâmplat, afară dâră s’a aruncat guvernul din oonsideraţiuni faţă
advocatul Remănyi, oare de-asemenea a stat
ouresci au început în diferite şi numărose de debarcarea unor detaşamente mixte la ou disposiţia naţională, nu va fi ooutinuată
gratuit în serviciul societăţii împreună cu
adunări, oe avură până aoum pentru acest Retimno, Herakleon şi Sitioa, sigualată pănă la estrem. Puterile, ţinând sâmă de
oeilalţî. Primarul orăşeneso Albaoh înoă să
scop a se ocupa cu discuţiile cestiunilor din Atena. Etă soirile cele mai însemnate, grâua situaţiă a regelui Gheorghe şi a ca
fi deolarat, oă dâoă astfel merg luorurile,
ce sunt a se decide în acea esprimare de ce au sosit eri şi aefi: binetului Delyanis, vor interveni cu cru
se va retrage din comitet. — In urma sus-
dorinţe. Cu data de 17 Febr. se telegrafâză ţare, mai ales neavând nici ud înţeles de
piţiunilor ridicate contra sa, seoretarul
După multe disouţiuni dar, ce se fă din Atena: a produoe o prea maro nemulţumire în
Sândor, care e numit îu aoest post pe viâţă
cură în tote adunările lor, în care se adop Comandantul trupelor grecesc! de Grecia. Ideia reohiămării imediate a flotei
şi cu drept de pensia, oeruse să se alâgă
taseră diferite programe de dorinţele oe barcate la Colymbari, colonelul Vassos. grecesci pare deoi a fi fost părăsit. Probabil,
o oomisiune, oare să cerceteze lucrul.
era să fiă esprimate, erau mai tote con îuaintâză asupra Caneei. El a lansat o că se va lăsa ca guvernul greoesc să fio-
Comisiunea s’a şi ales în şedinţa din urmă
forme între densele despre formele prin proelamaţiune oătră poporul oretan, creând, seze terminul pentru ea. Se epereză astfel
a comitetului, dâr profesorul universitar
cipale. că nenorocirile suferite de oretani au deş a se ajunge ou precauţiune şi ou modera-
Osiky Yiotor, care înoă făcuse parte diu
In sfirşit, Marţi săra la 3 Martie, o teptat sentimentul naţional al poporului ţiune la o soluţiune pacinioă.
acâstă oomisiune, aoum şi-a dat dimisia
adunare numerâsă, ca la şâse pănă la şâpte elenio. Ragele a hotărît se pună capăt si- *
pe cuvânt, oă la alegerea comisiei s’a pro
sute de cetăţeni cel puţin, -au primit ou tnaţînnei prin ocuparea militară a Cretei. „Corespondenţa Politică** din Yiena
cedat în mod ilegal. Gu un ouvânt, în si
unanimitate ţurmătorea programă, care ne — Proolamaţia promite că se vor respeota anunţă, că guvernul ruseso a dispus să se
u
nul „Kulturegylet -ului domnesoe acjl o ade
grăbim a o comunica Românilor, felici- onârea, viaţa, averea şi convingerile reli- declare la Belgrad şi la Sofia, că Ţarul
vărată oonfusiă babilonioă.
tându-se tot-deodată pentru conformitatea giose ale loouitorilor şi efioc, terminând, oă speră mult, că Serbia şi Bulgaria nu vor
care predomnia în ideile nostre cât şi pen Grecii aduo în insulă pacea şi egalitatea. întreprinde nimic contra operei de pace în De ale armatei române. Recrutarea în
tru aceea ce o vedem într’ale fraţilor noştri Ocuparea internaţională a insulei pre Europa. Proiectul privitor la blooarea oâs- România, se va începe în anul aoesta la
de peste Miloov. ocupă mult opinia publică şi cercurile ofi telor grecesc! faoe obieotul principal al ne- 15 Febr. st. v. — Proeotul de lege priu
ciale din Atena. Consiliul de miniştri este goeiărilor dintre puteri; oea mai mare care se modifioă actuala lege a reorutărei
