Page 19 - 1897-02
P. 19
Nr. 30.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
a fost terminat, de marele stat major al Despre q eventuală mobiîisare a ar numai păreohia Salvini a fost la înălţimea bloul (Zioendu-i: „Cred, oă vei fi deplin
armatei. „Liberalul" dă oâte-va trăsuri ge matei austro-ungare. sa în comedia lui Shakespeare, ci întreg mulţâmit ou lucrul mea, deâre-oe nimio
nerale asupra noului proieot de lege: Du ansamblul a fost esoeleut. aşa încât rare n’am lăsat din oe am orecjut, că ar pute
rata serviciului militar permanent rămâne Un colaborator militar sorie următâ- ori ni s’a dat ooasiunea să vedem o piesă să înfrumseţeze pe 4 u şi mi-am dat tâtă
0
nesohimbată, adecă tot trei ani. In sohimb rele într’o fâiă pestană despre o eventuală jucată cu mai multă vioiciune şi potrivâlă silinţe să-l present oât se pâte mai plăout".
serviciul toritorial, al dorobanţilor şi oălă- mobilisare a armatei austro-ungare: ca cea de asâră. Cu deosebire d-l P. Ruta Carlstătt îi răspunse: „Luorul este bun şi
raşilor ou sohimbul, se reduoe dela 5 ani Dâoă monarohia nâstră de fapt ar fi îu rolul lui Grumio, servitorul lui Petrucoio frumos, dâr totuşi eu nu aflu espresiunea
la 3ani, concentrările aoestora însă, în loc silită să se amestece în încurcăturile din d-l şi d-na Bal Gortivo îu rolul lui Luoentio tabloului destul de îneântătâre ; eu mi-am în-
de a fi rare ca pănă acuma, se vor faoe Orient, atunci aoest amestec ar trage după şi al Bianoei, d-l Saglio în rolul lui Gremio, ohipuit cj l Hymen ou mult mai graţios
0U
mai des, aşa ca să compenseze oei doi ani sine sâu mobilisarea numai a unor corpuri d-l Barsi îu rolul lui Battista au fost oât se şi mai fermecător". — Piotorul îi replică
reduşi. Condiţiunile de amânare şi eoutire de armată sâu a întregei armate. pâte de bine, şi au contribuit fârte mult la ou sânge reoe: „D-ta cjicl, oă nu escl în-
vor fi pe viitor mult mai restrînse, punen- In oaşul unei mobilisărî parţiale nu reuşita completă a piesei. — Păoat însă, destulit ou luorul meu, dâr âtâ tabloul încă
du-se o mulţime de restrioţiuui oererilor mai unele oorpurl de armată vor fi puse oă publioul, oare a luat parte la represen- nu e usoat şi colorile numai mai târcjiu îşi
tinerilor oarl solicită comisiunei de reoru- pe pioior de răsboifi. In oaşul acesta nu taţia de asâră a fost fârte puţin, de tot presentâ frumseţa lor. Eu voi.fi ţinâ ta
tare asemenea dispense. Proiectul se va mai aoei soldaţi aotivi vor avâ să între sub puţin faţă ou o putere dramatioă ca d-l bloul la mine, îl voifi lăsa să se usoe şi
depune pe biuroul Camerei săptămâna vii arme, oarl vor primi biletul de oonohiă- Salvini şi faţă de o trupă aşa de bună oa voifi mai îndrepta câte ceva, unde voifi
tor©. — Aceeaşi f6iă comunică, oă proec- mare. Soldaţii, oarl nu sunt în aotivitate a d-lui Saltarelli. Noi credem, oă dâoă s’ar vedâ, oă e de lipsă, şi după 4 săptămâni
tul de lege pentru reorganisarea serviciilor după 24 de âre dela primirea biletului do fi tipărit o esplicaţiune a piesei şi în limba ârăşi vi-l’oiu presenta. D-ta stunoi vei avâ
de stat major ale armatei este terminat. Prin oonohiămare au a se presenta la coman română şi s’ar fi distribuit în cercurile mai mult timp oa să-l esammezi şi, dâoă
noua lege ee prevede lărgirea pe o scară da lor. nâstre, afluenţa publicului român ar fi fost nioi atunci nu-ţl va conveni, va rămâoâ
întinsă a acestor servicii, de întâia impor In oaşul unei mobilisărî generale, oon- cu mult mai mare. Sperăm însă, oă dâoă în atelierul meu oa propriecatea mea".
tanţă în armată, şi punerea lor pe o basâ chiemarea soldaţilor reserviştl se faoe prin „Femeia obstructivă îmblânzită" a d-lui Contele se învoi după cum îi cjise
mai puternică în acord ou progresele fă anunţuri publice. Cei obligaţi la arme vor Bokody oare e mai puţin cunoscută publi pictorul şi grăbi la miresa sa, oare ara o
cute în ultimii ani de arta militară. Comi- trebui să între în activitate după 24 de cului nostru, n’a fost in stare a atrage un flamandeză de origine spaniolă şi se pri
siunea ce a lucrat noul proect de lege s’a âre dela publicarea mobilisării în comuna număr mai mare de Români, piesa de de- cepea ffirte mult în arta piotnrei. Teniers
călăuzit mai ou sâmă după legile de stat respectivă. sâră, „Neguţătorul din Veueţa", în oare G. lăsă să trâoă săptămânile de miere şi nu
major ale Germaniei. In oaşul unei mobilisărî parţiale vor Salvini jâcă rolul lui Shylook, ovreiul că mai după aceea presamâ din nou oontelui
fi puse pe picior de răsboifi numai unele mătar, şi care e mai bine ounoscută, fiind
au
Pentru propagarea lucrului manual în Carlstătt pe 4 * Hymen. Carlstătt privi
oorpnri din armata oomună şi în caşul cel tradusă şi în limba nâstră, va fi ou mult
90
tre Slovaci. Camera de comerciu şi indus tabloul de tot uimit şi 4' : „D-ta ai avut
mai estrem şi dela honvecjime vor fi mo- mai bine ceroetată.
tria din Caşovia în adunarea sa generală dreptate! Tabloul a oâştigat fârte mult îu
bilisate oâte o divisiune. In caşul acesta
din urmă a hotărît a lua unele măsuri pen lustru şi frumseţă. Hymen acum apare îna
vor fi chemaţi la arme numai soldaţii con
tru propagarea industriei mici şi a luorului intea mea oa un 4 eu 9 ®nos, liniştit şi în
cediaţi şi reserviştii. L i t e r a t u r ă .
manual între poporul din partea nordioă a ţelept. Tabloul d-tale însă nu representă
In oaşul unei mobilisărî generale în-
Ungariei, oare din lipsa mijlbcelor de traifi „Naţionalitatea**, studiu de Max No'- într’adevăr pe Hymen, pentru-oă d-ta prea
trega putere armată va fi pusă pe pioior
e silit (jilnio să emigreze în masse la Ame dau, traduoere de Rosmarin. — Sub acest mult l’ai linguşit şi mia nu-mi prea place."
de răsboifi; în prima liniă vor fi ehiemaţi
rica. A hotărît să înfiinţeze într’o parte a titlu a apărut în editura „Tipografiei", so Teniers îi făcu de tot liniştit observarea :
la arme oonoediaţii şi reserviştii armatei
Ungariei nordice un răsboiu de ţesut, în cietate pe acţiud în Sibiiu, o broşură de „înţeleg totul. Pe când d-ta încă nu cu-
comune şi honveclimei.
altă parte o fabrică de dimiă (postav). 40 pagina, tipărită pe hărtiă fină şi tipar nosceai pe 4®ul Hymen dio. propria-ţi es-
Conchiemarea reservei de intregire (Er-
Apoi să se aduoâ vre-o două-trei familii, frumos. Conţine un interesant capitul din perienţă, tabloul meu nu-ţl era destul de
satzreserve), oare se faoe la porunca su
cari se ocupă ou împletitul de coşercl şi scrierea mai nouă „Paradoxe sociologice", vial, nu te încânta pe deplin ; âr aoum,
premă, de asemenea va avâ să se întâmple
să se stabilâsoă în mijlocul poporului, pen — oapitulul privitor la naţionalităţi. Se fiind-că îl cunosc!, ţi-se pare prea plăout
numai decât, sâu în primele cjile ale mo
tru oa acesta să-şi însuşâsoă dela ele me pâte prooura dela librăria „Tipografiei" şi prea linguşitor. Tabloul este tot acelaşi,
bilisării.
seria împletitului de coşerei oa industriă din Sibiiu cu preţul de 26 or. trimis oare a fost şi mai înainte, dâr ochii d-tale,
Glotaşii primei ohiămărî, la cari apar
poporală. Tâte acestea însă camera a ho franoat. ou cari privescl tabloul, şi simţul d-tale
ţin toţi câţi sunt apţi de-a purta arme, *
tărît a-le faoe numai condiţionat, dâoă sta s’au schimbat ou totul. Numai in d-ta s’a
năsouţî dela .1860—1878, şi oarî nu se ţin
tul va lua a8upră-şi purtarea cheltuelilor. făcut schimbare, âr tabloul meu nu ş’a
nici de armata comună, nici de marină, Psycliiatriă. P’lele aceste primirăm
De-asemenea oamera va oere dela guvern, o mioă broşură conţinând un tractat emi schimbat de loc".
nici de honvecjime, de asemenea vor fi con-
ca să sprijinâscă depositul industrial din Coatele nu voia să reounâseă acâstă,
ehiemaţî. nent soienţifio al d-nului Dr. T. Bogdan,
Ungvar prin acordarea de oredite fără in dâr voi să ţină pentru sme tabloul; pic
Aoei soldaţi dela glâte, oarl au făcut Român din Transilvania, de present psy-
terese şi să mijlocâscă a se da poporului torul însă îl luâ ârăşi în atelierul său, după
oele 8 săptămâni de eseroiţii numai decât ohiatru la ospiciul de alienaţi în Langen-
din comitatele Şaroş, Szepes, Ung şi Zem- lois (Austria de jos) întitulat: „Zur Irren- oum 4i > & modifice câte ceva. Aşa se şi
9
S8
vor servi pentru întregirea armatei comuna
plin instrucţiune în lucrul manual. pflege". Aoest tratat în oare d-l Bogdan întâmpla şi ou timpul tabloul, oare repra-
şi a honvecjimei- Ou aoei glotaşl însă, cari
0U
Piese false de câte 20 bănit. De câ- nu an servit oele 8 săptămâni, numai deoât espune resultatul esperienţei şi a scrutărilor senta pe 4 ^ Hymen, deveni un oap de
te-va c}9e în Cluşiu sunt puse în c-iroula- se va începe instruoţiunea, aşa că după o sale psyohiatrioe a fost retipărit din orga operă unic în felul său. Cine privea tabloul
ţiune piese false de câte 20 bani. Ele sunt nul soienţifio, oe apare în Germania „Oen- din depărtare, îl găsia fârte înoântător, âr
deprindere de arme de 2—6 săptămâni vor
făcute din plumb, inscripţia e tooită şi spă tralblatt fur Nervenheilkunde und Psychia- dâoă îl privea din apropiare, îl găsia fârte
fi trimişi pe câmpul de bătaie.
lăcită, oolârea mult mai albă decât a pie trie". serios. Vestea despre acest tablou frumos
Glotaşii din a doua chiămare sunt
selor adevărate şi se pot fârte uşor înoo- se lăţi pretutindenea şi tâtă lumea dorea să-l
aoeia, cari s’au născut dela 1856 — 1869.
voia. Poliţia urmăresce pe falsificatori. va4&. Mai târ4iu însă tabloul a fost cum
După pleoarea glotaşilor din prima chiă NECROLOG. Familia d-lui B. Popo-
părat de arehiducele Leopold pentru ga
0 cute (gresie) în loc de 50 fl. Din mare la bătaie, vor întră sub arme glotaşii vioi din Haţeg ne oomunioă mârtea d-lui
leria sa ou un preţ forte însemnat.
Cinol-biserici se scrie, oă direcţiunea fi din a doua ohiămare, oarl vor faoe serviciu Ion Liscovicî, funcţionar în retragere, în
nanciară din Cinol-bisericî, ou ocasiunea în garnisâne. etate de 72 ani. Rămăşiţele pământesci au
visitărei peroeptoratului de dare din Siklos, In reşedinţele comandanţilor de oor fost conduse la oele eterne Mierourî în 17
ULTIME SOIRI
deefăoend de probă oâte-va din fişicurile purl se vor înfiinţa comande militare. Ou Februarie st. n. 1897. Regretatul era de
ou banii de argint, află într’unul de 60 fl. conducerea aoestei comande va fi însărci nascere dela Topâroea de lângă Sibiiu; —
Londra, 18 Februarie. Foile en-
în loo de 60 fl. o cute (gresie) de pâtră. nat un general. absolut fără nici o rudenie îl deplâng prie glese văd în ocuparea Caneei din
Cassarul peroeptoratului a fost în urma In oaşul unei eventuale mobilisărî ge tenii săi intimi. partea marelor puteri începutul sfîrşi-
acesta suspendat şi pus sub cercetare dis nerale tâte căile ferate, oficiile telegrafice — Ioan Merisel, oonduoătorul tipo tutui domniei turcescî asupra insulei Creta.
ciplinară. şi posta vor sta ia disposiţiunea ministeriu- grafiei Gott din loc, a răposat erî după Cele mai multe sfătuesc însă pe
lui de răsboiîi, respective vor fi puse sub un morb îndelungat de gâr,. El era stimat Grecia, că după ce a făcut ceea ce
Sciri mărunte din România. D-l Au- inspeoţiunea lui. şi se bucura de simpatii în oerourile tipo a cerut dela ea ondrea naţională, se
relion, preşedintele consiliului şi ministru grafilor pentru onestitatea şi aptitudinele nu stărue şi mai departe pentru pro-
«1 domeniilor, a luat disposiţiuni oa, pănă sale. La sooietatea tipografilor, el funcţiona cederea activă.
la primăvară, să se vencjă în loturi, la ţă Teatru italian în Braşov. 00
rani, oel puţin 200 de moşii ale statului, oa oassier timp de 4 e ani, unde nimeni Atena, 18 Februarie. Ambasado
în conformitate ou noua lege, care permite Asâră am avut ooasiunea a’l vedâ pe altul nu-1 putea întreoe în muncă, zel şi rul rusesc a sfătuit guvernul grecesc
oa şi preoţii şi învăţătorii să cumpere pă Gustavo Salvini si într’o comedie. Dânsul a activitate, stăruind la tâte ooasiunile pen
mânt. jucat rolul lui Petruooio în esoelenta co tru îmbunătăţirea sârtei culegătorilor de se recheme neamânat flotila gre-
— La 16 Pebr. v. sunt convooaţî medie a lui Shakespeare : „Femeia îndărăt orî-ce naţionalitate. câscă.
membrii seoţiunei Buouresoi a Ligei spre nică", sâu oura a botezat-o d-l Bokody
a fusiona cele două secţiuni şi a alege un — Fiă-le ţărîna uşâră! Şese-spre-ijece mii de insurgenţi
singur comitet. Antal, „Femeia obstructivă îmblâccjită". Oa / din Creta s’au unit cu trupele grecescî.
şi în tragedie, Gustavo Salvini a fost şi în Guvernul grecesc a trimis 5000 de
— Influenţa a isbuonit din nou ou V a r i e t a t e .
multă furiă în Buouresoi. La şoâla veteri hazliul rol al lui Petruooio, bărbatul oare şepci şi 1500 uniforme de oficerî pe
nară superiâră din oapitală, din 60 de stu se pricepe aşa de bine a domoli arţagul Pictorul Bavid Teniers şi <|eul Hymen- sâmă răsculaţilor. Un batalion a pri
denţi, aprâpe 60 au fost atinşi de acâstă soţiei sale, la înălţimea s . Pr'u agilitatea Intr’o di veni la renumitul pictor Teniers mit porunca să fiă gata a porni în
epidemie. Din acâstă causă oursurile au sa, prin tonul său aoi batjoooritor, soi (f 1686) contele de Carlstătt. Aoesta voia Creta.
fost suspendate.
ameninţător, aoi ârăşi de o linguşire pre să se însâre şi îşi oomandâ la Teniers ta
— Fabrica de zahăr dela Ohitila se făcută, prin mimica şi mişcările sale escelente, bloul 4 ului Hymen. Fiind-oă piotorul deja Viena, 18 Febr. Se susţine soi
e
va deschide negreşit în tomna anului 1897. rea, că Germania a propus blocarea
Proprietarul fabrioei şi-te asigurat pănă dânsul a soiut ţinâ publicul în continuă ila ounoscea temperamentul vial şi pasionat Pireului şi că puterile au primit pro
aoum, prin contract, 2.600 hectare plan ritate, care de bună sâmă ar fi isbuonit al contelui, îşi dete tâtă silinţa să-l mul- punerea. Acum se mai adauge, că
tate ou sfecle. adese-orl în hohot general, dâoă dialogul ţămâsoă pe deplin. Şi întru adevăr, tabloul acăsta se va întâmpla numai, de^ă
— In judeţul Suceava din oausa câl- ar fi fost mei bine înţeles din. partea pu- era atât de reuşit, înoât n’ai fi putut vedâ
durei din filele din urmă, s’a topit zăpada biioului. D na balvini înoă ne-a dat o Ca- trăsuri mai nobile, un surîs mai îuoântător şi Grecia îşî va continua acţiunea.
de pe vârful muntelui dela satul Cerbă- terină de tot bună. Cine ar fi orecjut, că însă-şî făolia Z Li răspândea o lumină
eu
neştl, prăbuşindu-se ou mare furie spre pâ-
1
lele muntelui; zăpada a îngropat sub ea o blânda Ofelie şi amorâsa Juliefctâ va gă9 străluoitâre. Ou căte-va q[9e arai înainte de Proprietar: Ol . Aurel luiesiniiu.
turmă de oi, un cioban şi două femei, pe tonuri şi gesturi atât de energice, ca ale actul cununiei se duse contele în atelierul
cari le-a omorît. „Femoiei îndărătnioe" de asâră?.., Dâr nu pictorului Teniers. Acesta îi presenta ta Redactor responsabil: Ctregoriu Maior.