Page 2 - 1897-02
P. 2
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 26.—1897.
cablăţl din lăimtrul insulei se constată. De 6re-oe o nouă încercare pentru a duce în putatul Epurescu a anunţat guvernului ur- Străvoiu, adunar^ ş.j._ esprimat condolenţa
a
asemenea s’a dovedit debarcare de muni- împlinire aoâsta oonstituţiă ar avea oa ur mătârea interpelare: prin sculare. Adui. re8 a pr ooedat apoi la
ţiune şi voluntara din partea âorăbiilor gre mare numai nimicirea loouitorilor creştini „In faţa soirilor grave şi din ce în alegerea oomicetulu. a biroului. Iosif
cesc!. Soirea, că corabia panoerată graoâsoă ai insulei: proclamăm uniunea insulei Creta oe mai alarmante ce sosesc din Atena şi Puşcariu, preşedinte; '^ tfastasi, vice
ar
„Hydra“ ar fi puşoat asupra unei oorăbii cu regatul Greciei libere ca singura şi ne Constantinopol şi care ne înfăţişâză os preşedinte; Nicolau Bârsan secretar; Gri-
turoesoî se afirmă şi de d’& l italian „Tri strămutata nostră dorinţă şi ne rugăm inevitabil răsboiu) dintre Greoia şi Turcia, gorie Bir ea, oessar; George Kavrea, eoo-
ru
buna*. pentru acesta de sprijinul întregei lumi şi fiind-oă nu atârnă dela voinţa nâstră oa noco, âr ca membrii: Axentie q eru, Nic.
eV
In fine tot din isvor turcesc se anunţă civilisate. aceste evenimente de-odatâ şi pe neaştep Flustureanu, V. Bologa, V. Vo*i , N. P.
a
urmâtorele: "*'» â. Legăturile nostre câtrâ Sultanul Osman, tate să ia o forţă mai mare şi de natură Petrescu, Iordan Munteanu, I. S&ădeanu,
I
„Corabia de răsboiu greeâscă „Sphsk- Abdul-Hamid II. le privim de acj% încolo ca a angaja chiar şi interesele României şi Ios. Maxim, Dr. E. Meţianu, Pomp. Dan,
u
teria a sosit ou şese torpiliere înaintea rupte şi invităm pe Majestatea Sa Regele pentru liniştea spiritului public ; G. Zănescu, şi N. Barbuceanu.
portului Canea. Colonelul Lambrides a de Elinilor, ■ George 1. de a ocupa insula Creta „Am onore să inserpelez pe d-1 pre
Gusfavo Salvini, renumitul tragedia»
barcat ou opt*4eol de artileriştl şi şâse tu oa pe o parte indissolubilă a liberului re şedinte al consiliului asupra hrmâtorelor
nuri aprope de Haleppa, ca să bombardeze gat grecesc. punote: a) dâoă Statul Român e în posi- italian, va juca astădl în teatrul de aici
Canea. In nâptea de 12 spre 13 Febr. au Dat la Haleppa în Creta, la 25 Ia tiune de a face faţă orl-cărei eventualităţi, cu trupa sa italiană pe „Hanilet*, mâne,
Marţi, aceeaşi trupă va representa tragedia
debarcat pe Creta 300 voluntară greoi cu nuarie (6 Febr.) a anului 1897, a celui b) dâoă guvernul nu simte nevoe de ore-
„Romeo şi Julieta*, tot da Shakespeare.
800 lăc}l de nouniţiune şi 300 lădl victualii*. dintâiă dela emanciparea nâstră*. dite şi alte resurse estra-ordinare, c) decă
In ceea ce privesco mişcările dela Se ’nţelege, că reprasentanţiunile se vor
ua
Din 4i când s’a publicat acest putem oompta pe aliaţi siguri la cas de
graniţele dintre Grecia şi Turcia, se anunţă da în limba italiană.
manifest fâlfăe în t6te punctele ocu trebuinţă,"
din Salonic ofioiâsei „Pol. Gorr.* următo-
pate de insurgenţi din şesul împre Guvernul cere cele trei d'î® regula Scire personală. D-nul Mihail Russu,
rele: „Se susţine, că în calele din urmă jur de Canea stbgul naţional gre mentare pentru a răspunde. notar la tribunalul r. din Braşov, pe basa
s’ar fi împărţit pe sub asouns între popu-
cesc alb-venăt. In faţa gravelor evenimente din Orient, 8rtieolu!m de lege IV. din 1893 a fost înain
laţiunea greoesoă de aici căte-va sute de pusei. „Epoca* află, oă personalul marelui stat tat în salar la trâpta primă din clasa X.
*
Ceroetările autorităţilor după emisarii, cari, major a fost mărit. La unele corpuri da
Neliniştirea în urma întâmplărilor
după oum se spune, outreeră de o vreme armată, statele majore au fost complectate Convertire în massă. Foile unguresoi,
din Creta.
înoâee vilaieturile Salonic şi Monastir, pănă eu oficerl de geniu. Afară de acâsta, d-1 oa „Alkotmany*, „Magyarorszâg* şi altele,
acum au rămas fără resultat. De altă parte Se cjice, că miuistrul-preşedinte aus general Berendeiâ a luat măsuri pentru înregistreză ou multă buourîă „patriotică*
se anunţă, oeea-ce înoă nu e confirmat pe triac Badeni fiind întrebat de deputaţii po aprovisionarea arsenalului armatei cu o soirea, că în comuna Şieul mare din comi
loni, ce părere are despre înourcăturile oe tatul Bistriţa Năsăud, vre-o 89 de Români,
deplin, că la graniţa Tessaliei se observă mare cantitate de pulvere.
s’ar putea nssee din espediţiunea la Creta, bărbaţi şi femei, ar fi trecut dela biserica
o concentrare a trupelor greoesol. Se t^ioa,
că în Rapsani, 4 kilometri dela graniţă, ar să fi răspuns, că cercurile ofioiala privesc română greco-orientală la biserica maghiară
situaţia cu linisce şi cred, că va succede romano-oatolică. Ceremonia trecerei s’a fă
fi sosit două bataliâne de infanterie, o di- CRONICA POLITICA.
a se evita un conflict eventual. out într’un castel al contelui Teleki, oare
visie de cavaleriă şi o baterie da tunuri.
Tot în acest sens a răspuns şi miuis — 8 (15) Februarie. a pus la disposiţia nouălor oi rătăcite o
De asemenea se susţine, că două regimente
trul-preşedinte Bdnffy la interpelarea oe a Din Fiume se comunică, că acolo a odaiă din castelul său, care să le servesoă
şi o altă baterie sunt concentrate între
făcut’o în şedinţa de Sâmbătă a camerei produs maro resens declaraţiunea din dietă, de-ocamdată ca biserică. „Acestă oonver-
Rapsam şi Yeilo. Mai departe se vestesoe,
ca în Larissa au început a se forma le ungare Franoisc Kossuth privitor la ces a ministrnlni-preşedmte Banffy, care susţinu, tire“, d'c foile unguresc!, „e de mare în
tiunea cretană. că idea de-a trece poliţia din Fiume în rnânile semnătate şi din punct de vedere naţional,
giuni de voluntari şi oă acolo a sosit un
Intre altele Kossuth a vorbit şi de statului ar fi fost dată chiar din partea Fiuma- deârece acăstâ convertire a Românilor însămnă
număr mare de pusei Henry-M&rtini ou
soirea, că în Viena statui major-general nilor. In Fiume e ud secret publio, că Banffy şi maghiarisarea lor.“ — Nu seim, îutru oât
munitiunea necesară. Se dice, că din Atena
s’a ocupat ou afacerea mobilisărei a câ- a cerut încă dela guvernorul Batthyani ca este adevărată soirea aoâsta şi întru oât
au sosit în Larissa 200 studenţi, ca să for-
tor-va divisiunl; oă regimente unguresc! ar să-i presante un raport, în care să cârâ tre nu. Ar fi de dorit, ca vre-unul din Românii
meze o legiune independentă.*
fi destinate pentru mobilisare etc. Deşi de- cerea poliţiei Fiumanilor în rnânile statului. din acele părţi să caute a informa publicul
Faţă ou aceste evenimente şi svonurl,
monstraţiunea Greciei încă nu însemnă râs- Prin urmare F umanii sunt în olar cu aceea, despre adevărata stare a lucrului.
se înţelege, oă opiniunea publică este forte
boiui, pot să dea uascere cu tote aceste la oă Banffy a grăit un marc neadevăr când
agitată în Turcia. Etă oe i-se telegrafeză Antichităţi romane în Bosnia. Cu oca-
cotnplicaţiunî grave, cari ar putea să în şi-a permis a susţine în dietă ceea ce a
din Constantinopol darului vienez „N. Fr. siunea unor săpături, lâDgă Srebrenicza
curce şi monarchia nostră în răsboiu, de susţinut.
Presse" în aoâstă privinţă: „Soirile sosite * (Bosnia), s’a aflat o basilioâ, pe care se
aceea Kossuth întrebă: dâoă guvernul gre
în cjilele din urmă din Creta şi din Atena, pote ceti inscripţia următore: T. Flavius
cesc a comunicat puterilor instruoţiunea, Ca să împace iurbnrările din Cuba
şi cu deosebire soirea despre plecarea es kirnilis duumvir quinquennalis. Acestă basi-
ce a dat’o flotei sale? Dâoă puterile sunt şi să se pună capet răsboiului între colo
cadrei grecesc! din Pireu sub comanda prin lică a fost edifioată pe timpul împăratului
înţelese în faţa evenimentelor din Creta şi nişti şi ţâra-mamâ, guvernul spaniol a ho
ţului Gheorgbe spre Creta, mai departe roman Antonius Pius (138—161 d. Chr.)
decă nu e înţelegere între ele, ce posiţiă tărît » introduce în insula răsculată o se
soirile despre masacrele, pe care Je-au fă Tot în apropiere de Srebrenicza s’a mai
ia monarchia nostră ? rie de reforme, prin care crede, că va
cut Grecii în Kissamo, Cestelli şi Siria aflat şi un mormânt din evul mediu în
Ministrul-preşedinte Bâuffy a declarat pute împăca pe oei nemulţămiţl. Reformele
faţă ou Moh&medanii din aceste localităţi, care s’au găsit mai multe obieote de mare
mai întâih, oa soirile aduse de foi despre acestea acordă loouitorilor din Cuba auto
au produs în oercurile turcescl de aici valore din punot de vedere etnografic şi
mobilisare nu sunt întemeiate. Mai departe nomie deplină administrativă. Comunele şi
mare iritaţiune. Iriiaţiunea acăsta nu dom- antropologic, preoum: câpăţinl de om, soule,
cjise, că guvernul nu e în posiţia de a se representanţele provinciale ’şl vor pute
nesce numai în sinul populaţiunei, ci şi la oeroei, inele eto.
pronunţa meritorie asupra evenimentelor alege liber pe funcţionarii lor, şi puterea
guvern şi în palatul împărătesc, unde sunt
din Creta. Atâta pâte spune însă, că pen guvernorului general şi a guvernatorilor
îngrijaţl, că sosirea unei flotile oomandate
tru tristele stări din Creta sunt responsa civili, denumiţi de regimul spaniol se va Sciri mărunte din România. Regele a
de un membru al familiei regesc! va irita
bile cuvintele secrete grecesc!, oarî agi- mărgini numai la supraveghiarea eseeu- dăruit pentru victimele fometei din India
şi mai mult spiritele celor din Creta şi va suma de 3000 lei.
teză necontenit. La acâsta a dat prilegin târei corecte a legilor; totodată aosştl func
îndemna pe Grecii din insulă să atace pe
şi purtarea autorităţilor turcescl, cari au ţionari supremi vor avâ să îngrijâscă, oa — Joi sera, amicii d-lui Nicolae Fili-
Mohamedanii din lăuntrul insulei. Afară de pcscu, candidatul opositiei la alegerea de
pus pedece reformelor. budgetele hotărîte de representanţele pro
aceea se vede din rapârtele consulare în- deputat din Galaţi, au dat un banchet în
vinciale să nu fiă trecute. Consiliul admi
naintate Porţii, că Grecia trimite necontenit In fine că prooederea guvernu onorea acestuia. Au luat parte la banchet
nistrativ al insulei va consta din 35 mem
voluntari, tunuri, pusei şi muniţiune nu nu lui turoBsc s’a făout în contra sfaturilor brii, dintre cari 21 aleşi, âr restul compus toţi fruntaşii partidului conservator, cari
mai în Creta, ci şi în Macedonia şi că la tuturor puterilor mari. Aceste puteri do s’au aflat în Bucurescl.
din dignitarî ai insulei. Guvernatorul gene
graniţa Tessaliei oonoentrâză trupe nume resc unanim oa în Orient să nu să turbure — Consiliul de miniştri a acordat a
ral este numai preşedinte onorar al acestui cietăţi ungare de navigaţia dreptul de
rose şi grămâdesce material de răsboiu. pacea şi status quo, şi că diplomaţia lor se
consiliu cu totul independent. Consiliul face pontone deosebite la T. Severin, (
Faţă cu acâstă situaţiune cestiunea refor nisuesoe a evita în Orient şi cu deosebire
acesta va avâ să hotărască budgetul pentru lafat, T. Măgurele, Corabia, Zîmniot
melor dispare ou totul şi privirile tuturor în Creta orl-ce complicaţiunî nâuă. Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavoda, Br
Cuba şi totodată diferitele dări. Chiar şi
sunt îndreptate esclusiv asupra întâmplă Cum-eă în Viena se gândesce la tote vămile cad în oompetinţa acestui consiliu. ila şi Galaţi. Navigaţia ungurescâ se \
rilor din Creta. Se aşteptă, oă Porta va eventulităţile o dovesoe şi coferenţa militară Afară de aceea locuitorii insulei vor ave deschide la primăvară.
espune puterilor situaţiunea în modul cel ce s’a ţinut acolo Sâmbătă sub presidiul — In Bucurescl a apărut un dLr cu
drept a trimite deputat! şi senatori în par
mai hotărît şi le va arăta, oă va fi nea împăratului. Au luat parte la ea ministrul lamentul din Madrid. — Reformele acestea numele „Gazeta Macedoniei*.
părat de lipsa a lua luesnrî militare, la de răsboiu, baron Krieghammer, cei doi — Marţi, 4 Februarie v., d-nul Lăsâ-
vor întră în vigore imediat după pacifi
oas când puterile n’ar isbuti să reţină pe miniştri ai armatelor teritoriale, şeful sta rescM-Lecanta va ţine în localul Ligei o
care şi se vor estinde şi asupra insulei eonferenţă asupra „oestiunei naţionale în
Greoi dela continuarea demonstraţiunilor tului major general Becii şi mai mulţi co
Porto-Rioo. Macedonia*, t
în apele cretene şi la marginea Tessaliei*. mandanţi de corp. După oonferenţă au fost
— Dşora Agata Bârsescu, care se află
primiţi de împăratul în audienţă ooman-
6
de câteva d^ în Bucurescl a fost primită
dant-ul marinei, admiralul br. SternecJc şi S O I R I L E O I L E ! . ia audenţâ de M. S. Regina.
>
Manifestul Cretenilor. contele Goluchowslty. — 3 (15) Februarie. — 8e vor înfiinţa în Bucurescl două
Manifestul prin care s’a procla * Casiaa română din Braşov şi-a ţinut fabrici nouă: una de pesmeţl şi alta de
mat uniunea Cretei cu Grecia şi Din România sosesc asemenea soiri adunarea generală eră după arnedî. Preşe sâpunuiT şi torţe răşinâse.
care fu presentat corpului consular despre pregătiri militare în faţa evenimen dintele d-1 advocat Sim. Damian deschide
din Haleppa este de următorul cu telor din afară. adunarea espuuând activitatea comitetului
prins : Ministrul de răsboiă general Berendeiu în anul espirat. D-sa se î’âgă apoi să nu Speculaţiunile cu loteria de classâ.
„In numele lui Dumnecjeu şi al pa a depus alaltăerl pe biroul camerelor o mai fiă luat în combinaţia la alegerea co In şedinţa dela 12 Februarie n. a oa
triei publicăm următorul deoret: cerere de oredit de 3,000,000 lei pentru mitetului, deârece ocupaţiunile private îi merei ungare, după scurtă discuţiune a
Deâre-ce este neîndoios, că constitu aprovisionarea de cartuşe ueînoărcate şi absorb tot timpul disponibil. Din raportul fost primit şi votat proiectul de lege prin
ţia, ce ne-a dat’o anul treout Europa nu 300,000 lei pentru piese de sohimb nece oassierului reese că în deoursul anului fon oare se oassâzâ loteria mică şi se înlo-
se pote eseouta, ceea oe o dovedesc în de sare spre a se ţină în continuă bună stare a dul casinei s’a sporit cu peste 400 fi. Din cuesce ou loteria de classâ. Marcăm câ
ajuns actele de vandalisme şi de crucjime armele model 1893. Camera oare a întâm taxele membrilor încă s’au iuoassat în anul teva momente caracteristice din discuţin-
săvârşite de oătră poporaţiunea musulmană pinat discursul ministrului de râsboiă ou trecut ou vre-o 100 fi. mai mult ca în anul niie ivite cu acâstă ocasiune:
şi de oătră trupele regulare turcescl la po aplause a admis urgenţa. precedent. Casina pierdeud în decursul Rapartorul Femănyi dise, că el soie
runca guvernului central al Sultanului; de- Tot în şedinţa acesta a oamerei de anului pe regretatul său membru Nicolae bine, curnoâ acest proieot de lege din
