Page 21 - 1897-02
P. 21
m. AMîilfeiMsî, „Gaieta" lese îi
ji îipomâa Abonamente pentrn Anstro-Unsaria:
S?ai«ov, piaţa iBSBre ISir. 3C. Pe un an 12 fl., pe şese iunl
StwiypT:! •.xaf/a:'.oîiî« se s? 6 fl., pe trei luni 3 11.
primase, — M«awc.ripfe» îi« r.o N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
»!x;wot. Pentru România si străinătate:
îxStfiÂfE sa primesc la Adml-
nl*trnţiHriO în Braşov şi la ut- Po un an 40 franol, pe şbse
snătirele Birotsrî do unuaslurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Viena: Jlf. D:thu, ffetnrich U-rii de Duminecă 3 franol.
SchcUek, Kvdolf Xossc, A. Opptiiki Se prenumără la tbto oficiale
Haohfolger; /itifo» Oppcltk, J. poştale din lntrn şi din urară
Sannebcr, in Budapesta: Â. 7. si la dd. colectori.
So'.dbcrgerg, XMcm Bcmat; in i^namontnl mtn Brasor
Bncnresoi: Agmcc Hmca, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
onrsaie de ftonmunie; in Ham- tSrgul Inului Nr. 30 etagiu
borş,: Karoitn & Lisbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul iRsspţlnnllar: o sorii lnnî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
garmond po s ooidnâ S or. şi Cu dusul în oasă: Pe nn an
SOor. timbru pentru o pttbii- (lîT-tiuM-er d_e IDvuaQJL±a.@c©, O) 12 fl., pe 6 luni 6 H., pe trei luni
oaro. Publicări mai dese după 3 fl. un esemplar 5 or. v. a.
tariiă şi învoiala. său 15 bani. Atât abonamen
Eeolsme po pagina a 8-a o tele cât şi inserţ.iunile sunt
seria 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 31—Anul LX. Braşov, Duminecă 9 (21) Februarie 1897.
încurcăturile din Turcia. săcat de pericule pentru pacea Eu pe Greci a se face stăpâuî pe acâsta | Eată soirile cele mai nouă, ce
ropei. insulă. le-am primit în privinţa încurcăturei
De câte-orî is'ouenesce câte-o In timpul din urmă puterile s’au Şi în adevăr puterile europene dintre Grecî şi Turci:
turburare şi se face câte-o vărsare înţeles pănă la un punct dre-care au şi păşit la mijloc şi Luni după Din Atena s’anunţă, că detaşamente
de sânge în Turcia, t6te stăpânirile să îndrepteze lucrurile, silind pe ameacjl câte-o trupă mai mică de mixte au debarcat la Retymno, Heralcleion
europene sunt îngrijate, căci se tem, Sultanul 3e introducă reforme. In- ostaşi rusesci, trancesî, italieni, en- şi Sitia. Admiralul Canevaro a făcut cu
ca nu cumva se se nască din ase tr’aceea însă a isbucnit răscbla în glesî i austriacî au părăsit corăbiile noscut consulului grec la Canea, că pute
v
meni încurcături un răsboiu mare Creta, care curând a şi fost poto aflătbre înaintea oraşului Canea, unde rile au decis sâ ocupe patru porturi ale in-
european. lită tot cu întrevenirea puterilor. In se începuseră turburările, şi au cu sidei Creta şi că nu vor permite nicî un
S’a înrădăcinat părerea, că aşa timpul din urmă însă turburările au prins în numele puterilor acest oraş. atac în contra acestora. Admiralul mai stă-
numita cestiune orientală nici nu se isbucnit din nou în Creta şi de rân Comandantul acestor trupe, admira- ruesoe încă ca armata grecescă să nu în
pbte resolva fără de un resboiu dul acesta Grecii au creŞut momen lul Canevaro, a însciinţat pe coman treprindă nici o acţiune în contra celorlalte
mare între puterile europene. Cum- tul sosit, de a-şi realisa vechia lor dantul trupelor grecescî descălecate puncte ale insulei.
că împărăţia turcbscă e de tot şu dorinţă, ca se ajungă ei stăpânitorii în Creta, colonelul Vassos, că pute Prinţul Nicolae, al 3-lea fiu al Regelui,
bredă şi că n’o mai pbte duce mult insulei Creta, locuită în cea mai rile au cuprins oraşul Canea şi oşti a plecat la graniţă în mijlocul ovaţiunilor
o văd şi o simt cu toţii, şi deea nu mare parte de populaţiune grecă. rea grecescă nu cum-va să-l atace. mulţimei.
s’a prăbuşit pănă ac|I imperiul Oto Grecia, precum seim, a trimis coră Regimentul Nauplie şi regimentul Va-
O scire sosită erî spune, eă tru
manilor, el are a-o mulţămi în mare biile ei de răsboiu cu trupe grecescî pele puterilor, afară de Canea, ar fi lamata au plecat deja din Atena.
parte rivalităţilor şi concurenţei pu la Creta, ca să ocupe insula şi în Se asigură, că comitetele macedonene
terilor, care vor să-l moştenăscâ. adevăr au şi ocupat parte mare a ei. mai cuprins încă trei oraşe din in şi cretane vor concentra t6te forţele lor în
sulă şi le-ar fi făcut Grecilor şi faţă
Dâcă marele puteri s’ar fi pu insula Creta.
tut înţelege asupra unei împărţiri a Acum erăşî puterile sunt, care cu aceste trei oraşe aceeaşi amenin Admiralul Stamatellos fu numit oo-
Turciei, pănă acuma cestiunea orien vor se potolescă însufleţirea resboi- ţare. De asemenea trimişii puterilor mandant-şef al flotei greoescî. S’au convo-
nică a Greciei, ca nu cum-va încăe- din Atena au arătat guvernului gre
tală ar fi resolvată. Dăr interesele rându-se Grecii cu Turcii, se se cesc părerea de rău a guvernelor oat două olase ale reservei marinei.
fiă-căreia sunt'prea mari şi prea se nască de aici un resboiu european. Din Constantinopol se vestesce: S’a
bat în capete, şi mai ales întrebarea : lor asupra pasului îndrăsneţ făcut ordonat mobilisurea a 64 batalione de redifî
cine se fiă stăpân peste Darda- * de Greci şi l’a provocat se’şî cheme şi a două divisiuni ale corpului al 3-lea de
înapoi trupele şi corăbiile de răs
nelle şi peste Gonstantinopol e aşa boiu din Creta. Grecii însă pănă armată. Aceste trupe formăză un total de 89
de gravă, încât nu e modru, ca se In urma pasului făcut de rega acum nu prea dau semne de supu batalidne, numărând 80,000 de Omeni şi sunt
se potă înţelege asupra unei împăr tul Greciei în insula Creta, tbte pri puşi sub comanda mareşalului Edhem paşa.
ţiri, care se mulţamescă pe tote. virile au fost îndreptate în cursul nere, ci spun, că sunt datori se apere Generalul Omer Neşchav ia comanda
pe fraţii lor din Creta împotriva
Politica puterilor tinde deci şi acum săptemânei acesteia şi sunt îndrep Turcilor. trupelor dela graniţa grecescă, cu cuartie-
a mai amâna pe cât .se pbte lichi tate şi acum asupra acestei insule. rul general la Elassona.
darea Turciei, sperând fiă-care din Cu tbte acestea lucrurile n’au mers Aşa stau lucrurile acuma; cum Tot cu privire la mobilisarca din Tur
ele, eă cu timpul va pute dobândi aşa de repede, după-cum se părea am cjice, stau în cumpănă. Resboiul cia „Coresp. Polit. află, că ministrul de
u
la început că vor merge, şi acesta între Greci şi Turci încă nu s’a în
mai mult. răsboiu turcesc Riza-paşa a fost la înce
Mai sunt la mijloc, afară de în urma păşirei la mijloc a puteri ceput în tbtă forma, der se mai pbte put în contră de a se lua măsuri estra-
acesta, şi popbrele creştine, care lor celor mari, care voiesc pacea şi încă începe, pe lângă tbte opintirile ordinare militare. El cficea oă încât pentru
tote vor să-şi aibă libertatea şi in care ar vrea se împedece un resboiu de împăcăciune ale puterilor. Amân Creta Turcia trebue să ceră întrevenirea
dependenţa lor. Mai e şi Grecia cu între Grecia şi Turcia. doi duşmanii se pregătesc nu numai puterilor, ăr încât privesoe paza la grani
aspiraţiunile ei asupra Cretei şi a Astfel, deşi corăbiile de resboiu pentru Creta, ci şi la graniţa Mace ţele Macedoniei puterile militare disponi
Macedoniei, mai sunt Bulgarii, Ser grecescî s’au dus la ostrovul cu pri doniei, unde s’au adunat atât trupe bile vor fi de ajuns. Cu tote astea însă
bii etc. şi în fine este imperiul oto cina şi deşi o parte a trupelor ^flă- grecescî, cât şi turcescî. De altă Porta a decis după oâteva efile mobilisarea
man, cârd, cu tbte puterile lui slă tbre pe aceste corăbii au descălecat parte este întrebare, dâcă buna în şi adecă a oonchiămat 50,000 de reserviştl
bite de astăzi, n’a încetat se fiă un pe pământul ostrovului, fiind întâm ţelegere între puteri în privinţa lu şi redifî ai marinei şi a decis pregătirea
factor, de care trebue să ţină sămă pinate cu mare însufleţire de Creş crurilor din Creta şi în de obşte din de răsboia a ÎQtregei flote, mai departe
puterile. tinii răsculaţi din Creta, totuşi nicî împărăţia turcăscă, va ţine pănă în cu privire la Macedonia a dispus mobili-
Din încrucişarea intereselor lo o ciocnire mai însemnată nu s’a fă cele din urmă şi nu ne vom trezi sarea de 98 batalione de redifî, cari fac
cuitorilor creştini şi mohamedani ai cut. Guvernul turcesc pănă acum acţl-mâne eu turburărî şi mai mari. în total 80,000 de omeni, apoi oonohiă-
Turciei, de-o parte, şi a puterilor n’a trimis oştire mai numerosă la Va să <4ioă, cu drept cuvânt lumea marea a oâteva mii de reserviştl şi con
mari şi mici, de altă parte, se nasce Creta, aşteptând, ca celelalte puteri pbte fi îngrijită încă şi acum. centrarea trupelor la graniţa Macedoniei.
încurcătura, care este un isvor ne- să păşăscă la mijloc şi să-i împedece
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ numai gustul plăcut al vinului m’a Anuţa: (la cuvintele cele din urmă Ştefan: Anuţă!
J
atras pănă aci în podrum**), ci şi vine înlăuntru) Cumperi!.... Ce cum Anuţa: Nici un cuvânt; n’ai Se
presimţirea, că acolo se află îngro peri? cumperi nimic!
S ă p ă t o r i u l de b a n i . pat norocul meu. De nu m’aş fi tre Ştefan: (se uită la ea spăimântat şi Ştefan: Der nu vedî, că de nu
— Comediă localisată. în trei acte. — zit la jumătatea visului, de-a bună <Şice) Noa, noa, Anuţa mea, erăşî o cum per eu, pune manile pe ea
semă aş sci locul cu banii. Der nu eşti mâniosă?... Mai încetă din mâ Petrea Vârfului?
PERS6NELE:
’ml pasă, că tot îl voiu afla eu. De nie şi mă ascultă, ce vreu să fac; Anuţa: Cumpere-o cine vrea din
Ştefan, plugar cu stare bună.
unde nu, sap şi sub fundamentul dâr griji, nu cumva să mi-te pui în partea mea, măcar de o-ar cumpăra
Anuţa, soţia lui.
casei... Altcum fiă, cum a fi, der potrivă. Irod împărat, numai tn se n’o cum
Jidanul Lipitore, neguţător ambulant.
de licitat tot voiu licita, căci de nu Anuţa: Aş vrea să sciu, ce vrei peri. M’ai audit?... Ce, ai vrea, ca
Un copil de ţigan, servitorul lui.
mi-or ajunge banii, voiu împrumuta să cumperi? întreg pamentul se na scris pe nu-
Păcală, vrăjitor şi aflătorul locurilor de
dela jidanul „Pungă grea“,’ care pe Ştefan: (sucindu-şl musteţa): Peste mele tău, şi când colo nu avem nici
comori.
lângă 20°/ bucuros mi-a da ori şi două săptămâni se va licita pădurea măcar un singur copilaş!... Nu, nu,
Stângacii!, servitorul lui. 0
cât. Pune-ţî pofta în cuifi, vecine!... cea domnescă şi eu mi-am făcut so- Ştefane, alt pământ nu mai cumpe-
(Acţiunea se petrece într’un sat ro
Pădurea, după care atât de mult îţi coteîa aşa: Ştefane! pădurea e în răm, căci de acum înainte'încep şi
mânesc din Bihor).
ascuţeştî colţii, tot a mea are se fiă. vecinătatea pământurilor tale; duş eu a slăbi, şi mi-a aiuns destul truda
Actul prim»
(Mânios) Nu i-o las, nu, nu, nu, şi de manul tău de mbrte, Petru al Vâr de pana acum. Acum vreu să am şi
(0 odaiă mobilată după gustul unui
o sută de ori nu, căci şi aşa sunt fului, de-abia apucă se pună ghiara eu puţină odihnă fi mai ''puţine
plugar bogat).
destui bmenl în sat, cari îl ţin tot pe ea. Nu o lăsa cu nicî un preţ, gânduri ca pănă acum. Priceput’ai?
Ştefan', (şeclend la.o masă, îşi pune un fel de bogat ca mine; când colo ci o cumpera ta. Ştefan: Eu te pricep; der tu nu
degetul la nas, cufundat în gânduri). Vi om de sama mea în satul meu nime Anuţa: Tu mai vrei deră, că pe vrei nici decum să mă pricepi pe
sul meu de acjî-nbpte nu se pbte nu pote fi. Decât se o cumpere el, lângă pământurile cele multe, câ le t ioB Hncq Bcoyi afa bobd feu
numi numai vis; nu, nu, de-a bună mai bine îi crepe fierea. Se mă ţină avem, să mai cumperi şi pădurea Anula: Cum aşa?/’f 00
semă el a fost o îndrumare de sus. 3000 florini şi totuşi o voiu cumpăra! cea domnescă; una ca asta însă fiu * vetjî bine, căci mult
7
t
Şod *) lucru!... Precum se vede, nu se va întâmpla nicî odată, pănă voiu pe mult nu strică, numai se nu fiă '
-
trăi eu. Iştrtoâ afjuq ie rău; drept aceea încă odată îţi spun,
*) Ciudat. **) Pivniţă.
