Page 22 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 31.—1897.

„N. ~W. Tngbl.“ află din Bruxella, oă ataca şi a ocupa mai multe puncte strategice başî pe ouvent, oă ar fi fost „ca- afară de aceea oarl sunt sănătoşi şi ”8u
o oomisiane grecâscă a sosit în acest oraş în Creta. lumniaţl şl vătămaţi în ondre /“ Pentru uua âre-care avere. — Va să cfi &> î <fi de
ua
c
Q
pentru a cumpăra acolo material de răsbel Colonelul Vassos renduesce în Creta din oorespondeuţă a luat răspunderea d-1 afli prostia nu mai e bună niol în Ame-
12 000 de pusă sau şi espedat la Atena. administraţia în numele regelui Greciei, or­ Drăgălina, deolarându-se ca autor, âr pen­ frica!
„N. Fr. Presse“ anunţă ârăşl din donă să se facă alegeri comunale şi insta- tru celelalte două, fiind-oă nu s’au aflat
Armenii din Constantinopole înoep a
Berna că Grecia a comandat 120,000 chilo- lâză primari în oraşe şi sate afară de oele autorii, a trebuit să ia răspunderea redac­
p*ame de pânză de pansamente (pentru le­ patru localităţi ce sunt ocupate de trupele torul răsponsabil Voniga. Procesele amen- se mişca erăşl; poliţia îl supraveghâză ou
garea ranelor celor răniţi) la nisce negu­ marinare ale puterilor. dorura s’au petraotat separat. înainte de înoordare. In Italia s’a format acum o reu­
u
ţători elveţian!. Sa lăţise alaltăerî în Atena soirea, că prânrj s’a pertraotat prooesul d-lui Drăgă- niune cu numele „Pro Armsia (pentru
* Armenia) care şi-a pus ca ţintă de a li­
au fost imbaroaţî 1500 de soldaţi turcescî lina. oare a svuc ca apărător pe d-î ad­
44
„Coresp. Polit din Viena anunţă ur- bera pe Armeni; reuniunea numără deja
pentru Creta. Din oausa acâsta Greoii au vocat O. Brediceanu. D-sa, a apărat pe clien­
mătorele : Porta era deja se rupă tote legă­ 13000 membri, între cari Italieni de frunte
fost cuprinşi de mare iritaţiune, tul său eu multă bărbăţia şi ounosoinţă de
turile diplomatice cu Grecia, în urma pro- * oa Cripsi, Zarandelli, Menotti Garibaldi,
oausă; dâr ce folos, procesul a fost in­
oederei acesteia în Creta şi deja se pregă­ Bovio Imbriani ş. a.
Lui „Berliner Tagblatt" i-se anunţă tentat dor de însu-şl procurorul, pentru a
tise paşaportul pentru ambasadorul grecesc
44
din Bucuresci că flota rusescu de pe Marea apăra, vecjt Dâmne, „onârea unor slujbaşi Posturi de învăţător! şi înveţătore. La
în Constantinopole. Ambasadorii puterilor
Ndgrâ a plecat la Constantinopol sub oo- unguresol. In astfel de împrejurări nu mai şcola gr. cat. română din Rodna nouă este
însă au stăruit ca Porta să nu faoă acest
manda marelui duce Alexie Alexandrovioî. putea fi vorba de indignarea unui Român. -
pas. Se flioe însă, că în caşul acela, când de ooupat un post de învăţător ou sala
După o altă soire a aceleiaşi foi Ber­ D-1 Drăgălina a fost absolvat, oe-i drept, anual de 300 fl. plătibill în rate lunare şi
la graniţile Macedoniei s’ar săverşi vr’uu
linul ar sta în viu schimb de depeşe cu şi încă cu voturile unanime ale juraţilor 30 fl. bani de cuartir. Cererile sunt a se
aot de duşmăuiă din partea Grecilor Sul­
Petersburgul. împăratul 'W’ilhelm să fi es- de sub aousaţiunea pentru „oalumniă , dâr adresa pănă la 15 Martie n. c. Presidiului
u
tanul e hotărît de a rupe legăturile diplo­
primat dorinţa de a se înţelege în persână a fost declarat vinovat pentru „vătămare senatului şcolar gr. cat. în Rodna nouă
matice cu Grecia. r
44
ou Ţarul asupra cestiunei turcescî, de de onâre si aşa tribunalul l’a oondamnat (p. u. O.-Rodua), corn. Bistriţa-Năsăud. —
Gener^ul de divisiune turcesc Teofik-
0
aceea, se (fio ) împăratul german va călă­ la una cţi închisdre şi 20 fl. pedâpsă în bani, La şoâla de fetiţe confesională română
paşa a fost numit comandant militar în
tori în Martie la Petersburg. apoi 3 fl. 75 cr. ca spese pentru tradu­
Creta. gr. o. din Şomcuta mare este de ooupat un
44
* piarului „Post i-se veetesce din cerea articolului incriminat şi 5 fl. diurnă post de învăţătore ou salar annal de 300
Constantinopole, că Sultanul e forte în- tălmaoiului, deore-oe se chiămase şi un fl. plătibill regulat din cassa şoâlei în rate
Un oficer de marină austriac, care
oâutat de ţinuta energică a Împăratului tâlmaciu, fiind-oă d-1 Drăgălina declarase lunare anticipative, 40 fl, bani de cuartir,
s’afla pe o corabiă de răsboiu austro-un-
Germaniei faţă ou Grecia; el nu mai înoe- ohiar dela început, că nu va vorbi, decât ro- 40 fl. pentru înoălAit şi 2 fl. pentru oan-
gară, ca a mers la Canea, scrie de acolo
tâză a lăuda nobleţă inimei împăratului, mănesce, precum a şi făout. Procurorul s’a oelariă. Cererile a se adresa oficiului pro-
cu data de 5 Febr. n. între altele cătră un
oare va feri pe Turcia de răsboiu şi va mulţâmit cu şentinţa, apărătorul însă a in­ topopesc gr. cat. în Şomcuta mare pănă
prietin al său : „Voiu să-’ţl descriu sourt,
susţină pacea. sinuat nulitate. — După prânej a urmat la 1 Martie n. c. Postul se pote ocupa în­
ce am văcjut când am întrat erl cu cora­ procesul d-lui Voniga. D-sa însă ceru să
bia în port. Încă din depărtare de 20 mi- S’a vorbit, că puterile »r tracta între se amâne pertractarea, deore-ce încă nu dată după alegere, âr deoă nu s’ar putâ,
lurl zărirăm oraşul în flăcări şi apropiindu» ele pentru a da Cretei o autonomiă sub şî-a putut câştiga tote dovezile pentru a atunci dela 1 Septemvre. Aoâsta însă este
ne am audit detunături de pusei şi salve proteoţiuuea lor. In privinţa acâsta scrie constata adevărul celor scrise în artioulii a se spune în petiţiune.
44
de -tunuri. Iu port se află afară de coră­ acum „National-Ztg. , că în Berlin nu se incriminaţi. Astfel pertractarea s’a amânat. Cununii. D l loan Burcuta şi d-ra
u
biile nâstre („Maria Teresia şi „Sebinico“) sciă nimic de asemenea traotărî şi că Ger­ Alexandrina G. Toeanie se vor cununa
şi două corăbii englese, 1 francasă, 1 ita­ mania ou greu va intra în astfel de trac- 0 carte a d-lui Axentie Severu. A mâne, Duminecă, la ârele 12 din (fi în bi­
tărî pe câ,tă vreme nu vor fi delăturaţl
liană şi 2 rusesol; tote corăbii mari, cari eşit de sub tipar: Bâspuns la Cartea nd- serica S-lui Nicolae din Prund..
paşii Greciei contrari dreptului ginţilor şi
au sesit aici ca să vină în ajutorul con- gră, scrisă de br. Kemâny Dtvân jun. şi — D-1 Alexe Chiţu, comeroxant în
pe câtă vreme trupele grecesc! vor sta
u
sulatelor ... publicată de Hentaller Jozsef , de Axentie Bran, şi d-ra Maria N. Guguian din Zer-
44
în Creta faţă în faţă ou trupele marilor
„In oraş s’au petrecut eri grâzniee Severu. Braşov, 1897. Tipografia A. Mu- nesol se vor cununa în biserica mare din
puteri în mod provocător.
lucruri, pretutiudinea ucidere şi foc, în oraş reşianu. — însemnătatea acestei scrieri a Zernesoî, mâne în 9 (21) Faur, âr masa şi
ca şi în împrejurime. Astăcfi nu vedeai veteranului luptător dela 1848 n'avem dansul în hotelul „Buceoiu“ din Bran.
prin oraş decât câţi va soldaţi turcesoî nevoiă să-o aooentuăm în deosebi. Parte — Tot mâne se va cununa iu Satu­
sdrenţoşî şi pe coperişele caselor femei însemnată din răspunsul la „Cartea nâ- lung d-1 Vasilie Draguş, funcţionar la Pre­
îmbrobodite, cari se văietau şi se rugau. — 8 (20) Februarie. gră“ s’a publioat şi în foiletonul (fiarului deal, ou d-ra Victoria St. Dragomir, fiioa
In fiă-care colţ şi în fiă-care stradă zăceau Proces pentru „calumniă şi vătămare nostru, ea conţine însă şi un Adaus privi­ d-lui învăţător de-aoolo St. Dragomir.
a
44
cadavrele celor morţi. Pe bordul vaselor de onore . Joia trecută, în 18 Februarie n., tor la flneendiarea şi devastarea Aiudului — D-1 Candin Groza învăţător, şi d-ra
de răsboi au fost primit ca la 500 fugari. s’a pertractat înaintea curţii ou juraţi din de 183 pagina înoă nepublicat. Intrâga oarte Aneta I. Ardelea se vor cununa Duminecă,
In momentul acesta oraşul arde în trei Timişora un proces de presoă, oe 'i-s’a in­ conţine 364 pagine şi se află de vânejare, în 16 (28) Febr. o. la 3 ore p. m. în bise­
puncte şi dindărătul lui se puşcă mereu. tentat d-lui Patriciu Drâgâlina, directorul ou 65 cr. sau 1 leu 60 bani esamplarul, la rica S.-lui Nicolae din Cernat (Sâcele).
Un vapor ou trupe turcesc! a sosit tocmai institutului pedagogic din Caransebeş, pen­ tipografia „A. Mureşianu“, precum şi la Adresăm tinerelor păreohl sincerile
acuma." tru un artioul publicat în nr. 139 din anul d-1 autor Axentie Severu, Braşov (Strada
* Postavului Nr. 10). Nu ne îndoim, oă pu- nâstre urări de fericire.
treout al „Dreptătii“, şi d-lui D. Voniga,
„Agenţia Ştefani află, oă o deputa- oa redactor responsabil al „Dreptăţii , blioul nostru român va sci să apreţieze Teatru italian în Braşov. Artistul ita­
44
44
ţiune a comunei mohamedane din Candia a pentru-oă a publicat două corespondente sorierea acâsta, atât de însemnată pentru lian Gustavo Salvini, oare se află dela în­
mers la consulii străini şi le-a declarat, oă în urii 138 si 146 din a. tr. ai acestui istoria revoluţiunei din 1848, şi oă o va îm­ ceputul săptămânei aoesteia în Braşov îm­
ei Mohamedanii, sunt gata a primi orl-oe efiar. T6te trei oorespondetele incriminate brăţişa cu căldură. preună cu trupa, Saltarelli şi, oare asâră
deoisiune a marilor puteri ou privire la au fost scrise din incidentul cunoscutei a representat în modul cel mai escelent
Reuniunea română de gimnastică şi
Creta, afară de uniunea ei ou Greoia. vărsări de sâuge întâmplate la Mehadica. rolul Ovreiului Shyllok îu piesa „Neguţă­
oântărl din loc îşi va ţine adunarea gene­
Comandanţii corăbiilor europene au dat S’a flis adeoă în ele, că fiscii eomitatenşl torul din Veneţia de Shakespeare, va mai
14
rală mâne la 10 6re a. m. în sala de de­
de soire colonelului Vassos, oomaudantului din Lugoşiu, Sulyolc Arpâd şi Prosteau Mi- da mâne, Duminecă, o representaţiune şi
semn a soâlelor române.
trupelor grecesol debarcate în Creta, ea să klos au incassat multe spesse dela poporul anume va păşi ca Othello în renumita tra­
se ferâscă de-a ataca Haleppa. Dâcă totuşi din părţile de oătră Mehadica ale comita­ Pentru ce-i ce vor să se aşetţe în gedie de acelaşi nume de Shakespeare,
el ar ataca acest oraş, atunci escadrele unite tului şi prm »9ta au contribuit la indigna­ America. Dieta Statelor Unite din America una din rolele sale cele mai însemnate.
europene vor ataca corăbiile grecesci. rea şi amărăciunea poporului. Pentru aoestă a holărit, oă de aici înainte în Statele Atragem atenţiunea publicului nostru asu­
O depeşă din Canea cu data de 18 afirmare procurorul reg. Gozsdu a intentat Unite se vor primi oa colonişti (ârnenl noi) pra acestei representaţiunl. Ar fi păcat să
1. o. spune, că colonelul Vassos s'a deois a proces, voind să apere pe acei sluj- numai omeni, cari soiu ceti şi scrie, şi nu se folosescă acâstă rară ooasiune de a

că pădurea nu o las din mână, mă­ Pare oă eu n’am alt lucru, decât cac! servitorea încă s’a dus de acasă. (să duce erăşl la ferâstră şi strigă): Ju-
car se sciu, că remâiu fără de tine. să-’ţî ascult nebunaticile tale visuri. In ioc de a-ţ! frământa creerii cu pâne! Japâne!
Anuţa: Fără mine ai rămâne tu O D6mne, Dâmne!... Tu necum se gândul zădarnic de a cumpăra pă­ Lipitore: Aud !
prea bucuros, căci de câne mare ce fii noptea cu mintea la loc, ca ori­ duri, mai bine ai grije, nu cumva Ştefan: Vină în lăuntru, căc!
eştî, ţi-ai lua fată de şese-spre-4eee care om de „dai Dâmne“, der nici uliul se apuce vre-un puiu dela vre-o vreu să terguesc ceva dela Domnia-ta.
ani! 4iua la ame4â nu eşti cu tote gân­ clocă (ese). Lipitore: Bucuros!
Ştefan: Ba, se me ferescă Dum- durile acasă. Decât se născocesc! Ştefan: Vorbesce ce vrei, căc! Ştefan: Iţi cumper o drăguţă de
neefou de altă nevastă, căci m’am mereu la nebunii şi prostii, ca un de tine tot nu o se ascult e u ! . . . cârpă, Anuţa mea, ca se me pome­
săturat pănă peste urechi cu tine. cenuşotcă acasă, mai bine te-ai uita, Nu, căc! nu-s eu dâră Adam din nesc! cât vei trăi şi se te învoescî,
Der nu vreau se vorbesc glume, căci că 6re servitorii cum îţî încarcă ca­ Scriptură, ca la sfatul muierii în loc se cumper pădurea-------- Doră, dâră
n’am voiă a glumi, ci te rog. ca şi rele cu fen, se nu ţi-1 presare pe se dobândesc şi mai multe bunătăţi mi-a ajuta Dumne4eu se pot face,
tu se te învoescî la cumpărarea pă- drumuri___ Hei, Ştefane, Ştefane, în raiu, să-l pierd şi pe acela!.... ca se-m! merga vestea de bogat mare
e
durei. altă muiere să-ţ! fi dat ţie Dumne- Der ce strigăte se aud afară ? (se duce şi ca se nu pâtă 4i° nime că şi Pe-
Anuţa: Bărbate, spune-mî: ai tu 4eu, care se te mai ia şi cu mătura, la ferâstră şi ascultă). trea Verfului e tot un fel de bogat
minte?... De unde avem noi atâţia nu, tot cu buna, ca mine, pote că Un glas (de afară): ca mine.
bani, câţi se cer pentru pădurea a4î ai fi şi tu alt om. Lipitore: (intrând cu marfa pe spate)
Cumpăraţi, cumpăraţi!
aceea?... Or! doră aştepţi, ca Dum- Ştefan: Tac! Anuţă, nu te su­ Bună 4iua poftim la D-Vâstră!
Ori şi ce ve trebuesce
ne4eu sântul să-ţi ţipe*) bani din păra, ci mai bine te du, se ve4î de Ştefan: Mulţamesc D-Tale!
Omeni buni, la mine-aflaţl,
ceriu ? ei, ce şi cum lucră, căc! eu, drept Niol o marfă nu-mi lipsesce; Lipitore: Ce ve lipsesce, ce vreţ!
Ştefan: De nu mi-a ţipa din ce­ se-ţ! spuiu, aşa-s de obosit, încât se cumpăraţi, că am tâte mărfurile
riu, voiă săpa după ei în pământ. nu-m! vine se ies nici pănă afară. Cumpăraţi, cumpăraţi! din lume, care de care mai frumose
Der decă am ajuna pănă aci, ascultă, Me tem că iarăşi s’a înmuia vremea, Ştefan: E Jidanul Lipitâre. Ore şi mai minunate. Şi nu ven4 scump,
ce am visat a<|î-n6pte! căci din cale afară me dor dsele în n’ar trebui se cumpăr Anuţii vre-o 4ic 4ău ! (arată marfa şi cântă).
Anuţa: Asta mi-a mai trebuit! cruci. cârpă de metasă dela el, căc! nu Am fel de fel de mărgele,
Anuţa: (Gătindu-să să iasă) Me duc, scii, cu ce poţi aduce pe dracu la Bumbi mici, mari, cercei, inele,
*) Asverle. der puţin totuşi te uită şi pe afară, tămâiă?... N’ar strica, se încerc Galon, prime, sălbănaşl,