Page 23 - 1897-02

Nr. 31.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI | Pagina 3

vedâ o representaţiune dramatică în ade­ s’au albit on fotul de sare. In urma unei Bruxella, 19 Februarie. Genera­ acum voin afla bărbaţi, cari pricepându-mă
văr olassică, căol un artist ca Sal vini cu esimiuărl ohemioe s’a constatat, că canti­ lul Brialmont a fost chiâmat la Con- de ajuns, vor grăbi împreună cu mine a
greu vom mai ave ocasiunea sd vedem in tatea sărei oăcjute cu pldia a fost atât de stantinopole pentru conducerea lucră pune umărul la înfiinţarea unei nouă so­
Braşov. mare. încât pe un cuadrat engles se vine rilor de fortificaţiă. cietăţi, spre a duce la îndeplinire ceea ce
6 tone de sare. Oaniitatea acâsta mare de Prdvedinţa mi-a destinat, rugându-i pe
JupânGsa ciuma. De bană se mă mulţi Atena, 19 Febr. Colonelul grec
sare a fost luată de vânt şi ridioată în at­ acest teren a se adresa subscrisului, de
din cetitorii noştri vor voi să mai soie, Vassos şi-a stabilit cuartirul său
mosferă şi de-aoi apoi a căcjut cu ploia pe unde apoi vor putâ primi tot-felul de in­
cum se mai află jupâuâsa ciuma?... Io general 1a, Goni a. Trupele turcescî
piîmeat. formaţi uni.
privinţa acâsta luorurile st?au aşa: In india se întăresc împrejurul Ganeei. Lo­
mor şi aouma âmenl de ciumă. Cu totul Concert. Musica militară va concerta cuitorii districtului Retymno într’o Prospectul nouei societăţi dorite de
e’au prăpădit în ţinutul oraşului Bombay mâne, Duminecă în 21 c. n. la vila Kertsch. mare adunare au proclamat unirea mine îl espun în general în cele ce ur-
peste 8000 6menl de acâstă bolâ înfrico­ Iuoeputul la 6 ore sera. cu Grecia. Creştinii blochează oraşul Re­ mâză:
şată. Afară de aceea se lăţise vorba săptă­ I tymno. Scopul. De-orece la noi industria, co-
mâna trecută, că ar fi înoeput a se întinde merciul şi agricultura raţională peste tot
sunt puţin desvoltate, subscrisul ca inven­
şi spre Afganistan, o ţâră din apropierea ULTIME SOIRI. tator, cu scop de a îmbunătăţi mai întâiu
ţinuturilor stăpânit de Ruşi în mijlocul Plan pentru o frumosă întreprindere. starea industrială şi a încuragia întreprin­
Asiei. De aoeea guvernul ruseso a luat Budapesta, 19 Februarie. „Ma- derile peste tot, înlesnind modul fiesce-cărui
măsuri, ca să taie calea aoestui ospe ne­ gyarorszâg* primesce următdrea te­ Oraviţa, 1 Februarie 1897. Român de a îmbrăţişa şi meserii mai ren­
plăcut: a porunoit să se pună oordone îm­ legramă din Bucurescî: Acum e cu Ştim. D-le Redactor! Tocmai dece ani tabile, proiectez înfiinţarea unei fabrici de
maşini do cusut, societate de comandite,
prejurul ţinututurilor atiuse de ciumă şi a desăvârşire sigur, că Dimitrie Sturdza, sunt de când umblam prin Oraviţa şi îm­ cu sediul în Oraviţa.
luat şi alte măsuri, pe oare le-a aflât de fostul ministru-preşedinte, va întră prejurime cătând omeni, cu cari să înfiin­ Societatea tot-dâuna va stărui a ob­
ouviinţă. Intr’aoeea diu Paris sosesoe o în cabinetul-Aurelian şi va fi minis­ ţăm aici o societate românâscă, pe care ţină înaintările necesari pe terenul meca­
scire de mare însemnătate. Anume un doc­ tru de esterne în locul lui Stoicescu, apoi cu multă ostenâlă mi-a şi succes a-o nismului, mai ales, că în timpul present
tor vestit, cu numele Roux (oetesoe Ru) a căruia posiţiă e sdruncinată. întemeia sunb numirea de „Consortul de atât meseriaşul, cât şi agricultorul neajutat
de puterea mehanicei, este aprâpe pierdut.
spune, că pentru Europa după împrejură­ Viena, 19 Febr. Pe lângă t6te ajutorare şi consuni în Oraviţa' . In scurt Oa un favor forte mare în industria
1
rile de acum, ciuma nu pâte fi primejdiosă. scirile resboinice, ce sosesc de pre­ timp aoâstă românâscă societate şi cea mai croitoriei mi-a succes de-a perfecţiona ma­
Anume s’a aflat un lec, prin care microbii tutindeni, în cercurile politice de dintâiu în Oraviţa ajunse la suma de şina de cusut a lui Singer aprope radical,
sâu gâugăniile, oare fac ca boia ace3ta să aici se crede, că nici actualele eve­ 80,000 fl., mai avend şi un mobilar de a- treeendu-o la numele meu, şi prin decretul
trâoă dela un om la altul, se pot prăpădi nimente din Orient nu vor turbura prope 1000 fl. In starea acesta societatea Imp. Reg. fiind patentată pentru Austria
cu siguranţă, eră de altă parte ciuma se pacea generală europenă. Faţă cu a ajuns sub conducerea altei direcţiuni, âr şi Ungaria sub Nr. 69449 şi 82041 cu drept
de prioritate din 21 Noemvre 1891 şi fiind
lăţesoe numai acolo, unde este necurăţenie; Grecia, aici domnesce părerea, că eu fiindu-ml ursit de sorte a eşi din patriă, înregistrată în Registrul de Privilegii, pro­
dimpotrivă unde âmemi se spală oum se în cel mai scurt timp ea va fi îm­ am petrecut un timp în mijlocul fraţilor iectez înfiinţarea numitei societăţi în spe­
cade şi-şi grijesc bine casele şi hainele de piedecată din partea puterilor de-a noştri de peste OarpaţI. Când m’am reîntors cial cu scopul cât mai curend să putem
pe ei, fuge mâncând pământul. — Prin ur­ mai trimite trupe în Creta. Tot mai am aflat, că acâstâ societate a trecut prin aduce spre favorul industriaşilor acâstă
mare să aibă în scire femeile uosfcre, că mult se lăţesce părerea, că mai mai multe schimbări mari, pierdendu-şl cu nouă şi românâscă iuvenţiă, care promite
a sta în fruntea tuturor maşinelor de cusut
numai ele pot ţine ciuma departe dela noi. curând sâu mai târŢiu Creta îşi va totul m*ma sa dela început. Nimic nu m’a de pănă acum.
Şl cunosout lucru este, că curăţenia alungă căpeta autonomia ei, sub supraveghiarea supărat, din contră m’am bucurat forte, Deci apelez la toţi Românii iubitori de
nn numai ciuma, oi multa alte bole, aprope unui comitet ales de puterile euro­ vădend, că numitul Consorţiu a dat nas- progres şi de nâmul lor, rugându-i a spri­
tot aşa de primejdiâse oa şi d-nia ei. Prin pene, cum s’a întâmplat înainte şi cerea unei bănci astădl cu numele „ Orăvi- jini acâstă românâscă întreprindere, care
u
urmare: cu Rumelia orientală. ţana , care se află într’o stare înfloritâre, pe terenul moral, ne va face onore, âr pe
Apă şi săpun Bucurescî, 19 Februarie. Mâne şi dă esistenţă la mai multe familii ro­ cel material va fi destul de rentabilă şi
E lâoul oel mai bun! mânesc!. folositore.
vor sosi aici Alteţele Lor marele Firma societăţii: „Fabrica maşinei de
u
I-a explodat pipa. Din Lipova se duce şi marea ducesă de Hessa şi La început acâstă întreprindere era cusut Manciu , societate de comandite în
scrie : Ţăranul Eberstein Jânos dm comuna vor fi primiţi cu totă pompa obici­ forte ignorată chiar şi de unii, cărora Oraviţa; durata e pe timp nehotărît, care
la învoirea tuturor se pote desface ori
Bereosău, veni într’o nâpte chirohilit din nuită. Pe peronul gărei se va afla acum le prinde forte bine. Scriind aceste
când; capitalul social de-ocamdată se fiesâză
cârciumă acasă şi mânios, striga soţiei sale un escadron din Regimentul 4 de şire nu intenţionez a vătăma pe nimeni,
numai la suma de 2000 fl., care mai târ-
să-i aducă beutură din cârciumă. Apoi îi roşiori cu drapel şi musică, care va nici a propaga vre-o ură între fraţi, ci din Ţiu, conform trebuinţelor, se pote mai
porunci să-i umplâ pipa ou tutun. Femeia fi comandat de principele moşteni­ contră, după puţina mea cunoscinţă, con­ mări; după ce firma va fi împrotocolată şi
a ascultat, dâr oa să-şi răsbune, puse în tor Ferdinand, şeful Regimentului. form adevărului şi a dreptului firesc, voesc se va fi strîns din capital suma de 1000 fl.,
activitatea imediat se pote înoepe.
pipă şi o oartuşă (o patrână), înoărcată, pe In Ţiua sosirei se va da un prânŢ numai lumină şi strîngere cât se pote la
care o adusese bârbatu-s’o, când a fost, de gală la palat. olaltă, urmând cântul poetului: „Unirea înscrierile se fac prin o colă desti­
nată pentru acest scop pe care subscrii-
u
la deprindere de arme. In scurt timp după- face tăria . Mă bucur forte de progresul,
Bucurescî, 19 Februarie. AŢi s’a torul va însemna suma, ce voesce a-o de­
ce pipa se îuoâldi, cartuşa exploda şi lui ce s’a putut face pe terenul asociaţiunelor dica acestei întreprinderi, care sumă însă
întrunit la Palat, sub preşedinţa M.
Eberstein îi sdrobi faţa atât de rău, înoât în timpul celor dece ani trecuţi, şi şi mai mai puţin de 100 fl. nu pote fi. Acâstă
Sale Regelui, consiliul de apărare
puţmă speranţă este că va mai rămâne în mult m’aşî bucura, dâeă cel puţin tot din colă subscrisă se va retrimite inventatorului
al ţărei. cel mult dela primire în timp de 14 Ţile;
viâţâ. dece în cleee ani am putâ face câte-un pas
„Monitorul OficiaP publică aŢî înainte pe acest teren, mai ales că acum imediat după ce se vor reîntorce tăte co-
Jidovismul face cuceriri, pdele aces­ instrucţiunile relative la operaţiunile lele însemnate cu suma amintită de 2000 fl.,
eu de nou am aprins lampa lui Diogene d-nii subscriitorl vor fi chiămaţî la o con-
tea Ungurul Izso Garzson, econom în consiliului de revisiă pentru forma­
şi caut fraţi de bine voitori ai progresului ferenţă, în care se va hotărî asupra solvi-
Gyoma, nmoresat de o Jidană, a trecut rea contingentului anului 1898; ins­ şi ai nâmului lor, cu scop de a întemeia rei sumelor şi a conducerei peste tot.
dela legea calvină la cea jidovâscă. — trucţiuni nouă, date în vederea si­
aici încă o mică societate, care să dea Pianul Înecărilor. Părţile fundamen­
Frate la frate trage. tuaţiei îngrijitore internaţionale. tale ale maşinei se vor turna la tornătoria
viâţă unui nou aparat de curend scos din
societăţii din Anina. Confecţionarea meha-
P16îă Sărată. In ţinutul ostie al sta­ laşî, 19 Februarie. „Evenimen- secretele naturei, destul de necesar şi fo­ nismului, precum şi întrâgă construirea şi
tului Utah şi în ţinutul vestio al statului tul“ spune, că Mercurî săra s’au lositor industriei, — aparat, care pe lângă lustruirea maşinei se va face în atelierul
Wyoming din America nordioă în săptă­ transmis prin oficiul telegrafic din favorurile morale şi materiale va contribui mehanic, pe care l’am zidit eu în special
mână trecută a oăcjut o plâiă sărată. După Iaşi, pentru Petersburg, din Bucu­ mult şi la ridicarea prestigiului nostru na­ pentru acest scop. Acest atelier va fi sub
ce a încetat ploia, gemurile atinse de rescî şi Sofia peste 30 de telegrame ţional. conducerea mea şi a unui lucrător de me-
hanică, precum şi totă administraţiunea
plâiă rămaseră acoperite cu o pătură sub­ cifrate cu privire la întâmplările din Incuragiat fiind de succesul prim, ce pănă când se va simţi trebuinţă de un con­
ţire de făină sărată, âr hainele plouate Creta. l’am avut înainte cu dece ani, sper, că şi tabil.

Oum le vec}I, nu le mai laşi ! mi-se uşce manile, când eu pot să se fiu al dracului, de nu va fi tot ce te dâre? Că pote eu ţi-oiu afla
Cârpe, zadii de mătasă, ţi-o dau cu 2 fi. Dar’ decă am ve­ nouă, pană se va învechi! leacul, Ţeu.
Tot marfă de cea alesă, nit aci, ţi-o dau cu 5 fi. Ştefan: Aceea o sciu eu bine. Ştefan: Ţi-aş spune, der numai
Pomadă pentru voinici, Lipitdre: Dar aşa-i, că mai cum­ de-mi făgădueştî pe omenia d-tale,
Praf de pureci şi limbrici, Ştefan: Doi fi. îţi dau, mai mult nu.
Roşele şi rumenele, Lipitdre: Să-mi putreŢescă fisele, peri ceva? O zadie frumfisă pentru că nu me vei spune nimănui.
Ia-ţl dar, ce voeştl, din ele! după ce-oiu muri, dfică pe mine nu nevasta d-tale, un inel, nisce măr­ Lipitdre: Iţi jur pe ee am mai
Ştefan: Dă*mî o cârpă, dâr aşa ca mă efistă mai mult!... Cu 4 fi., decă gele f'rumfise, de tot frumose! sânt; pe balabusta mea, pe perciunii
se nu mai fiă una ca aceea în satul vrei, ţi-o dau; der numai pentru d-ta. Ştefan: Ba, nu mai cumpăr! dela urechile tată-meu şi alo moşu-
acesta. Ştefan: Mai mult de doi nu plă- Lipitdre: Şi pentru ce nu, me meu!
Lipitore: Pentru cine, me rog? tesce. rog, când atât de eftin poţi cumpăra Ştefan: Ascultă-mă deră: De
Ştefan: Pentru Anuţa mea. Lipitdre: Ţ)ic Ţeu, să nu văd eu dela mine?... Nu vreai o şatulă cu vre-o şâpte săptămâni, tot-dâuna
Lipitore: (scoţând o cârpă şi arătân- faţa lui DumneŢeu cu ochii d-tale, pomadă pentru musteţe?... Leac con­ Marţi nbptea me muncesce un vis
du-o). Asta una cred, că îi va fi pe când pot eu da o cârpă ca sta cu tra bătăturilor şi păduceilor dela pi- din cale afară şod_____
plac, că e mândră şi frumbsă, Ţie 2 florini! ciore?... Picături pentru stomac, căci Lipitdre: (întrerupându-1) Aha! Vis?
şi Ţeu! Ştefan: De mi-o dai cu doi, îţi Ţie Ţeu, pare-mi-se că suferi de ceva Să-l aud, căci de minune me pricep
Ştefan: Oum e preţul? dau banii; mai mult nu-ţî dau. bolă? la tîlcuirea visurilor.... jVa fi anul
Lipitore: Şâse florini, numai şese Lipitore: Să nu-mi ajute D-Ţeu Ştefan: Leac pentru bfila mea, pare-mi-se, de când am tîlcuit visul
fiorini. să port mai mult cârpe de aceste jupâne Lipitfire, în lada D-tale nu soţiei mele şi la săptămâna, când
Ştefan-. Ce jupâne?... Preţul a pe spinarea d-tale, de nu plătesce este. chiar a născut doi copii gemeni, a
doue cârpe îl ceri pentru una? întreit banii ce-mi-î făgăduesci. Der Lipitdre: Atunci de ce nu te arăţi dobândit la loteriă 80 fi., ceea ce
Lipitdre: Pe cinstea şi pe ondrea de vrei, ecă ţi-o dau cu 3 fi.; der la vre-un doftor, me rog? nu-i tocmai nimica în Ţiua de aŢi.
mea de om de vomenie, la oraş nu numai ca să te am de muşteriu. Ştefan: Doftor e cel de sus! Se te aud dâră, ce-ai visat!
o capeţi din 10 fi. Ştefan: Nu dau nici un creiţar Lipitdre: Eu sciu multe lecuri, Ştefan: Precum cţisei şi mai ’na-
Ştefan: Se p6te; îţi dau pentru mai mult! căci am ajutat, unde doftorii au stat inte deră, de vre-o şepte septemânî
ea 2 fi , de vrei s’o dai cu atât. lÂpitoxe: Nu?... Nu dai mai mult?.. cu gura căscată, cu tfită sciinţa lor. tot-deuna Marţi năptea visez nisce
Lipitdre: Se-mî sece ochii şi se Şi pentru aceea ecă, tot ţi-o dau, şi Drept aceea spune-mi, bade dragă, visuri ciudate. AŢî nbpte, după-ce